6,368 matches
-
uneori din vastele perspective cosmice, În care putem reg?și „viziunea grandioas? a romanticilor asupra universului", dar ?i o anume „scenografie romantic-baroc? proprie tuturor artelor În vremea acelor tineri Îndr? gosti? i de absolut", sau, alteori, dintr-o autentic? voca?ie de arhitect: „Astfel, o adev?rât? arhitectonic? a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
asupra universului", dar ?i o anume „scenografie romantic-baroc? proprie tuturor artelor În vremea acelor tineri Îndr? gosti? i de absolut", sau, alteori, dintr-o autentic? voca?ie de arhitect: „Astfel, o adev?rât? arhitectonic? a cosmosului r?sfrânge În crea?ie tentativă conținu? a poetului de a cosmiciza spa?iul, de a-l organiza În varii trepte ?i etaje " (Z. D.-Bu?ulenga) Poetul-Amphion construie? te spa?îi atent gândite pan? la ultimul detaliu arhitectural, indiferent c? acestea sunt proiectate În
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care poetul-gânditor se simte des?văr?it liber de a se mi?că ". (Z. D.-Bu? ulenga) Astfel c? peisajul eminescian, prin „arhitectură" să original?, „colosal?" cum o nume?te G. C?linescu, poate fi interpretat ?i că o aspiră?ie a omului de a recrea universul, cu alte cuvinte de a dep??i limitele contigentului, ale unei existen?e finite, printr-o subtil? incursiune În lumea mitului, motiv pentru care elementele ce-1 compun tind s? cumuleze semnifică?îi adânc
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
viu ". („Odin ?i poetul") Peisajele pe care Eminescu le f?ure?te În misteriosul mediu marin Încânt? prin viziunea original? ce „Ing?duie fanteziei plasticizante a artistului un joc arhitectonic de nobile Îndemn?ri Inso?ind o viziune de ??re?ie În profunzimile spa?iului neptunic" (Zoe D.Bu?ulenga) Nu este de mirare atunci c? În acest univers fantastic I?i au s?la? zeii În???i lumea mitului aureolând astfel peisajul descris, conferindu-? i sacralitatea unui templu magic. Dac
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
e ?i eterne că ?i moartea piramidelor uria?e, Racle ce Încap În ele fantasia unui Scald". Ceea ce salveaz? fantastică lume a piramidelor, „templele m?re?e colonade-n marmuri albe" rod al unei „gândiri arhitectonici de-o grozav? ??re?ie", de la uitarea oarb?, este tocmai tezaurul de gandire ?i În?elepciune uman?, singurul care poate ??inui În timp ?i care poate Insufle?i pietrele ț?cute ale fostelor cet??i: „ Cum În fîre-s numai margini, e În om nem?rginire
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
marea, „mai albastr? decât cerul" -, cetatea pare ?? Împrumute ceva din dimensiunea absolut? a naturii din care s-a n?scut. Este vorba de Grecia antic?, singura dintre cet??i În care artistul a creat forme a c?ror m?re? ie ?i splendoare reprezint? expresia unei „sensibilit??i superioare" ?i a unei „voin?e artistice care supune materia sensibil? În sens hegelian, În imperiul artei clasice" (Zoe D-Bu? ulenga). Înzestrat? fiind pe de o parte de o natur? care prin
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului În imagini arhetipale" , viziunea cosmic? generatoare de spa?îi fantastice a c?ror determinare temporal? evoc? lumea basmului a paradisului pierdut -, complexă re?ea de arhetipuri din care gândirea poetic? eminescian?? ?ese un univers al propriilor mituri sunt cateva modalit??i prin care Eminescu atribuie spa?iului poetic descris perspective nelimitate, ample deșchideri c?tre infinit. Prezen?a dimensiunii infinite percepute că ?i „constituire a finit??îi Inse?i, ca deschidere spre
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
o denume?te Assunto În studiul „Interpret?ri ale spa?iului"). Poetul aspir?, prin urmare, la crearea unor imagini deta?ațe de orice contingen?? real? („Dar stând aici ?i preajma contemplând o, / creeaz? mintea-mi..."). Spa?iul poetic, devenit proiec?ie a fanteziei creatoare, se organizeaz? conform viziunii specifice a artistului. În „Vis parizian" de exemplu, Baudelaire descrie un astfel de spa?iu, rod al propriei imagina?îi, În care succesiunea de „sc?ri ?i arcade" deschide perspectiva infinitului: „Acea priveli
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nuit de expresie" (Zoe Dumitrescu Bu?ulenga) -, cel al „p?durii de argint", e suficient s? treci un prag, un hotar care desparte lumea fiinit?, real? de universul infinit al basmului, al vârstei de aur, cănd fiin?a uman? tr?ie?te „revelă?ia unei infinite dep?rt?ri", „eliberarea de propriile sale limite", „identitatea cu totul": „De treci codri de aram?, de departe vezi albind ?-auzi mândră gl? suire a p?durii de argint" . „Marea Trecere" este marcat? În planul
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
cuvânt, punctul lui de culminare, culminarea Ins??i lang? care se grupeaz? palide celelalte silabe este accentul", iar „claritatea silabelor sau mai bine zis calitatea muzical? a silabelor atârn? mult de la accent.. ". („Manuscrise"). ?i pentru c? „acest nucleu de radia?ie Îndep?rtat? s? fie cât mai Inc?rcat ?i cât mai dens", poetul Îi amplific? rezonan?a utilizând semiadverbul „mai", a c?rui redundan?? puncteaz?, ca Într-o partitur? muzical?, intensitatea expresiei poetice. Aici, vocală „a" irumpe În mijlocul cuvântului că
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
rile Îndep?rtate . ale dorului: Mai departe, mai departe, Mai Incet, tot mai Incet, Sufletu-mi nemângâiet, ÎÎndulcind cu dor de moarte ". Cuvântul „departe", a c?rui repetare subliniaz? for?a expresiv? a versurilor, are el Însu?i o semnifică?ie aparte, Întrucat: „... ansamblul morfologic integrator este ales de poet dintre cuvintele ce de?în o semnifică?ie bogat? ?i sugestiv?, adesea asociat? cu con?inuturi de mare altitudine ", iar efectul eufonic al cuvintelor din aceste versuri: „... nu poate intra perfect
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ÎÎndulcind cu dor de moarte ". Cuvântul „departe", a c?rui repetare subliniaz? for?a expresiv? a versurilor, are el Însu?i o semnifică?ie aparte, Întrucat: „... ansamblul morfologic integrator este ales de poet dintre cuvintele ce de?în o semnifică?ie bogat? ?i sugestiv?, adesea asociat? cu con?inuturi de mare altitudine ", iar efectul eufonic al cuvintelor din aceste versuri: „... nu poate intra perfect Într-o reprezentare a noastr? decât secondat ?i de contextul În care se integreaz?. Adev?rata valorificare
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
nefinire" pentru a exprima, printr-un prefix negativ nesfâr?ițul de dinaintea existen?ei lucrurilor, dimensiunea lor aprioric? (pe când „infinirea" Înseamn? nem? rginirea pierdut? În cel?lalt sens al devenirii): „Infinirea În schimb, cu prefixul ei în, care aduce o nega?ie mai stins?, te trimite Înainte ". Având totu?i la Îndemân? termenii deja existen? i În limb? „infinit", „infinitate", „nem? rginit", „nem?rginire", Eminescu a sim?it nevoia s? creeze al?îi noi: „nefinire ?i infinire". ? i asta pentru c? dimensiunea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
materiale preexistențe, prin a c?ror configurare se ob? ine opera", poate fi structurat?, Ia rândul ei În trei straturi dup? cum propune, plecând de la studiul esteticianului german, I. Em. Petrescu: materialul emo? ional„sentimentele utilizate ca mod de construc?ie a subiectului liric", materialul lingvistic ?i, „cel mai elaborat dintre acestea", materialul literar, cuprinzând temele ?i motivele, topos urile poetice ?i citatele. Formă sau configura?ia, al treilea strat al operei, reprezint? „organizarea unic?, strict individual?, a materiei preexistențe ?i
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
În dic?ionarele de termeni literări, topos-ul poetic (gr. „topos" loc) este definit ca fiind: „imagine stereotip?, cli?eu, loc comun, structur? invariabil? utilizat? inten?ionat Într-un text; el apare În diverse opere ??ștrand Întotdeauna aceea?i semnifică?ie ?i aceea?i func?ie, oferind element de sprijin ?i recunoa?tere cititorului, pentru a-1 ajuta s? plaseze textul Într-o perspectiv? corect?? ?i s?-1 decodeze . Studiul toposului sau al cli? eelor a c???țâț amploare dup? cercetarea
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
a fost atunci retorizat?, iar retorica ? i-a pierdut sensul originar, invadând toate genurile literare; acesta a fost fenomenul cel mai complex ?i mai bogat În consecin?e din istoria retoricii antice. Din acest moment, topos-urile cap??? o func?ie nou?, „devenind cli?ee general valabile din punct de vedere literar ?i care se extind asupra tuturor domeniilor vie?îi, În m?sura În care au fost cuprinse ?i formulate În literatur?". În Antichitate s-au redactat culegeri cu aceste
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
conota?îi care Îmbr????eaz? via?a omului ?i a cosmosului. În imagini arhetipale, de valoare universal???i În sonuri care dau limbii române voca?ia expresiv? a limbilor sacre ", comunicând, prin aceast? paradigm? de semnifică?îi, o dubl? voca?ie spre armonie ?i unitate, „aceea pe care i-o insufl? calitatea de fragment fă?? de totalitate, ?i, pe de alt? parte, aceea pe care i-o d? calitatea de con?inut a motivului exprimând mereu dizarmonia, pierderea, c?derea dintr-
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
uimesc prin coeren?a lor artistic?, prin ineditul expresiei, prin frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia eminescian? orice configura?ie spa?ial? respir? dimensiunea metafizic? a gândirii marelui poet: „În preajma lui Eminescu, spiritul uman respir? aerul marilor concepte ?i Începe s? priveasc? În jur de la etajul superior al ideii". (Eugen
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
frumuse?ea Încânt?toare, misterul ?i farmecul orizonturilor nem?rginite ce se reveleaz? necontenit privirii noastre. Nici unul dintre elementele ce compun acest univers poetic nu e lipsit de o semnifică?ie superioar?, filozofic?, pentru c? În poezia eminescian? orice configura?ie spa?ial? respir? dimensiunea metafizic? a gândirii marelui poet: „În preajma lui Eminescu, spiritul uman respir? aerul marilor concepte ?i Începe s? priveasc? În jur de la etajul superior al ideii". (Eugen Simion) Eminescu nu poate fi privit doar ca un „poet
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
ast?zi dorm triste ?i ț?cute În chip de ruinevechile cet??i ale Antichit??îi toate, spa?îi ce uimesc prin „arhitectură" lor original?, „colosal?" (cum o nume?te G. C? linescu) ?i care comunic? de fapt continuă aspiră?ie a omului spre libertatea absolut? a cunoa? terii tainelor universului. Natură exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
libertatea absolut? a cunoa? terii tainelor universului. Natură exist? Ins? În poezia lui Eminescu ?i În ipostaza de peisaj (În?eles, conform esteticii assuntiene, ca „finitate deschis? c?tre infinit"). Dar sintagma „peisaj eminescian" are În literatura român? o conota?ie aparte, pentru c? În opera marelui poet, „fantasticului i se asociaz? vibră?ia sentimental?" . Eminescu descrie În opera să nu simple peisaje, ci adev?rate „paradisuri terestre" , „...În descrip?ia c?rora Eminescu a pus mult din fantezia liric?, din
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
edenic? a „peisajului cu rezonan?e muzicale", a „peisajului arhaic transfigurat" Într-o adev?rât? „patrie a dorului". Zoe D.-Bu?ulenga descoper? În paginile liricii eminesciene „peisaje exprimând titanica sete de frumuse?e ?i plenitudine rev?rsate În crea? ie", sau „peisaje expresioniste" care exprim? tragismul existen?ei umane (că În „Melancolie" spre exemplu). De asemenea, Edgar Papu remarc? ineditul unei pagini din crea?ia eminescian? În care este descris „unul din rarele peisaje de iarn?" În care eul liric
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
lor ipostaze sunt urzite din „figuri ?i imagini În care divinitatea, perfec?ia, puterea, beatitudinea sunt solidare de o durat? infinit?" (Zoe D.Bu? ulenga). Privite din aceast? perspectiv?, toposurile poetice devin În lirica eminescian? adev?rate obiecte de contemplă?ie estetic?, elemente componente ale unei „entit??i metafizice", ale c?ror multiple semnifică?îi au ??mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
îi au ??mas, pan? la Eminescu, nedescoperite În plenitudinea ?i complexitatea lor. Citindu-i opera din aceast? perspectiv?, avem sentimentul c? descoperim o „terra incognita" În care astrele, codrii, apele toate toposurile poetice care o alc? tuiesc au o semnifică?ie aparte pe care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers: „Întocmai că ?i Camoens, Eminescu a Încorporat o vast?? ?i s?lbatic? terra incognita ?i a transformat În valori spirituale experien?e considerate pan? la dânsul că lipsite
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
care numai Eminescu ar fi putut-o da acestui univers: „Întocmai că ?i Camoens, Eminescu a Încorporat o vast?? ?i s?lbatic? terra incognita ?i a transformat În valori spirituale experien?e considerate pan? la dânsul că lipsite de semnifică?ie ". (M.Eliade) Privite din „unghi cosmic" (E. Simion) , topos-urile poetice eminesciene reprezint? imaginile concrete ale Ideii primordiale din care s-au urzit formele succesive ale materiei supuse devenirii. În felul acesta ele amintesc de unitatea cosmic?, pierdut? Într-un
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]