2,114 matches
-
prin care statele își iau angajamentul de a menține în stare de navigabilitate sectoarele lor de Dunăre; a articolelor 5 și 8, litera b).prin care se instituie Comisia Dunării, care urma să întocmească, pe temeiul propunerilor prezentate de către statele dunărene și de către Administrația Porților de Fier, planul general al marilor lucrări în interesul navigației). Capitolul 2 Realizarea Sistemului hidroenergetic și de navigație de la Porțile de Fier 2.1. Caracteristicile sectorului Porților de Fier Termenul Defileul Dunării este cunoscut ca fiind
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
și de navigație de la Porțile de Fier 2.1. Caracteristicile sectorului Porților de Fier Termenul Defileul Dunării este cunoscut ca fiind un complex de defileuri și bazinete în sectorul transversal al Dunării dintre Baziaș și Gură Văii,86 iar sectorul dunărean cuprins între localitățile Moldova Veche și Drobeta Turnu-Severin, pe malul stâng, respectiv Vince și Kostol, pe malul drept, adică între km. 1048 și 941, era considerat înainte de construirea Sistemului hidroenergetic și de navigație "Porțile de Fier" un sector "cheie" pentru
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din 1921. După cel de-al doilea război mondial, odată cu consolidarea puterii URSS în partea de Răsărit a Europei și de-a lungul Dunării, până-n Austria, acest stat a căutat să îndepărteze Franța și Anglia (și SUA) din zona bazinului dunărean, încercare care a culminat cu semnarea convenției de la Belgrad din august 1948, pe care cele trei puteri menționate nu au semnat-o. Totuși, prin prevederile sale, aceasta convenție instituia un regim pentru fluviul Dunărea care ținea seama de interesele riveranilor
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
fluviul Dunărea care ținea seama de interesele riveranilor, care puteau să-și exercite suveranitatea, desigur sub supravegherea atentă a Moscovei, în special a lui Stalin, care dorea să-și consolideze pozițiile în Europa de Răsărit și-n statele din bazinul dunărean; un efect al acestei stări de lucruri a fost și modul în care s-au făcut alegerile: este cunoscută metodă de fraudare a alegerilor atât în România (în noiembrie 1946), cât și în Bulgaria (noiembrie 1945). Aici este bine de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
care în momentul începerii negocierilor reunea toate statele riverane, cu excepția Austriei, care devine membră în 1960, si a RFG, care devine membră în 1963) avea atribuțiunea de a întocmi, în baza propunerilor și a proiectelor prezentate de către cele două state dunărene și de către Administrația Fluviala a Porților de Fier, planul general al marilor lucrări în interesul navigației și de a stabili evaluarea generală a cheltuielilor relative la aceste lucrări,162 de a da consultații și de a face recomandări cu privire la executarea
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
între PMR și UCI, ca urmare a adoptării de către UCI în 1958, a unei atitudini revizioniste, "dușmănoase" față de mișcarea muncitoreasca internațională, ceea ce a făcut ca țara noastră să fie mai rezervată în privința etalării legăturilor pe care le avea cu țara dunăreana vecină, din motivul protejării poziției liderilor PMR pe plan internațional, față de ideologia promovată de liderii chinezi și cei din blocul sovietic. Dar flexibilitatea de care au dat dovadă ambele parți a contribuit la posibilitatea continuării tratativelor, ambele (dar în special
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
membre CAER se putea prevedea o dezvoltare a cooperării și colaborării bilaterale, ceea ce contribuia în mod direct la o mai bună înțelegere și la "apropierea" între cele două popoare. Dar cum Porțile de Fier este un "nod internațional", toate statele dunărene aveau interesul de a se realiza un proiect care să contribuie la înlăturarea definitivă a piedicilor din calea navigației și la reducerea cheltuielilor de transport prin cel mai anevoios sector al fluviului. Această eră o problemă care viza navigația, dar
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
navigației și la reducerea cheltuielilor de transport prin cel mai anevoios sector al fluviului. Această eră o problemă care viza navigația, dar după ce Sistemul era dat în folosință; însă în realizarea construcției s-a ținut seama de interesele tuturor statelor dunărene, toate având interesul de a asigura buna desfășurare a traficului pe fluviul internațional Dunărea. Iar prin înlăturarea piedicilor din calea navigației în sectorul Porților de Fier se asigurau condițiile dezvoltării comerțului, a schimburilor culturale, ale unei viitoare cooperări economice între
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
interesului comun, care, odată identificat, a generat negocieri cu caracter integrativ, în urma cărora a rezultat un acord privitor la construirea unui proiect comun, la realizarea căruia urmau să participe în mod direct cele două state vecine și, indirect, celelalte state dunărene (prin plata de taxe la trecerea prin Porțile de Fier, care vor fi destinate amortizării investițiilor făcute de RPR și RPFI pentru îmbunătățirea condițiilor de navigație). 2.4.12. Proiectul comun de la Porțile de Fier Existența proiectului comun, proiect care
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
din partea RPFI, în cadrul căreia se vor lansa noi obligații, atât pentru partea iugoslavă, cât și pentru partea română. Se poate vedea că existența suprapunerii sferelor de interes a neutralizat polarizarea și a facilitat ajungerea la consens a celor două state dunărene. 2.4.13. Consensul în negocierile româno-iugoslave Identificarea acestui interes comun a făcut ca părțile să dorească realizarea proiectului, ușurându-se obținerea acordului din partea lor. Ele au ajuns cu ușurință la consens. Consensul presupune că toate părțile ce au interes
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
piedică în calea schimburilor internaționale). Astfel, luarea în considerare a intereselor tuturor părților și identificarea soluției care asigură satisfacerea acestor interese a facilitat consensul în privința acordului și ceea ce a fost convenit în timpul negocierilor a fost respectat, în beneficiul tuturor statelor dunărene. Se poate vedea că aceasta negociere și-a atins obiectivele Sistemul de la Porțile de Fier a fost construit deoarece ea a făcut obiectul unui proiect comun, asigurând fiecărei părți satisfacerea intereselor sale esențiale, eliminându-se astfel efectele polarizării părților, si
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
existenței unei politici de bună vecinătate între România și Iugoslavia Așa cum s-a menționat mai sus, prin realizarea în comun a Sistemului de la Porțile de Fier se aveau în vedere avantajele reciproce ale celor două state (și ale celorlalte state dunărene), relevându-se totodată existența unor relații de bună vecinătate între aceste două țări. Existența unei atitudini care să sporească încrederea între cele două națiuni vecine era o premisă fără de care nu se putea acționa în direcția realizării Sistemului de la Porțile
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
ele și la dezvoltarea schimburilor economice între cele două state vecine, dovedind lumii întregi faptul că între ele existau relații de bună vecinătate și prietenie, de pe urma cărora aveau de câștigat ambele națiuni, precum și privind în ansamblu toate națiunile din bazinul dunărean. Se poate vedea cum finalizarea construcției Sistemului de la Porțile de Fier a soluționat definitiv problemă navigației în cel mai periculos sector al fluviului Dunărea, iar reducerea cheltuielilor la aproape jumătate față de cele existente înainte de finalizarea lucrărilor constituie un factor de
Dunărea. Geopolitică şi negociere by Ciprian Beniamin Benea [Corola-publishinghouse/Administrative/1419_a_2661]
-
grabă nu-l observă. și viața i se scurge, liniar și liniștit, așa cum curge, de când lumea, pare-se, apa râului, clipocind, prietenos, pe lângă mărunta și anonima sa proprietate. Decesul Mesiei George Naghi era un om făcut. Provenea din zona lacurilor dunărene. Dintr-o familie nevoiașă. Cu mulți copii și cu avere puțină. Cu tenacitate și cu noroc, după numeroase orbecăieli, prin cotloanele spurcatei vieți a omului de rând, Naghi a nimerit filonul către lumină. Către lumina bogățiilor de tot felul, în
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
pastilă amăruie pe limbă și Încercă să adoarmă. Dar somnul nu se lipea de el. Era un om fără umor, altminteri ar fi zâmbit la ideea că-și simte brusc inima ușoară, recunoscând, la șaptesprezece kilometri după Buda, monotonia câmpiei dunărene, Întreruptă brusc de o colină de forma unui degetar, cu brazi zbârliți pe ea. Un drum făcea o cotitură largă, ocolind-o, și apoi o lua În linie dreaptă, spre oraș. Drumul și colina erau acum albe, acoperite cu zăpadă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Tulcea de unul care dimineața și seara, în loc să meargă la biserică ori să iasă pe faleză, ori să se ducă la cafenea și să-i ardă o tablă, ori să răspundă invitațiilor la petrecerile organizate prin rotație de împuterniciții Comisiei Dunărene, se pierdea în stufărișuri ca să prindă broaște, țipari, lipitori și alte jigărănii scîrboase? Umbla în văzul lumii cu un soi de minciog cu coadă lungă, de care atîrnau mai întotdeauna răgălii, frunze ude, cîte un mormoloc încurcat în fire, lintiță
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
victorioase, am ieșit din cort. Mi-am limpezit gândurile într-un mic golf. Ridicată în picioare, am rămas vrăjită de soarele care se înălța deasupra liniei orizontului. Săgeți de flăcări prinseseră viață în jurul meu. În apa de argint a canalului dunărean, peștii săreau zglobiu, vestind începutul unei noi zile. Aburi fantomatici se înălțau din apă spre cerul limpede ca lacrima. Din stufăriș ieșiră opt lebede, grațioase, ca niște prințese ale naturii. Numeroase viețuitoare își semnalau prezența prin foșnetul și ciripitul necontenit
Manual de compunere pentru clasele II - VIII by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1636_a_2907]
-
în urma primului război mondial când a triumfat conceptul de stat național, iar acele transformări nu conveneau unor state vecine și are, în prezent, aceiași vecini, cu problemele pe care le presupune o asemenea vecinătate; România a fost și este stat dunărean (și nu unul oarecare), este stat riveran la Marea Neagră, stat în amonte pentru apele transfrontaliere, a avut și are pe teritoriul său minorități naționale ale căror regim și nevoie de protecție nu pot fi ignorate ș.a. Acestea sunt elementele constante
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
1984: participă anual la Comitetul C.E.E./O.N.U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984: negociază cu toți vecinii țării noastre Convenții bilaterale privind prevenirea și combaterea grindinei. 1981 1984 este șef al delegației române la consultările cu țările dunărene privind convocarea la București a Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării Dunării. 1984: este principalul autor al Declarației de la București, document al Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării. În anul 1990, în august, se reîntoarce la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
U. pentru problemele apei de la Geneva. 1982 1984: negociază cu toți vecinii țării noastre Convenții bilaterale privind prevenirea și combaterea grindinei. 1981 1984 este șef al delegației române la consultările cu țările dunărene privind convocarea la București a Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării Dunării. 1984: este principalul autor al Declarației de la București, document al Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării. În anul 1990, în august, se reîntoarce la M.A.E. și este promovat la gradul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
combaterea grindinei. 1981 1984 este șef al delegației române la consultările cu țările dunărene privind convocarea la București a Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării Dunării. 1984: este principalul autor al Declarației de la București, document al Conferinței țărilor dunărene privind prevenirea și combaterea poluării. În anul 1990, în august, se reîntoarce la M.A.E. și este promovat la gradul de Consilier diplomatic (în urma unui examen 1990). Între anii 1992 2005, îndeplinește funcțiile de director adjunct și, respectiv, director
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
analiză și sinteză pe diverse teme de interes pentru țara noastră, trimise Centralei M.A.E. A participat la sesiuni pe linie interparlamentară, respectiv, organizații regionale. În colaborare cu reprezentanții landului Austria de Jos, a reușit să determine participarea județelor Dunărene din România la activitățile de colaborare din cadrul ,,Comunității de lucru a statelor Dunărene" (ARGE Donauländer), cu sediul la Viena. Alte activități A publicat articole pe teme de relații bilaterale și multilaterale, printre care și despre Conferința de Securitate și Cooperare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
M.A.E. A participat la sesiuni pe linie interparlamentară, respectiv, organizații regionale. În colaborare cu reprezentanții landului Austria de Jos, a reușit să determine participarea județelor Dunărene din România la activitățile de colaborare din cadrul ,,Comunității de lucru a statelor Dunărene" (ARGE Donauländer), cu sediul la Viena. Alte activități A publicat articole pe teme de relații bilaterale și multilaterale, printre care și despre Conferința de Securitate și Cooperare Europeană, în revistele "Lumea" și "Viața economică"; în publicația ,,Diplomatischer Pressedienst" din Viena
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
a fost dată la Călan, dar am adus Călanul în Brăila! Alopații, legați prin cordon ombilical nevăzut de orașul veșnic, Brăila, lăsau urmași peste tot, fapt pentru care mulți ardeleni aveau trăsături bărăganice: chipul de culoarea grâului, ochii precum balta dunăreană, verde-solar, iar gândirea pigmentată cu înțelepciune, dar și cu șiretenie, amintea de carasul cu reflexele lui imprevizibile. Dar, mai ales, femeile frumusețea lor o datorau acelei Brăile rămase printre ochiurile plasei urâtului germinat de oamenii care i-au sluțit chipul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
românească? Nu se poate da un răspuns simplu, întrucât e vorba de un îndelungat proces evolutiv. Valahia se numea "Pământ Rumânesc" (}eara Rumânească) încă înainte de 1500. Însă primul care a consacrat în plan științific termenul "România" pentru a desemna Principatele Dunărene a fost grecul Daniil Filippidis, în 1816. Până atunci, așa cum rezultă din cartografia occidentală cel puțin, denumirea era rezervată unei mari părți a regiunii numite în sens larg Thracia. Trebuie avut însă în vedere faptul că, în momentul în care
Georgios D. Poukamisas: Gânduri despre România și greci by Elena Lazăr () [Corola-journal/Journalistic/7026_a_8351]