1,089 matches
-
acțiuni stimulatoare cât și inhibitoare ale secreției gastrice. Stimularea secreției gastrice se face prin mecanism nervos și umoral. Mecanismul nervos se declanșează de către distensia mecanică a duodenului, iar mecanismul umoral stimulator este reprezentat de gastrina eliberată în primele porțiuni ale duodenului. Mecanismele umorale inhibitoare au un rol însemnat în această fază. Enterogastronul este un hormon eliberat din celulele mucoasei duodenale la contactul cu produși de digestie gastrică; acesta ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ajunge în sânge și de aici la celulele secretoare gastrice determinând inhibarea secreției de HCl și pepsină pentru 1 5 ore și a motilității gastrice pentru 30 de minute. Alte mecanisme inhibitorii a secreției gastrice în această fază sunt: acidifierea duodenului; secretina, GIP, VIP, enteroglucagon. 4. Digestia intestinală Digestia intestinală cuprinde ansamblul fenomenelor: chimice, prin care produșii nedigerați sau parțial digerați până la acest nivel sunt supuși acțiunii enzimelor din sucurile intestinale; mecanice, prin care chimul intestinal este amestecat cu sucurile intestinale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Se caracterizează prin contracții localizate ale inelelor de mușchi neted circular; aceste contracții împart conținutul intestinului subțire în segmente ovale. Când un segment se relaxează, segmentul vecin se contractă. Segmentația are loc cu o frecvență de 11-12 contracții/minut în duoden și 8-9 contracții/minut în ileon. Are rolul de a amesteca conținutul intestinal cu secrețiile intestinale și facilitează absorbția. Mișcările peristaltice apar ca urmare a contracțiilor mușchilor intestinali longitudinali și au rolul de a propulsa conținutul intestinal către colon. Contracția
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
destinate pancreasului și a căror stimulare determină o secreție pancreatică bogată în enzime. Controlul umoral este reprezentat de gastrină care stimulează direct secreția pancreatică, dar acționează și indirect, prin stimularea secreției acide gastrice, deoarece prezența ulterior a chimului acid în duoden intensifică secreția de HCO3de către celulele canaliculare. Faza gastrică a secreției pancreatice este declanșată de prezența alimentelor în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
în stomac. Distensia peretelui gastric determină, prin reflex vago-vagal, secreția de suc pancreatic bogat în enzime. Controlul umoral în aceasta fază se realizează de gastrină, cu efect sinergic cu cel vagal. In faza intestinală diverși componenți ai chimului prezent în duoden și în jejunul superior stimulează secreția pancreatică; sucul pancreatic secretat în cursul acestei faze este adecvat gradului de aciditate și constituenților chimului gastric. Controlul umoral în faza intestinală se realizează de către secretină (eliberată de mucoasa duodenală); secretina stimulează direct celulele
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
cantitate foarte mică de acizi biliari nelegați de albumină intră în filtratul glomerular; cu toate acestea acizii biliari conjugați sunt absorbiți activ la nivel tubular renal astfel încât pierderea urinară de acizi biliari este neglijabilă. 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden Aproximativ 1 litru de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
de bilă produsă zilnic de către ficat intră în canalul hepatic la presiune scăzută (<10 cm H2O); sistemul de flux mic. La persoanele care nu au ingerat alimente, aproximativ ¾ din bila produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
produsă intră în vezicula biliară, iar restul trece direct în duoden. Rata eliberării de bilă în intestin fluctuează cu perioadele interdigestive ale motilității gastrointestinale. In cursul ingestiei alimentare și după ingestie activitatea motorie a vezicii biliare determină eliberarea bilei în duoden (tab. 2). In perioadele interdigestive au loc contracții scurte ale vezicii biliare în același ritm cu complexele motoare migratoare. In cursul ingestiei de alimente, vezica biliară se contractă un timp mai îndelungat, iar volumul să scade cu aproximativ 50% la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
vezicula biliară. In cursul golirii vezicii biliare are loc o reducere a tonusului sfincterului Oddi și o contracție peristaltică ritmică ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
ce urcă până la sfincterul Oddi. Au loc contracții peristaltice anterograde și retrograde. Astfel, sfincterul Oddi poate modifica curgerea bilei în duoden atât prin modificarea tonusului său cât și prin modificări ale peristaltismului său ritmic care servește la pomparea bilei în duoden. Evacuarea bilei este controlată prin mecanism nervos și umoral. Vagul determină contracția veziculei biliare și relaxarea sfincterului Oddi, iar simpaticul are efecte inverse. Factorul umoral responsabil de evacuarea bilei este colecistokinina (are acțiune stimulatoare directă asupra musculaturii veziculare și reduce
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
5 aminoacizi la capătul C-terminal. Inafara celulelor endocrine de la nivelul intestinului subțire, CCK se mai găsește în structurile nervoase de nivelul ileonului distal și a colonului. De asemenea, neuronii de la nivelul cortexului cerebral secretă CCK. CCK secretată la nivelul duodenului și jejunului este CCK8 și CCK12; CCK58 și CCK8 se găsesc la nivelul creierului. Rolurile CCK: determină contracția veziculei biliare și secreția de suc pancreatic bogat în conținut enzimatic; amplifică stimularea secreției pancreatice alcaline de către secretină; inhibă evacuarea gastrică; exercită
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
crește tonusul sfincterului piloric, prevenind astfel refluxul conținutului duodenal în stomac; gastrina și CCK stimulează secreția de glucagon. Secreția de CCK este stimulată la contactul mucoasei intestinale cu produși de digestie, în special peptide și aminoacizi precum și de prezența în duoden a acizilor grași cu peste 10 atomi de carbon. Produșii de digestie proteică și lipidică stimulează la rândul lor secreția de CCK, mecanism de feed-back pozitiv care operează pentru controlul secreției acestui hormon. Secretina Secretina este secretată de celulele localizate
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
intestinului subțire. Eliberarea de secretină în momentul prezenței acidului în jejun reprezintă un alt exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
exemplu de feed-back; secretina stimulează eliberarea sucului pancreatic puternic alcalin, care neutralizează aciditatea. Polipeptidul gastro-intestinal (GIP) GIP conține 43 de reziduuri aminoacidice ; se găsește în mucoasa duodenului și jejunului. Secreția sa este stimulată de prezența glucozei și a grăsimilor în duoden. Rolurile GIP: inhibă secreția și motilitatea gastrică, stimulează secreția de insulină, acționează integrat cu gastrina, CCK și secretina pentru facilitarea digestiei și absorbția nutrimentelor (fig. 18). Polipeptidul vasoactiv intestinal (VIP) VIP conține 28 de aminoacizi; se găsește în structurile nervoase
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
lumen; acționează ‘’paracrin’’ prin sucul gastric în medierea inhibării secreției de gastrină produsă de acid. De asemenea, mai inhibă secreția exocrină pancreatică, secreția acidă gastrică, contracția veziculei biliare și absorbția glucozei, aminoacizilor și trigliceridelor. 8. Absorbția nutrimentelor Pătrunderea chimului în duoden determină contracții ritmice care segmentează și amestecă conținutul luminal, favorizând contactul constituenților cu enzimele din sucurile digestive și cu mucoasa, deci absorbția produșilor de digestie. Suprafața mucoasei este crescută prin prezența pliurilor (x3), vilozităților (x30), marginii “în perie” (x600). capilare
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
și de osmolaritatea conținutului luminal. Prin fecale se pierd doar ~100 ml zilnic. Sursele de apă intraluminală (litri/zi): alimente 2; salivă 1; bilă 1; suc gastric 2; suc pancreatic 1; suc intestinal 2. Absorbția la diferite nivele (litri/zi): duoden și jejun 4,0; ileon 3,5; colon 1,5. 8.5. Absorbția electroliților Când conținutul luminal este hipoton, apa cu electroliți și alte substanțe dizolvate pătrunde prin spațiile intercelulare; este vorba de fenomenul de atracție a solventului. Sodiul Zilnic
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
disociază în apă și CO2; acesta difuzează în enterocit, unde sub acțiunea anhidrazei carbonice duce la bicarbonat, ce difuzează în sânge. Calciul Din ~1g zilnic ~1/2 din calciul luminal provine din alimentație și ~ 40% este absorbit, mai ales în duoden și jejun. Calciul este mai întâi legat de o proteină specifică (CaBP) prezentă la nivelul marginii în perie în cantitate reglată de 1,25 dihidroxicolecalciferol. In această formă calciul este sechestrat în reticulul endoplasmic și aparatul Golgi din enterocite. La
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
Mg este 0,4-0,5 g. Absorbția magneziului are loc pasiv, în tot intestinul subțire. Fierul Aportul zilnic de fier este de 12-15 g. Fierul intră în componența hemului și participă la numeroase reacții enzimatice. Fierul se absoarbe preponderent în duoden și porțiunea superioară a jejunului. Sunt două forme de fier, hemic (absorbit intact) și non-hemic (absorbit dependent de concentrație și pH). La pH 7 numai Fe2+ este solubil; Fe3+ insolubil sau chelat de fitați și acid tanic nu este absorbit
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2281]
-
19 4.2. Sucul pancreatic 21 4.3. Secreția biliară 25 4.3.1. Anatomia funcțională a sistemului biliar 26 4.3.2. Compoziția chimică a bilei 26 4.3.3. Formarea bilei 28 4.3.4. Evacuarea bilei în duoden 33 4.4. Sucul intestinal 34 5. Motilitatea intestinului gros 35 5.1. Controlul motilității colice 36 5.2. Compoziția conținutului colic 36 5.3. Defecația 37 6. Sistemul nervos enteric 39 7. Hormonii gastro-intestinali 40 8. Absorbția nutrimentelor 45
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
pilorul se închide. Acest comportament contractil ciclic se numește complex migrator mioelectric (fig. 5). Reglarea evacuării gastrice Mucoasa duodenală și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și jejunală prezintă receptori pentru aciditate, presiune osmotică și conținutul în grăsimi al chimului gastric. Prezența acizilor grași și monogliceridelor în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
în duoden scade ritmul evacuării gastrice prin menținerea închisă pentru mai mult timp a pilorului. Totodată, prezența acizilor grași în duoden determină eliberarea de colecistokinină (CCK) și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
și peptid inhibitor gastric (GIP) care vor stimula contracția pilorului. Chimul care pătrunde în duoden este hiperton, iar hipertonicitatea reduce evacuarea gastrică. Conținutul duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
duodenal cu un pH mai mic de 3,5 întârzie evacuarea gastrică. De asemeni, prezența acidului în duoden determină eliberarea de secretină care diminuă ritmul evacuării gastrice prin inhibarea contracțiilor antrale și stimularea contracțiilor pilorice. Prezența aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
aminoacizilor și peptidelor în duoden încetinește golirea gastrică prin eliberarea de gastrină care determină creșterea frecvenței contracțiilor antrale și a sfincterului piloric. In concluzie, se poate spune că: grăsimile nu sunt evacuate din stomac decât atunci când pot fi procesate în duoden; acizii sunt evacuați în duoden numai când există suficient suc pancreatic pentru a-i neutraliza; ritmul cu care alți compuși ai chimului trec în duoden corespunde ritmului cu care duodenul și jejunul procesează acești compuși (fig. 6). Joncțiunea gastro-duodenală (sfincterul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]