4,278 matches
-
țările nordice, protestante, întreprinderile publice au cunoscut un avînt deosebit după al Doilea Război Mondial, pe fondul dominației doctrinei keynesiane și au avut ca scop declarat protejarea ramurilor strategice, ocuparea cvasideplină a mîinii de lucru, stabilitatea macroeconomică, eficiența economică și echitatea socială, prin producerea și furnizarea de bunuri și servicii publice de calitate. Atît în țările occidentale distruse de război cît și în țările în curs de dezvoltare, emergența sectorului public a avut drept scop principal realizarea unui demaraj global al
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
armonizare fiscală, de apropiere a politicilor fiscale, ceea ce, pe termen lung, amenință autonomia fiscală statală, mai cu seamă în zonele ce experimentează diferite formule integraționiste. În Avuția Națiunilor, Adam Smith evidenția patru "canoane" sau principii ale impozitării. Acestea sunt: 1) Echitatea; 2) Certitudinea; 3) Eficiența; 4) Comoditatea. La acestea, ulterior, economiștii moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul prețurilor; 6) Stabilizarea, în sensul utilizării impozitelor pentru reglarea economiei; 7) Efectul stimulativ pentru
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
creșterii economice; Sistemul fiscal trebuie să permită o administrare corectă și transparentă a impozitelor, cu costuri cît mai mici; Sistemul fiscal trebuie să fie stabil, sensibil la relațiile dintre structurile administrative. Aceste principii și cerințe nu sunt întotdeauna convergente. Astfel, echitatea se poate opune neutralității. Trei probleme sunt esențiale în configurarea oricărui sistem fiscal: 1) Nivelul presiunii fiscale; 2) Cine sunt plătitorii și care este structura impozitelor (directe, indirecte, proporționale, progresive, pe avere, pe venit)? 3) Cum sunt utilizate resursele prelevate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
se aplică obiectelor sau actelor, el vizînd fapte intermitente, sau survenite fortuit, în afara voinței contribuabilului. Este cazul tuturor taxelor pe consumație și, de asemenea, al taxelor vamale, timbre fiscale și drepturi de succesiune. Contrar celui de-al treilea principiu de echitate fiscală enunțat mai sus, se întîmplă rar ca taxele să corespundă unui drept proporționat în utilizarea unui bun public. Este totuși cazul taxelor pentru ridicarea gunoaielor menajere, al cheltuielilor de concesiune în cimitire, sau al taxei interne asupra produselor petroliere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
forțe și de contraforțe. Important este că există protecția necesară. Alegerile sunt un element al acestei protecții, constituția, legile și reglementările sunt un alt element. James Buchanan a insistat mult asupra chestiunilor constituționale, aflate în inima mizelor privind eficiența și echitatea, ce caracterizează viața socială. Putem visa la o societate transparentă și la o putere justă și respectată. Aici intră și mitul omului providențial, ce reapare periodic, cînd o țară se află în dificultate. Cum sublinia Max Weber, este adevărat faptul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
recunoașterea cazului în care repartiția poate fi stabilită în detrimentul salariaților. Și aceasta în condițiile în care economia brută a societăților nu acoperea amortismentul, adică singura sursă de reînnoire a echipamentelor uneori. Exigența eficienței a început să prevaleze asupra celei a echității. În măsura în care recunoaștem faptul că sporurile de productivitate reprezintă gajul creșterii economice, trebuie să acceptăm soluțiile care garantează creșterea Produsului Intern Brut. Ținînd cont de caracterul amestecat al intereselor diverselor grupuri sociale, trebuie reabilitată ideea de interes general. Cum, în mod
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
integral capacitățile. Se discută astfel despre un "salariu de eficiență", sub nivelul căruia nu se poate obține loialitatea salariaților față de obiectivele firmei. Statutul relevă de asemenea o alegere strategică a colectivității. Dar raționînd în termeni de eficiență și nu de echitate, pentru a caracteriza statutul, trebuie recunoscut faptul că noi constrîngeri pot justifica o evoluție a așa-zisului statut, în numele unei eficiențe sporite. Combinînd cele două abordări de mai sus, trebuie bine măsurate mizele evoluțiilor viitoare. Într-adevăr obiectivul nu este
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
dar ele sunt necesare. Trebuie adaptat statutul cu scopul creșterii eficienței serviciilor publice, dar fără să demobilizăm personalul. 6.2.2. Prețuri diferențiate și subvenții Cazul transportului aerian ne poate ajuta să înțelegem chestiunea eficienței, dar și pe cea a echității. Cu ani în urmă, cînd compania Tarom dispunea de un monopol pe liniile interne, ea practica un buget comun, liniile mai rentabile compensînd pierderile de pe liniile mai puțin rentabile, exploatate pentru rațiuni de "serviciu public". După apariția concurenței, o astfel
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
tradus printr-o eficientizare a tuturor liniilor, chiar dacă uneori aceasta a însemnat non-continuitatea serviciului public respectiv. Totuși, a ține cont de acest argument înseamnă a ignora faptul că dereglementarea poate fi de asemenea și sursă a unei alte forme de echitate: făcînd să dispară "coșul comun", ea ne obligă să ne punem întrebări asupra utilității unei linii subvenționate. Se poate impune unei companii aeriene să suporte o sarcină ce aparține autorității publi-ce? Același raționament poate fi făcut pentru serviciile poștale. Dacă
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
finalmente, va permite altor pasageri, care nu pot suporta costul marginal, să beneficieze de zbor. 6.2.3. De la monopolul natural la economia rețelelor Odată cu diferențierea tarifelor, a bugetelor și cu adaptarea statutului personalului, încercăm să descoperim evoluția conținutului exigenței echității ce fondează serviciul public. Concepțiilor tradiționale statutul prefigura situația tuturor salariaților, prețul identic era un semn al egalității li se substituie alte logici: statutul poate fi justificat și evoluează în numele eficienței globale și individuale și diferențierea tarifelor poate fi la
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
ce nu reclamă prezența unei singure firme monopolistice; prezența mai multor firme acolo unde este posibil, în pro-ducția și comercializarea electricității de exemplu, relevă faptul că diferențierea tarifară este, cel puțin ca și concurența, un factor de eficiență și de echitate; și în materie de echitate, noțiunea de serviciu public omogen și accesibil tuturor este și ea repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie tratate de o manieră similară. În locul conceptelor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
singure firme monopolistice; prezența mai multor firme acolo unde este posibil, în pro-ducția și comercializarea electricității de exemplu, relevă faptul că diferențierea tarifară este, cel puțin ca și concurența, un factor de eficiență și de echitate; și în materie de echitate, noțiunea de serviciu public omogen și accesibil tuturor este și ea repusă în cauză, deoarece nu există rațiuni pentru care diversele tipuri de servicii, oferite utilizatorilor, să fie tratate de o manieră similară. În locul conceptelor de monopol natural, buget unic
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
38. 6.5. Statul și națiunea: spre o disociere? În privința serviciilor publice, economiștii propun astăzi o viziune pragmatică și mai puțin ideologică, cerînd determinarea cu precizie a ceea ce se dorește, aici și acum, urmărindu-se eficiența pe de o parte, echitatea pe de altă parte, precum și modul cum se articulează cele două părți. Din această perspectivă, ceea ce putem reține din examinarea chestiunii serviciilor publice este simplu: funcționarea serviciilor publice nu se mai poate ascunde în spatele argumentelor de egalitate și de continuitate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
diverse grupuri de presiune. A ne mulțumi cu simpla recomandare a învățăturilor economiștilor, echivalează cu ignorarea faptului că relațiile economice se înscriu într-un cadru social și cultural. De asemenea, a defini modul cum trebuie să se conjuge eficiența și echitatea înseamnă a face o alegere socială, mai bine zis, o alegere politică. Spațiul privilegiat al alegerilor politice majore, în epoca modernă, a fost națiunea, iar chestiunea națională depășește simpla logică economică și cere statului să se înscrie într-un proiect
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
invizibile, cum e recursul la o monedă unică în spațiul considerat, fluxuri parțial nestingherite de existența administrațiilor publice. Prima sfidare cu care se confruntă astăzi națiunea e cea a solidarității. Față cu dinamica inegalităților dezvoltată de piețe, ce prin-cipiu de echitate este de reținut? Tradiția europeană este foarte departe de ceea ce se întîmplă în Statele Unite, de exemplu. Iată o preferință stucturală, ce ne arată actualitatea acestei noțiuni durabile cum e cea de solidaritate, chiar dacă ea a glisat din sfera producției în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
diferențele de productivitate, în sensul fizic al termenului, sunt din ce în ce mai puțin la baza diferențelor de venituri. Diferențele nu mai sunt direct legate de faptul că un individ contribuie mai mult decît altul la creșterea venitului pe locuitor (concepția "industrială" a echității), ci pur și simplu de faptul că el se află unde trebuie la momentul potrivit și aceasta îl plasează în fruntea competitorilor de pe o piață dată (concepția "comercială" a echității). Ameliorarea calificării șomerilor sau a persoanelor cu o situație profesională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
decît altul la creșterea venitului pe locuitor (concepția "industrială" a echității), ci pur și simplu de faptul că el se află unde trebuie la momentul potrivit și aceasta îl plasează în fruntea competitorilor de pe o piață dată (concepția "comercială" a echității). Ameliorarea calificării șomerilor sau a persoanelor cu o situație profesională precară nu le va da automat acces la un venit mai bun. Nivelul mai coborît al salariilor nu e neapărat legat de o productivitate mai slabă, ci de faptul că
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
venituri, a asigurărilor sociale, a fixării unui nivel minimal al salariilor. Se înțelege, iată, de ce națiunea este astăzi o temă fundamentală, deoarece ea poate fi un cadru concret al solidarității. Față cu dinamica inegalităților dezvoltată de piață ce principiu de echitate poate fi reținut? Ce mecanisme sunt de activat pentru a realiza sau a menține coeziunea socială? Pentru a răspunde astăzi la aceste chestiuni, n-o mai putem face doar la scară națională. Legăturile ce s-au țesut cu partenerii noștri
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cooperării economice și tehnice, conștiente că extinderea colaborării economice româno-irakiene corespunde intereselor celor două țări și popoare și constituie o contribuție la lărgirea conlucrării dintre țările în curs de dezvoltare, la promovarea unor relații noi bilaterale, bazate pe egalitate și echitate, pe întrajutorare și avantaj reciproc, la edificarea unei noi ordini economice internaționale, pornind de la obiectivele programelor de dezvoltare economică pe termen lung a celor două țări, au convenit următoarele: Articolul 1 1.1. Cele două părți contractante vor lua măsurile
DECRET NR 404 din 1 noiembrie 1982 pentru ratificarea unor tratate internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106611_a_107940]
-
patetism, să spun că știm mai bine decât cei mai tineri ce înseamnă cu adevărat libertatea; fiindcă nu putem uita ce însemna absența ei. E și motivul pentru care privesc fără înțelegere nostalgia unora după frumoasele vremuri ale "eticii și echității socialiste". Contextul vechi, mortificant și literalmente monstruos, nu-mi este deloc străin; dar el nu m-a deformat, fiindcă i-am scăpat la limită. Și nu prin fuga mea din țară, ci prin dispariția lui din Istorie. În schimb, contextul
După douăzeci de ani by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7490_a_8815]
-
ierarhia rezultatelor. (4^2) Prevederile alin. (4^1) nu se aplică furnizorilor de motoare de căutare online, astfel cum sunt definiți la art. 2 pct. 6 din Regulamentul (UE) 2019/1.150 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind promovarea echității și a transparenței pentru întreprinderile utilizatoare de servicii de intermediere online. ... 8. La articolul 7, după alineatul (5) se introduce un nou alineat, alineatul (6), cu următorul cuprins: (6) Comerciantul oferă acces consumatorilor la toate recenziile privind produsele și indică
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 58 din 28 aprilie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/254946]
-
protocolul încheiat în cursul anului 2015, de 10.000 lei, apreciind că acesta nu este aplicabil în cauză, deoarece a intervenit ulterior emiterii delegațiilor avocaților din oficiu, ci va avea în vedere, la aprecierea cuantumului global al acestui onorariu, considerente de echitate plus criteriile enunțate anterior - durata mare a asistenței juridice/reprezentării, de circa 6 ani, eforturile depuse de avocați, prezența acestora la 46 de termene de judecată [...] . ... 19. Cu privire la apelurile declarate de reclamanți împotriva Încheierii din 17 aprilie 2015, curtea
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
originea cererilor lor. Acesta precizează că sumele solicitate de aceștia în acest sens sunt excesive. ... 97. Curtea consideră că reclamanții au suferit un prejudiciu moral ca urmare a încălcării constatate a art. 1 din Protocolul nr. 1. Pronunțându-se în echitate, consideră că este necesar să i se acorde fiecăruia dintre reclamanți 5.000 EUR în acest sens. ... 98. În plus, Curtea subliniază că art. 465 din noul Cod de procedură penală permite revizuirea unei hotărâri pronunțate în plan intern în cazul
HOTĂRÂREA din 25 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/258401]
-
artistice/performanței sportive 14% IC2.3 Performanța activității științifice/creației artistice/performanței sportive 14% IC2.4 Fondurile pentru cercetare științifică/creație artistică/performanță sportivă 6% C3. Orientare internațională (10%) IC3.1 Ponderea mobilităților studențești 4% IC3.2 Ponderea studenților străini înscriși în programe de studii 6% C4. Orientare regională & echitate socială (20%) IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale 5% IC4.2 Contribuția universității la fondul de burse, inclusiv alte forme de sprijin pentru studenți 4% IC4.3 Activitatea de practică pentru ciclul de studii
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]
-
studenților străini: studenți străini (alții decât etnici români) -1, studenți străini etnici români cu taxă - 1, studenți străini etnici români la buget - 0,5. ac - anul curent de aplicare a indicatorului. Sursă date: CNFIS, universități ... Clasa de indicatori C4. Orientare regională & echitate socială IC4.1 Capacitatea de a integra persoanele provenite din medii dezavantajate socioeconomic în programe educaționale Se calculează, la nivel de universitate, ca medie a ultimilor 4 ani universitari finalizați, pentru raportul dintre numărul studenților proveniți din medii dezavantajate socioeconomic^13 și
METODOLOGIE din 17 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250450]