216 matches
-
ochii căruia se uită oblu; pentru că nu s’a lăsat pervertită, dresată precum bietul câine care-i face sluj, ci-l sancționează cu gheruța ori de câte ori ceva nu-i e pe plac. ...Desigur, nu doar iubesc, dar și detest. Detest - paradoxal - ecologismul, pentru că entuziasmul În care acesta excelează rămâne În aer, lipsit de fundamentul cunoașterii ecologiei. Detest vânătoarea, deși asta ne-a deschis drumul umanizării, civilizării - à propos: câtă mitologie, literatură, artă a inspirat, plătind cu viața lui, vânatul... -, pentru că nu ne
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai ales împotriva utilizării energiei atomice.130 Partidul Ecologist a fost înființat de profesorul Christopher Fettes la 3 decembrie 1981. În timpul acestei reuniuni a fost adoptat și statutul partidului, în care se punea accentul nu numai pe principiile clasice ale ecologismului (dezvoltarea durabilă, eliminarea marilor poluatori etc.), ci se milită și pentru pacea universală și dezarmarea internațională. Partidul Ecologist irlandez este un partid de stînga, la fel ca toate celelalte partide ecologiste vest-europene, poate chiar mai la stînga eșichierului decît Partidul
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
Mudde & Rovira Kaltwasser, în curs de apariție). Fiind o "ideologie rarefiată" și manifestând un nucleu limitat atașat unui spectru mai larg de concepte politice (Freeden, 1998: 750), populismul poate fi atașat altor ideologii, fie ele dense (liberalism, socialism) sau rarefiate (ecologism sau naționalism). Această flexibilitate ideologică este ceea ce Paul Taggart (2000) numește "natura cameleonică a populismului". Însă, acest aspect nu trebuie să ne distragă atenția de la caracteristicile de bază clare și distincte ale populismului. Și pentru a o mai spune încă
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
transformărilor din practica artistică, de la multiplicarea fără precedent a mediilor, făcând posibilă apariția "noilor medii" (fotografia, happening-ul, performance-ul, instalația, intervenția, publicația, video-ul, filmul, animația, tehnologiile virtuale etc.) la tematizarea radicală (activismul politic, angajarea socială, identitatea, rasismul, consumismul, turismul, ecologismul, alienarea, globalizarea, tehnologizarea, urbanizarea, ideologizarea etc.). Atât revoluția mediilor, cât și reconsiderarea tematicilor au fost dublate de o productivitate reflexivă a unei așa-zise "industrii teoretice", un termen inspirat din conceptul de "industrie culturală" lansat de Theodor W. Adorno și
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a încercat să ne inculce în reflexe spiritul colectivist al vremii, a obținut reacția contrară: ne-a făcut pe noi, esticii, oamenii cei mai individualiști și mai egoiști din Europa. Sigur, aș putea spune că mi-am făcut cota de ecologism de soiul acesta în anii comunismului. S-a și spus asta. Iar eu, cum am crescut la sat, am stat ore în șir fără curent și ziua, și noaptea. Ba mai făceam economie și la gazul de lampă. În anii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
limbajul politic, în cele trei ipostaze ale sale. La nivelul terminologiei politice, înregistrăm următoarele câmpuri semantice 120: 1. termeni referitori la organizarea politică: coaliție, facțiune, monopartitism, multipartitism, partid etc.; 2. termeni referitori la doctrine și curente politice: anarhism, bolșevism, comunism, ecologism, marxism etc.; 3. termeni referitori la adepți ai unor doctrine și curente politice: comunist, separatist, stalinist, fascist etc.; 4. termeni referitori la mentalități și atitudini politice: apolitism, demagogie, elitism, xenofobie, rasism etc.; 5. termeni referitori la acte/ activități/ acțiuni politice
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mișcări sociale care se legitimează prin acele teorii ale distribuirii care pun în chestiune capitalismul și logica profitului. O bună parte dintre aceste teorii operează cu conceptul de "dreptate ecologică". Raportându-ne la maniera tradițională de abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe o viziune egalitaristă în care egalitatea este înțeleasă în sens material (și nu în sens formal sau procedural). În același timp însă, ecologismul nu poate fi asimilat
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
abordare a ideilor politice, ecologismul ca teorie politică este "de stânga", având în vedere că se sprijină pe o viziune egalitaristă în care egalitatea este înțeleasă în sens material (și nu în sens formal sau procedural). În același timp însă, ecologismul nu poate fi asimilat de doctrinele socialiste clasice, deoarece nu-și extrage argumentele din ideologia developmentalistă care a orientat vreme de un secol mișcarea socialistă. Sub aspectul politicii economice, toate teoriile socialiste, inclusiv socialismul marxist, au susținut necesitatea dezvoltării economice
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
a transformat în "aripa stângă a liberalismului global"22; de altfel, revoluția socială în țările care au practicat marxismul s-a bazat de la bun început pe industrializarea forțată, văzută ca modalitate de a "ajunge din urmă" capitalismul. Spre deosebire de doctrinele socialiste, ecologismul afirmă în mod singular necesitatea limitării creșterii industriale, atacând sistemul capitalist chiar la nivelul fundamentului 23. Sistemul capitalist se bazează pe o producție în continuă dezvoltare. El are la bază principiul diferențierii indivizilor în societate, pe baza proprietății. Fiecare individ
Justiție și coeziune socială () [Corola-publishinghouse/Science/84961_a_85746]
-
dintre cele mai importante valori post-materiale este protecția mediului. În societățile occidentale a apărut în anii '70 un interes deosebit pentru protecția mediului, apartenența la asociații ecologiste, formarea de agenții guvernamentale pentru protecția mediului, adoptarea unor reglementări naționale și internaționale, ecologismul devenind astfel o forță politică semnificativă. Acest fapt era în acord cu procesul de schimbare a valorilor dominante, cu trecerea la valori post-materiale (Inglehart, 1997). Nu același lucru se întâmplă însă și în România. Tranziția la economia de piață a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
sistemului politic prin măsuri ale sociabilității (apartenența la asociații civice, sindicate, organizații politice și încrederea socială), ale interesului politic, ale sprijinului pentru sistemul politic (încrederea în parlament, sprijinul pentru democrația din România, lupta împotriva corupției), ale valorilor politice (ideologia centristă, ecologismul și post-materialismul). Încrederea a fost considerată, așa cum am văzut deja într-un capitol anterior, o resursă esențială pentru cooperare (Fukuyma, 1995). Un tip special de încredere, încrederea socială, este de asemenea importantă pentru funcționarea regimuri democratice (Uslaner, 2001). Unii autori
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
de stânga. Românii sunt în mare majoritate puțin interesați (34,3 %) și deloc interesați de politică (32,9 %), așa că ar fi foarte posibil ca protestatarii să facă parte din această categorie. Așa cum aminteam mai sus, printre valorile sociale includem și ecologismul și valorile post-materiale. Ne așteptăm ca ele să fie mai importante pentru participarea neconvențională, în conformitate cu ipoteza transformării activismului. Alături de toate aceste variabile vom introduce variabile de control socio-demografice, precum vârsta, sexul, educația și ocupația. Știm deja că ele au o
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
socială 0,104 0,129 0,041 -0,06 0,083 -0,042 Centrism politic -0,02 0,100 -0,012 -0,02 0,065 -0,021 Post-materialism -0,007 0,084 -0,005 0,149 0,054 0,141*** Ecologism 0,116 0,055 0,105** 0,04 0,036 0,065 Sprijin pentru regim Sprijin pentru democrație -0,02 0,055 -0,025 -0,04 0,036 -0,068 Încredere politică -0,132 0,069 -0,103* 0,02
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
bine să fii atent în relațiile cu oamenii Centrism politic Pe scala 1 (stânga) 10 (dreapta), centrul: 5, 6 Post-materialism Scală adițională a doi itemi. 3 categorii de valori (0 materiale, 1 mixte, 2 postmateriale). Crombach's Alpha = -2,6020. Ecologism Scală adițională a doi itemi: acordului cu creșterea taxelor, respectiv acordul cu donarea unor sume de bani, în scopul protecției mediului. 3 categorii (0 dezacord cu ambii itemi, 1 acord cu unul dintre itemi, 2 acord cu ambii itemi). Crombach
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
150 3.5. Datorii față de resurse. Dimensiunea temporală / 154 4. Ecologia profundă și etica grijii / 157 4.1. Ideea de natură și sensibilitatea romantică / 158 4.2. Metafizica "ecologiei profunde" / 162 4.3. Etica grijii / 166 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții / 169 Partea a III-a. Omul în ecosferă / 173 1. Atitudini față de animale / 173 1.1. Vânători și prădători / 173 1.2. Experimente pe animale / 176 1.3. Animale hibrid / 178 1.4. Animale de companie și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
prezervare / 187 2.2. Dezvoltarea durabilă / 188 2.3. Dreptatea între generații / 192 2.3.1. Rawls despre principiul economisirii / 192 2.3.2. Controverse și aprofundări / 196 2.4. Principiile unui mod de viață ecologic / 203 2.4.1. Ecologismul ca mod de viață / 203 2.4.2. Precauție, subsidiaritate, non-reciprocitate / 205 2.5. Proiecte politice / 208 2.6. Ecofeminism / 212 2.7. Ecologie radicală și eco-terorism / 215 2.8. Norme juridice și coduri etice / 216 3. Etica mediului ca
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
grijii față de natură se potențează reciproc în conștiința publică într-un echilibru refelxiv. Altfel spus, sentimentul de tip romantic găsește în ecologie ca știință temeiul rațional și împreună cu aceasta duce la formarea unei conștiințe ecologiste. Prin aceasta se afirmă raționalitatea ecologismului atât ca preocupare teoretică, cât și ca o chestiune practică, ce ține de dimensiunea instrumentală a raționalității. Cercetarea științifică a adus în discuție fenomene de tip nou, caracterizate prin proprietăți biologice: • organismele sunt sisteme homeostatice; • sistemele biologice evoluează ireversibil; • orice
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
care conține mai multe studii care accentează nevoia unei replieri rapide asupra problemelor de mediu. Desigur, chiar dacă sunt de accord cu urgența unor acțiuni privind diminuarea unor dezechilibre ale mediului, trebuie să atrag atenția asupra pericolelor unei interpretări fataliste a ecologismului. Argumentele cele mai puternice ale optimiștilor pornesc de la incapacitatea noastră epistemică de a avea o cunoaștere anticipativă completă asupra viitorilor posibili, atât a acelor evoluții care depind de mintea și acțiunile noastre, cât și a celor care depind de Pământ
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sunt diverse, de la conceperea schimbării ca un proces gradual, ameliorativ, la descrierea ei sub forma unei rupturi profunde care vizează modificarea revoluționară a ordinii sociale. Considerațiile mele de mai sus sunt o consecință a acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele, sunt de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
acceptării tezei că rădăcinile sau originile ecologismului, indiferent de natura proiectelor care au derivat din ele, sunt de tip intelectual, adică cultural, științific și filosofic, și presupun împărtășirea unei anumite sensibilități față de natură. Resping și consider reducționistă o interpretare a ecologismului ca doctrină politică ce și-ar avea sursa primară în societatea politică. Dacă luăm în considerare activismul ecologist, atunci cred că, mai degrabă, sursele acestuia pot fi identificate în societatea civilă, mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mai precis, în democrațiile occidentale și în acțiunile unor grupuri sociale care împărtășesc în comun anumite credințe și valori, decât la nivel politic și ideologic. Ecologia politică, așa cum voi arăta mai încolo, este o consecință a mișcării civice, iar plasarea ecologismului în câmpul de bătaie al ideologiilor politice este de dată relativ recentă. Consider că, urmare a acestor evoluții pe multiple planuri a ideii ecologiste, la nivel filosofic, atât în zona discursului teoretic, cât și în cea a filosofiei practice, se
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
mediului, putem identifica un nivel al preocupărilor pentru natură și al acțiunii practice la care se poate vorbi despre o dizolvare sau disipare a conflictului dintre antropocentrism și ecocentrism. Astfel, Norton 134 formulează "ipoteza convergenței", potrivit căreia antropocentrismul luminat și ecologismul naturalist converg în cele din urmă în privința politicilor de mediu, așa încât aceleași politici sunt susținute pe baza unor poziții teoretice divergente. Această coincidență a politicilor este explicată prin aceea că în cazul antropocentrismului luminat conștientizăm faptul că interesele noastre pentru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a paradigmei sociale dominante și în sensul unei transformării a valorilor și a organizațiilor tradiționale. Concepută ca orientare divergentă în raport cu tradiția dominantă a gândirii europene, ecologia profundă își poate găsi originea în cinci tradiții filosofice diferite, înțelese ca surse ale ecologismului 273: • Prima ține de tradițiile spirituale ale Estului, în sensul unei înțelegeri spirituale a naturii, inclusiv sub aspectul prețuirii ei estetice. În timp ce în gândirea occidentală, cu excepția momentului romantic, este accentuată dominația tehnică asupra naturii, în gândirea răsăriteană contează aspectele spirituale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
integrată într-un întreg atotcuprinzător. La nivelul modului de a vorbi, în loc de "Protejez pădurile" vom spune "Sunt o parte a pădurilor și mă protejez pe mine însumi. Sunt acea parte care a început să gândească"280. 4.4. O reconciliere: ecologismul și etica virtuții Acest scurt capitol este în intenție o încercare de reconciliere a ecologiei profunde cu tradiția filosofică europeană în modalitatea unei etici a virtuții. Considerăm în mod intuitiv că anumite acțiuni sunt dubioase din punct de vedere etic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
și necomestibile, ceea ce indică atitudinea omului față de ele. Chiar ecologiștii care apără viața sălbatică sunt de acord cu creșterea animalelor sau a păsărilor pentru hrană în mod industrial. Între timp, comparativ cu anii 1970 ai secolului trecut, ani ai începuturilor ecologismului, a prins contur ideea că merită recuperată ferma țărănească tradițională în care animalele și păsările sunt crescute ecologic, în condiții de spațiu și de locuire corespunzătoare. Apărătorii fermelor tradiționale pot replica prin afirmația că animalele și păsările dintr-un complex
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]