206 matches
-
depunerea icrelor are loc în mai multe cicluri, la intervale de aproximativ zece zile. Într-un sezon fiecare femelă depune până la 2.500 de icre mici adezive. După fecundare icrele aderă la vegetație, pietre sau alte elemente ale substratului până la ecloziune. Dezvoltarea embrionară este relativ rapidă, și poate dura circa o săptămână. În funcție de temperatura apei, larvele au nevoie de una sau două săptămâni pentru a reabsorbi sacul vitelin. Specia fiind de talie mică și puțin numerică, nu prezintă importanță economică; servește
Cernușcă () [Corola-website/Science/331448_a_332777]
-
când temperatura apei crește peste 12°C, până în aprilie-mai. O femelă depune 100-1000 icre de 2,5-3 mm diametru, sub pietre sau într-o gropiță care este săpată în prundiș, în nisip sau pietriș de mascul cu aripioarele lui pectorale. Ecloziunea durează mai mult timp: după 4-5 săptămâni ies larvele, care sunt pelagice un timp îndelungat. Masculii păzesc cu strășnicie ponta, fiind foarte agresivi în acest răstimp, apoi devin canibal, mâncând icrelor depuse de către femelă. Zglăvoaca are o importanță locală. Cantitățile
Zglăvoacă () [Corola-website/Science/331014_a_332343]
-
adâncime. Icrele sunt depuse de femelele în mai multe cicluri. După fecundare icrele sunt transportate de curent în jos spre fund și aderă la pietre sau alte elemente ale substratului cu filamentele lor adezive. Icrele rămân atașate de suport până la ecloziune, care are loc în aproximativ 7-10 zile. Specia este afectată de boli virale și paraziți. Dintre paraziți predomină trematodele, cestodele și helminții și diverse specii de fungi. Printre principalii prădători sunt diferite specii de pești, păsări piscivore și șerpi acvatici
Porcușor de nisip () [Corola-website/Science/331558_a_332887]
-
inferior al Dunării depun icrele în martie-aprilie, la o temperatura optimă a apei între 8° și 12°. Fiecare femelă depune 4.200-25.400 icre pe vegetația acvatică. Icrele sunt galbene și cleioase, cu un diametru de 1,3-1,5 mm. Ecloziunea are loc după 12 zile. Are valoare economică redusă, se pescuiește în cantități mici, căci nici nu este prea frecvent. Carnea cosacului este de calitate inferioară. Se consumă mai mult sărat.
Cosac () [Corola-website/Science/331309_a_332638]
-
unei senzibilități mai mari, cu atât orice limbă tinde să devie și ea mai bogată, mai plastică, mai precisă. Cât preț are pentru noi cultura aceasta din secolul al XVII-lea (destul de săracă de altfel, dacă ținem seama că în timpul ecloziunei sale, aiurea, în Apus, opera lui Shakespeare era de mult terminată, iar Descartes dăduse lumei civilizate celebrul său "Discours de la Methode") se poate vedea din următoarele puține lucruri. Miron Costin nu e un istoric, în senzul pe care-l dăm
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
italieni și francezi), a devenit emblema țăranului român. Acest lucru a fost posibil datorită succesului aclimatizării plantei cu boabe aurii pe solul românesc și a ieftinătății produsului. Epoca de aur a porumbului În teritoriile românești a fost ultima epocă a ecloziunii țărănimii: secolul al XIX-lea și prima parte a secolului XX. Odată cu industrializarea postbelică a țării și colectivizarea agriculturii, loviturile administrate de noul regim politic țăranilor au condus la transformarea masivă a acestora În populație urbană, muncitorească. Epoca dominației agriculturii
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
texte inedite din Ion Barbu, a alcătuit și prefațat o amplă antologie din textele lui Perpessicius referitoare la scriitori români, pentru colecția „Biblioteca pentru toți” a Editurii Minerva (numai primele două volume, tipărite în 1986, menționează numele său ca antologator). Ecloziunea și afirmarea poetică a lui R. - remarcată și prețuită, în epocă, de voci critice de anume autoritate, între care ale lui Paul Georgescu și N. Steinhardt - au loc oarecum în răspăr față de tendințele dominante în rândul promoției poetice optzeciste căreia
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289304_a_290633]
-
bulgării de pământ în apropierea plantelor de ceapă, usturoi, praz etc., în grupe de 5 - 12 bucăți. Mai rar, ouăle sunt depuse pe suprafața frunzelor. Incubația durează 4 - 7 zile, fiind influențată de temperatura solului și de precipitații. Imediat după ecloziune, larvele pătrund în țesuturile plantelor, mai ales pe la baza frunzelor, precum și în bulbi, unde rod numeroase galerii. Dezvoltarea larvară durează 15 - 25 zile. Larvele mature părăsesc locurile de hrană și migrează în sol, la 3 - 4 cm adâncime, unde își
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
1,53 mm, iar la mascul 1,15 - 1,43 (fig. 52). Oul este oval-alungit, de 0,22 - 0,24 mm lungime, prevăzut cu un pedicel scurt. Culoarea oului este variabilă, alb-gălbuie la depunere și negruviolet, cu luciu metalic, înainte de ecloziune. Larva neonată are corpul oval, de culoare galbenă, palid, cu ochii roșii. Larva matură are 0,7 - 0,8 mm lungime, corpul este turtit și sclerificat, de culoare verde-palid, prevăzut lateral cu o serie de spini scurți, iar dorsal cu
PRINCIPALII DĂUNĂTORI AI LEGUMELOR DIN CÂMP ȘI SPAŢII PROTEJATE by TEODOR GEORGESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91566_a_92850]
-
motorii cortico-subcorticale, precum și în nucleul laterovestibular, ca și în nucleul mezencefalic al nervului trigemen la mamifere. În ganglionul ciliar avian elementul presinaptic înconjoară parțial corpul celulei postsinaptice. La păsări, transmisia bimodală apare evidentă numai pentru o perioadă de tranziție după ecloziunea din ou. Microscopia electronică relevă apoziții strânse (joncțiuni gap) între cele două membrane vecine, ca și prezența veziculelor și a densităților citoplasmatice asociate membranei în vecinătatea fantei sinaptice de 200 Å. Activarea presinaptică sincronă atât a componentei electrice rapide, cât
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
epocile în paralel dar și în contrapunct cu diversificarea și, respectiv, europenizarea structurilor sociale. în cea de-a doua jumătate a veacului al XVIII-lea și în secolul următor când - așa cum enunțasem deja - înregistrăm declinul accelerat al Turcocrației și, corelativ, ecloziunea statelor naționale parvenitul, diversificat psihologic și social, populează literalmente imaginarul literar. Spre deosebire însă de levantin comportamentul duplicitar al parvenitului a fost dublat, cum remarca încă Nicolae Iorga, de energetismul burgheziei in stătu nascendi. De extracție socială de obicei modestă
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
care adaugă alți "agenți ai înnoirii intelectuale", anume peregrinul, convertitul și renegatuPs. Următoarele două secole îi aduc în prim-plan pe filosoful-patriot și pe cetățean, definitorii pentru edificarea a ceea ce s-a numit "umanismul civic" (Alexandru Duțu) în perioada de ecloziune romantică. Pe de altă parte, frecvența unor tipologii în raport cu altele este fructificată de istoria și studiul comparat al mentalităților în tentativa de a circumscrie o epocă sau un ciclu cultural. Renașterea 1-a creat pe curtean, în vreme ce constantele - înțeleptul și
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
de ani de la studiul despre "tânărul geniu" pentru a recunoaște trăsăturile mitului care l-a consacrat pe Eminescu: "Legendara figură a lui Vasile Cârlova aparține în egală măsură mitului și realității literare. Mort accidental la 22 de ani, în plină ecloziune a romantismului și a propriului său talent, el s-a transformat curând în mit prin coincidența dintre poezia scrisă, spiritul romantic și biografie: existența i s-a pliat perfect mitului das junge Genie"139. E o constatare simplă că toate
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ei poți să-i umilești, nu vor răspunde, se vor ascunde doar să-și oblojească rănile sau se vor arunca în vâltoarea vieții ca să poată suporta suferința. Societatea modernă este descendenta lui Cain, de vreme ce Cain e supraviețuitorul. - Steinbeck reinventează o ecloziune a familiei în națiune. Redispune frații în aceeași configurație originară, biblică: pe unii îi așează în dreptul literei A, de la Abel, pe alții în dreptul literei C, de la Cain. Aliniază făptura umană înfrățită în jurul a două cristale valorice antagonice: binele și răul
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
va vedea fenomene asupra cărora ulterior va reflecta și va citi intens, în casa unui Rabin) nu predispune la a avea un destin excepțional. Ieșirea din acest topos limitat coincide aici cu o renaștere, cu o împlinire. În absența acestei ecloziuni, ar fi survenit poate ratarea. Marii români, pentru a nu fi sufocați de blestemul enclavei, trebuie să plece. 2. CUTIA NEAGRĂ A LUI AMOS OZ - Scrisorile, forme rafinate ale memoriei. Personajele își aruncă unele spre altele când sub formă de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
afirmă în repetate rânduri, cu candoare, cu umor, cu insistență. Credința lui de convertit nu apare fulgurant. Este rezultatul unor intense căutări, așteptări, incubații. Jurnalul fericirii păstrează multe întâlniri culturale ale intelectualului încă nebotezat cu creștinismul. Aceste întâlniri pregătesc o ecloziune ulterioară, predictibilă de altfel. Credința lui Steinhardt nu apare de nicăieri. Cel care urma a se boteza era în expectativă. El își oferise disponibilitatea de a căuta, și deci se pusese prin asta în postura augustiniană: Nu Te-aș fi
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
vieții de a se mai perpetua; vine din interior, sub forma respingerii vieții de către un organism prea imun, vine pe calea chimică a transformării apei simple în apă grea care nu se mai evaporă; vine din te miri ce bizară ecloziune a materiei pestilențiale; vine din isprăvile războinice ale unei omeniri care și-a strâns destul explozibil cât să se autonimicească. Vine ba din foc, ba din apă, ba din aer, ba din pământ. Elementele se recompun pentru a pregăti marea
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
înalță mult peste nivelul general al publicisticii acelor ani. Lucidității analitice, acuității și inteligenței lui Ov. S. Crohmălniceanu, Paul Georgescu îi răspunde printr-o eseistică subtilă, sugestivă, colorată, cu nu puține procedee de retorică supravegheată, atent mereu la clipa de ecloziune a talentelor, ca și la depistarea autenticei valori, cu predilecții disociative, cu vervă nu o dată pamfletară, cu fantezie și cu ideație de autentică originalitate. FLORIN MIHĂILESCU SCRIERI: Încercări critice, I-II, București, 1957-1958; Păreri literare, București, 1964; Polivalența necesară, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
culminat cu retragerea piesei Mioara din programul Teatrului Național din București -, ciclul de poezii Transcendentalia, precum și câteva scrisori imaginare semnate T. - colaboratoare enigmatică pentru contemporani, întâmpinată de E. Lovinescu în numărul al doilea al revistei: „salut miracolul pururi impresionant al ecloziunii talentului”; epistolele vor deveni parte integrantă a romanului Patul lui Procust (I-II, 1933). Între timp, i se regăsește semnătura în revistele „Mișcarea literară”, „Cuvântul liber”, „Viața literară”, „Sinteza”. Din 25 noiembrie 1927 până la 13 februarie 1929 conduce „Universul literar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288780_a_290109]
-
interlocutorilor) și apariția "romanului" ca gen literar. Inventarea telegrafului electric și cea a faptului divers. Nașterea fotografiei și respingerea anecdotei care a condus la pictura modernă. Fotocompoziția în tipar și dispariția formei "partid" în peisajul politic. Satelitul de observație și ecloziunea ecologică (care favorizează vizualizarea pămîntului ca un bulgăre pierdut în sistemul solar). Telegrafia fără fir (1922) și apariția reportajului ca gen literar, apoi dispariția sa odată cu transmisiunile televizate. Cauze mici, efecte mari: nasul Cleopatrei. Un general care a călătorit în
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
mod necesar lente. Cum să conservi breșele de mediații dificile și încete într-un mediu cu mediații facile și ultrarapide? Criza contemporană a școlii s-a născut, printre altele, din distorsiunea dintre încetineala naturală inerentă instruirii, care este maturație și ecloziune, și accelerarea tehnică a difuziunilor ambiante. Distorsiune între scris și ecran, între o tehnologie a literei cu ritmuri lente și a imaginilor-sunet ultrarapide. Distorsiune între lumea creațiilor și cea a documentelor, între principiul realității și cel al plăcerii, între transmisiile
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
de mediu determină perimarea cauzalităților mecanice, liniare. O specie nu se deduce dintr-un mediu, e de la sine înțeles că nu toți marii nomazi vor deveni monoteiști. Deșertul nu determină în mod automat monoteismul, el este cel mai favorabil pentru ecloziune. Condiția care îl face posibil, nu necesar. În virtutea acestui fapt, aceste considerații mediologice n-ar ști să micșoreze meritele fabuloasei invenții: zeul la purtător. De asemenea, principiul "o specie, un compartiment" nu înseamnă că specia nu se poate conserva și
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
europene? Rămîne de văzut dacă nu cumva etnologii din 2500 nu vor studia prioritar populațiile Alfabetului. Un secol al XVI-lea răsturnat, așadar. Povestea emancipării scandează cele două secole articulate în continuitatea lor, ca doi timpi solemni ai libertății, primul ecloziunea, al doilea apoteoza individualismului modern. Problema stă în faptul că nici măcar nu e vorba despre același individ. Reforma a constat în revolta semnului împotriva imaginii. A cărții sfinte împotriva statuii sfîntului. A lecturii sfinte, în familie sau în particular, împotriva
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
originile în opacitatea vieții partidelor față de conflictele sociale ale modernității politice din secolul al XIX-lea și care se perpetuează de-a lungul diferitelor regimuri. Ca urmare, ea nu reprezintă, după părerea noastră, un proces reușit, ci mai degrabă o ecloziune parțială care își transformă conținutul, nuanța, dar care încă nu a ajuns la a se debarasa de logica automatismelor. Ca urmare, în afară de clivajul centru versus periferic, restul contradicțiilor sunt valorizate sub forma conflictelor politice instituționalizate în substitutele clivajelor parțiale cu
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
descuamare nu a fost niciodată și în nici un caz o simplă renunțare la un înveliș exterior, ceva asemănător cu „canonul” șarpelui care-și schimbă pielea. Metamorfozarea e una interioară, tainică și dureroasă, ce nu seamănă cu o „renunțare”, cu o „ecloziune” sau cu o „expulzare”, întrucât ființa rămâne, din punct de vedere fizic măcar, aceeași. Pentru imigrantul ce plonja pe coasta sudică a Manhattanului, cu gândul de a nu se mai întoarce de unde plecase, americanizarea nu a fost o umilință, ci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]