191 matches
-
cercul arterial Willis; cu importanță funcțională în condiții normale) din care trei perechi de artere mari se distribuie la nivel cerebral. Anastomozele precapilare sunt în general insuficiente pentru a preveni infarctul. Sângele cerebral este drenat din venele profunde și sinusurile durale mai ales prin venele jugulare dar și prin venele paravertebrale, oftalmice, emisare și plexurile venoase pterigoidale. Inervația vasculară este reprezentată de neuroni postganglionari simpatici vasoconstrictori din ganglionii cervicali superiori (care eliberează noradrenalină și NPY), neuroni postganglionari parasimpatici vasodilatatori din ganglionul
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2315]
-
INFRATENTORIALE Sunt reprezentate de (fig. 5.6): - artera cerebeloasă postero-inferioară (PICA), - artera bazilară (AB), - artera cerebeloasă antero-inferioară (AICA), - artera cerebeloasă superioară. CIRCULAȚIA VENOASĂ A CREIERULUI Circulația venoasă a creierului este reprezentată de: venele superficiale, venele profunde și subependimale, sinusurile venoase durale și venele fosei posterioare (fig. 5.7). VENELE SUPERFICIALE Sunt reprezentate de o rețea extrem de variabilă dar cu câteva vene mari relative constante: vena superioară anastomotică Trolard și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și vena inferioară anastomotică Labbe [13,14]. VENELE PROFUNDE Realizează drenajul sângelui venos către sinusul drept prin intermediul venei Galen [12]. Venele profunde sunt reprezentate de vena talamostriată, vena cerebrală internă, vena bazală Rosenthal și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și marea venă Galen [14-16]. SINUSURILE VENOASE DURALE Se delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
delimitează între meninge și foița endostală a durei mater, primesc sângele venos de la creier, meninge și diploee și comunică cu venele extracraniene prin venele emisare de la nivelul craniului. Toate sinusurile venoase durale drenează la nivelul venei jugulare interne. Sinusurile venoase durale se împart într-un grup posterosuperior (sinusul sagital superior și inferior, sinusul drept, sinusul transvers și sinusul sigmoid) și un grup anteroinferior (sinusul cavernos, sinusul intercavernos, sinusul sfenoparietal, sinusul pietros superior și inferior și plexul basilar) [16]. VENELE FOSEI POSTERIOARE
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
se mărească cu înaintarea în vârstă și deseori progresează de la leziuni cu flux mic la naștere, la leziuni cu flux mediu sau crescut la persoanele adulte. Malformațiile arterio-venoase sunt clasificate în: 1. parenchimatoase - subclasificate în: Piale, Subcorticale, Paraventriculare, Combinate; 2. durale; 3. mixte parenchimatoase și durale (rare). Angiografia cerebrală oferă un diagnostic final dar totodată ne permite gradarea MAV după criteriile propuse Spezler și Martin. Această gradare se bazează pe date precum dimensiunea malformației (mică sub 3 cm -1 p., medie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
vârstă și deseori progresează de la leziuni cu flux mic la naștere, la leziuni cu flux mediu sau crescut la persoanele adulte. Malformațiile arterio-venoase sunt clasificate în: 1. parenchimatoase - subclasificate în: Piale, Subcorticale, Paraventriculare, Combinate; 2. durale; 3. mixte parenchimatoase și durale (rare). Angiografia cerebrală oferă un diagnostic final dar totodată ne permite gradarea MAV după criteriile propuse Spezler și Martin. Această gradare se bazează pe date precum dimensiunea malformației (mică sub 3 cm -1 p., medie 3-6 cm - 2 p., mare
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
sub 3 cm -1 p., medie 3-6 cm - 2 p., mare peste 6 cm - 3 p.), elocvența creierului adiacent (ne-elocvent - 0 p., elocvent - 1 p.) și modelul de drenaj venos (superficial - 0 p. sau profund - 1 p.). MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE DURALE (Sinonim fistule arterio-venoase durale) O malformație vasculară care constă dintr-un șunt arterio-venos, localizat între foițele durale, cu aport sanguin din arterele carotidă sau vertebrală, înainte de a intra în dura mater. ANGIOMUL VENOS Este cunoscut și sub denumirea de anomalie
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
p., medie 3-6 cm - 2 p., mare peste 6 cm - 3 p.), elocvența creierului adiacent (ne-elocvent - 0 p., elocvent - 1 p.) și modelul de drenaj venos (superficial - 0 p. sau profund - 1 p.). MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE DURALE (Sinonim fistule arterio-venoase durale) O malformație vasculară care constă dintr-un șunt arterio-venos, localizat între foițele durale, cu aport sanguin din arterele carotidă sau vertebrală, înainte de a intra în dura mater. ANGIOMUL VENOS Este cunoscut și sub denumirea de anomalie venoasă de dezvoltare. Sunt
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
creierului adiacent (ne-elocvent - 0 p., elocvent - 1 p.) și modelul de drenaj venos (superficial - 0 p. sau profund - 1 p.). MALFORMAȚIILE ARTERIO-VENOASE DURALE (Sinonim fistule arterio-venoase durale) O malformație vasculară care constă dintr-un șunt arterio-venos, localizat între foițele durale, cu aport sanguin din arterele carotidă sau vertebrală, înainte de a intra în dura mater. ANGIOMUL VENOS Este cunoscut și sub denumirea de anomalie venoasă de dezvoltare. Sunt cele mai frecvente malformații vasculare intracraniene. Ele constau dintr-o aglomerare de vene
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
referă la hemoragiile subarahnoidiene apărute spontan și primar în spațiul subarahnoidian excluzând deci hemoragia subarahnoidiană traumatică, sau pătrunderea secundară a sângelui în spațiul subarahnoidian, de pildă în unele hematoame intracerebrale hipertensive sau amiloidotice, în infarcte cerebrale hemoragice, tromboze de sinus dural, tumori hemoragice, apoplexie pituitară, meningite hemoragice. În aceste situații tabloul clinic este de obicei diferit și corespunde bolii de bază. Pentru diagnostic se folosește denumirea bolii de bază: traumatism craniocerebral, hematom intracerebral, tumoră cerebrală etc. HSA traumatică sau cea secundară
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
dificile cu multiple tortuozități. Abordul endovenos deschide posibilități eficiente și facile de tratament în cazul unor entități patologice considerate dificil de tratat cum ar fi stenting-ul sinusurilor venoase cerebrale în cazul sindromului de hipertensiune intracraniană benignă, rezolvarea endovenoasă a fistulelor durale sau carotido-cavernoase. O altă ramură disputată între specialități adiacente este cea a stroke-ului ischemic unde abordul intraarterial de diverse tipuri de la tromboliza intraarterială, stenting-ul arterial, recanalizarea trombilor, retriveri etc. începe să se contureze în centre de specialitate ca terapie de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
a cincea categorie, aceea a fistulei arterio-venoase directe, care constă în conexiunea directă a uneia sau mai multor ramuri arteriale cu o venă (fără a prezenta un „nidus”), leziuni ce prezintă flux și presiune crescută - anevrismul venei lui Galen, MAV durale, fistula carotidocavernoasă. Cel mai frecvent întâlnite în practică sunt malformațiile arteriovenoase propriu-zise și cavernoamele [1]. Deși raportul acestora este greu de estimat, în experiența noastră numărul de MAV tratate chirurgical este dublu față de numărul cavernoamelor operate în același interval de
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
venelor, dilatarea vaselor, precum și tracțiunea exercitată la nivelul structurilor de înveliș ale creierului pot 403 duce la apariția cefaleei rezistentă la tratament, de multe ori pulsatilă [2,8]. Drenajul prin venele eferente ale MAV se poate realiza la nivelul sinusurilor durale, constituindu-se astfel într-un drenaj superficial, sau la nivelul venelor profunde - drenaj profund. EPIDEMIOLOGIE Dacă rata detecției malformațiilor vasculare în general este de 2,2/100000 locuitori/an, detecția MAV este de aproximativ 1,1-1,4/100000 locuitori/an
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
migrenos. Poate fi focală, unilaterală sau generalizată. Incidența cefaleei în cazul pacienților cu MAV nu este cu mult mai mare comparativ cu populația generală. Ca mecanism de producere sunt incriminate întinderea provocată la nivelul durei mater, la nivelul sinusurilor venoase durale, precum și dilatarea arterelor nutritive tributare MAV [2]. Și în cazuistica noastră cel mai frecvent mod de prezentare clinică a fost hemoragia, în 47% din cazuri, în marea majoritate hemoragia intraparenchimatoasă fiind însoțită de hemoragie intraventriculară. Spre deosebire de literatura de specialitate, deficitul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
semnificativă. Alte studii nu au putut demonstra aceasta reducere. Aceste date pot fi o reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
date pot fi o reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
reflexie a evoluției naturale a malformației cavernoase cu o concentrare temporală a evenimentelor hemoragice și o reducere a ratei hemoragiei după 28 de luni. FISTULELE ARTERIO-VENOASE DURALE DANA-MIHAELA TURLIUC, RAUL SANDU DEFINIȚIE. EPIDEMIOLOGIE. CLASIFICARE Fistulele arterio-venoase durale sau malformațiile arterio-venoase durale reprezintă conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
conexiuni anormale arterio-venoase ce se găsesc la nivelul durei mater. Ele pot fi împărțite în leziuni intracraniene și spinale, ambele fiind rare. Managementul este multidisciplinar, simptomatologia este heterogenă iar semnele sunt adesea minime sau nespecifice pentru ambele localizări. Fistulele arterio-venoase durale intracraniene Sunt leziuni rare, reprezentând 6-15% din toate malformațiile arterio-venoase intracraniene. Sunt întâlnite mai ales la femei în postmenopauză, deși cele localizate în fosa craniană anterioară sunt mai frecvente la bărbați [1]. Etiologia nu se cunoaște în totalitate, însă se
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
multiple [2]. Fistula poate avea un singur vas nutritiv sau se poate dezvolta dintr-o rețea complexă de vase nutritive. Aportul arterial provine din ramurile meningeene ale arterelor carotide interne sau externe sau trunchiului vertebro-bazilar. Se dispun în vecinătatea sinusurilor durale (fig. 5.47) și cele mai frecvente localizări sunt situate la nivelul: - sinusului lateral (63% din cazuri), frecvent de partea stângă iar epicentrul leziunii este situat la joncțiunea sinusului lateral cu sinusul sigmoid [3]; - tentoriului; - porțiunii posterioare a sinusului cavernos
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
lateral cu sinusul sigmoid. a. Fistulele arterio-venoase din regiunea sinusului cavernos se împart (Barrow 1985) în patru grupe notate cu litere de la A la D. Grupul A include leziuni carotidocavernoase directe iar grupele B, C și D includ fistule arterio-venoase durale alimentate din ramuri ale arterei carotidiană internă, externă sau și internă și externă. Drenajul venos se poate realiza spre sinusul cavernos, sinusul pietros inferior sau venele oftalmice. b. Fistulele sinusurilor laterale sunt de obicei alimentate din arterele perforante transmastoidiene, ramuri
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
din arterele perforante transmastoidiene, ramuri ale arterei occipitale, meningee medie, faringiana ascendentă, arterele auriculare posterioare sau meningohipofizare. Ocazional alimentarea provine din artera vertebrală. Drenajul se realizează spre sinusul lateral ipsi- sau controlateral și rareori spre venele corticale. c. Fistulele arterio-venoase durale din fosa anterioară sunt de obicei alimentate de ramurile etmoidale anterioare și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și posterioare ale arterei oftalmice. Drenajul se realizează spre venele piale. d. Fistulele arterio-venoase asociate sinusului sagital superior sunt alimentate din arterele meningee medie, occipitală și temporală superficială și drenează spre venele corticale sau medulare. MANIFESTĂRI CLINICE Simptomatologia fistulelor arteio-venoase durale este variată și depinde de localizarea fistulei. 25% dintre leziuni prezintă o evoluție agresivă iar suflu cranian se poate asculta la 40% dintre pacienții cu tinitus. Se pot întâlni și semne neurologice de focar precum oftalmoplegia, paralizii de nervi cranieni
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
și demență. Fistulele sinusului sagital superior se prezintă de obicei cu cefalee, hemoragie, AVC ischemice, demență și cecitate corticală. Leziunile fosei craniene anterioare se prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai frecvent din vasele durale și mai rar din vasele pia-arahnoidiene (fig. 5.48). Explorarea computer tomografică poate pune în evidență
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]
-
prezintă cu hemoragie (91%) și pierderea vederii. DIAGNOSTICUL IMAGISTIC Explorarea de elecție pentru diagnosticul fistulelor arterio-venoase durale este angiografia selectivă prin tehnică Seldinger a arterelor carotide internă și externă [5,6]. Aportul vascular se realizează cel mai frecvent din vasele durale și mai rar din vasele pia-arahnoidiene (fig. 5.48). Explorarea computer tomografică poate pune în evidență prezența unui hematom, infarct sau hemoragie intracerebrală. În cazurile nehemoragice, explorarea computer tomografică cu substanță de contrast poate evidenția traiecte serpinginoase la nivelul cortexului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Dana-Mihaela Turliuc, Andrei Cucu, Alexandru Chirirac, Sergiu Gaivas, Ion Poeată, Nicolae Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/92122_a_92617]