551 matches
-
un anume Morvan Tonnerre, de felul lui breton și șchiop în urma unui accident pe mare. Aflat din fragedă tinerețe în slujba domnului François de Coulmiers care tocmai a fost numit la conducerea ospiciului din Charenton, este promovat în postul-cheie de econom adjunct. Morvan va fi omul providențial din punct de vedere administrativ, reușind să asigure hrana și celelalte nevoi ale ospiciului, punând ordine nu numai în relațiile cu furnizorii sau angajații, ci și cu internații, fie ei nebuni sadea, sau doar
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
rezistență a sistemului e con omiei globale. odus atât al acțiunii individuale, cât și al in ter acțiunilor cumulative a numeroși agenți și instituții de pe glob. Globalizarea este, în parte, învinuită de apariția crizelor financiare, deoarece capitalul financiar investit în econom iil e cu potențial este retras brusc, la primul semn de slăbiciune al piețelor financ iar e internaționale. Acesta este fenomenul pe care îl trăim în momentul de față, asistând - poate - la cea mai mare criză financiară cu care s
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a de ven i, dacă nu a devenit deja, clișeul timpurilor noastre, ideea grandioasă ca re cuprinde totul, reflectând o percepție largă a faptului că lumea se transfor mă, cu rapiditate, într-un spa țiu global comun, sub incidența forțelor econom ice și tehnologice. Constatăm ca suntem martori la cel mai amplu, complex și contro versat fenomen al tuturor timpurilor, deoarece puț ine arii ale vieții sociale scapă de influența procesului de globalizare. Anvergura spațială și densitatea interconectării globale împletește relații
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sociale pe care le a cunoscut omenirea până în prezent. Pentru majoritatea oamenilor, globalizarea poate fi un termen cu un sens confuz. Unii, de exemplu, pun sub semnul e gal ității globalizarea și eco nomia orientată spre piață, acest tip de econom ie predominant pe tot globul, de altfel. Alții văd globalizarea ca pe un proc es de distribuție și răspândire a diferitor produse și experiențe peste tot în lume: „industria de mașini este globalizată“ sau „suntem martorii globalizării valorilor occidentale“<footnote
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
glo balizare ca la un sim plu proces de creștere economică sau de creșter e a gradului de unitate a lumii. Globalizarea implică, în primul rând, o rec onsiderare și o nouă per cepție a timpului și spațiului în viața economi că și socială, a sensului, dinamicii și dimensiunii mișcării social-istorice, a obiectivelor și valorilor, a relațiilor interumane și statale, a raportării ind ividului la structurile națio nale și internaționale. Globalizarea nu este ni ci o sursă nelimitată de bene ficii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
a distribuției marilor societăți transnaționale. Factorii care condiționează procesul globalizării pot fi grupați în factori politici, economici și factori tehnici. În c conomici“ care au influențat adâncirea pro ei mondiale, pot fi incluși: ategoria factorilor „politico-e cesului de globalizare a economi libera circulație a mărfurilor; capital; liberalizarea piețelor de libertatea de a înființa firme de către investi tor ii străini; liberalizarea serviciilor; alți factori cu caracter legislativ și administ rat iv favorabili globalizării. După cum se știe, libera circulație a mărfurilor, a persoanelor
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
guvernamentale care nu le conveneau. Dacă în perioada imediat următoare a nil or 1960, efectul dezvol tării pieței europene de obligațiuni (Eurobond mar ket) a constat într-o sub tilă și treptată creștere a presiunilor competi tiv e exercitate asupra economi ilor naționale controlate de stat, până în 1980 , a u apărut mecanisme bine or ganizate, prin care agenții financiari din sectorul privat să și manifeste ne mulțumirea față de politicile guvernului cu car e n u erau de acord și să exer
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
înființate de acestea sau la o stare fin ală de integrare care trebuie obținută. O definiție a integrării economice ce apare, frecvent, în litera tura de specialitate, identifică scopul integrării ca fiind eliminarea disfunc ționalităților dintre două sau mai multe econom ii. Prima și cea mai importantă consecință a global iză rii financiare a fost detașarea banilor de spațiul lor național, o ma re cantitate de bani mișcându se acum în spațiul global, mișcare reflectată î n p rocesul de internaționalizare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
mărcii germane a fost inevitabilă. Ceea ce oamenii politici au fost re zervați în a pune în practică s a realizat cu ușurință de forțele pieței. În ciuda celor două crize ce au avut loc la mij loc ul anilor 1960, unele economii europene au luat măsuri de liberalizar e. Pe parcursul perioadei 1950 - 1970, membrii OCDE au devenit, treptat, partic ipa nți activi la pro cesul de globalizare financiară. Evoluția lentă a acestui proces putea fi re petată. În decursul acestor două decenii
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Într-o manieră asemă nătoare, economiile de piață emergente din Amer ica Latină au înregistrat o diminuare a acestor restricții și o reducere a con trolului asupra fluxurilor de capital, însă într o măsură mai mică decât cea realizată de econom iil e asia tice. Cu toate că a existat o istorie a control ulu i asupra capitalului, în prezent, economiile industrializate au trecut la politici financiare liberale. Desigur, noile economii industrializate și economiile de pi ață emergente au renunțat la restricții, dar
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
titlurile de pe piețele emergente și în alte economii în cur s d e dezvoltare, în care ve nitul marginal al capitalului este mai ridicat. Aș a cum am observat deja, procesul de integrare financiară generează bene fic ii pentru întreaga economi e. Acest tip de flux de capital se reflectă în de ficitele contului curent, întâlnite, de obicei, în cadrul economiilor în cur s de dezvoltare. Odată cu intensificarea procesului de integrare financiară, au loc in trări masive de fluxuri de capital, fapt
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
frecventă a in termediarilor financiari internaționali constit uie două dintre cele mai impor tante evenimente ale globalizării financiare de as tăzi. Globalizarea fluxurilor de capital din această perioadă reprezintă o nouă etapă distinctivă în or ganizarea și managementul finanțelor în economi a m ondială, transformând condițiile în care se decide dezvoltarea imedia tă și pe termen lung a statelor din întreaga lume. Globalizarea financiară sau globalizarea capitalului fi nanciar comportă atât beneficii, cât și riscuri . A ceste riscuri pot apărea, mai
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
banului, adică a instrumentelor de sch imb . Piața capitalului, structurată, diferențiată și sp ecializată, reprezintă, în lumea contemporană, principala componentă a mec ani smelor schimbării și dezvoltării, consolidându se extensiv și intensiv, străpungând frontiere și menta lități, antrenând ansamblul piețelor, economii lor și societăților într-un iureș al internaționalizării, al globalizării. „Piața financiară reprezintă de fapt un sistem int egrat de piețe, constituit într o piață globalizată și/sau mondializată ce prom ove ază puternic cererea, nevoia consumativistă, produsul nefiind altceva
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
calma puțin situația. Când se va clarifica situ ați a solvenței băncilor și ele vor fi refinanțate în mod adecvat, doar atunci va fi posibilă elaborarea unei strate Globalizarea piețelor de capital această criză depinde de vulnerabilitățile fiec ăre i economii și de expunerea acestora la activele toxice, iar modul în care se răspunde la criză depinde de princi piile fundamentale în care credem, de resursele disponibile, de insti tuțiile și instrumentele pe care le putem folos i. Criza financiară trebuie
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Hamlet în pantaloni scurți într-o lume a femeilor; genial este intuită și funcția numelui Mitică indicînd lipsa de individualitate și manifestînd parcă tendința de a deveni substantiv comun; soțul care profită senin de expedițiile erotice lucrative ale consoartei (Mici economii) este Iancu Verigopolu, substantivul verigaș fiind sinonim cu proxenet. Un efect de paralizantă surpriză propune numele (și titlul) Poetul Vlahuță, impostorul sosit în Opidul-Nou unde se tipărește gazeta Aquila carpatină. Tînăra iubitoare de muzică din schița O lacună se numește
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
ucenic. Cei șaizeci de florini, cât cerea maica Aaegidia pentru Persida, s-au făcut cincizeci. Mara a știut că lacrimile ei de văduvă neajutorată n-o pot lăsa indiferentă pe călugărița care a pus și o vorbă bună la Hubăr, economul orașului. Neamțul i-a dat Marei arenda podului și astfel femeia a avut cu ce plăti educația fetei. Pentru Mara acesta e doar un început. Tovărășia cu "domnul" Anton Hubăr, prieten bun al tuturor funcționarilor și al preotului nemțesc din
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
de ani și 4 luni, însă după actele greșite avea 20. I se eliberează totuși actul pe baza căruia putea să fie hirotonit, rămânând să-și caute doar o soție. Preotul Andrei de la Biserica Buna Vestire îi făcu legătura cu economul Ioan Grigoriu de la Biserica 40 de sfinți, care era văduv și avea o fată de 15 ani de măritat. „Foaia de zestre îi asigura ginerelui puțină avere, dar în orice caz sprijin în hirotonire și adăpost în casa și pe
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
într-un azil cu Sfântul Francisc, acesta l-a obligat să dubleze în fiecare zi cantitatea de mâncare ce era obișnuit să o consume. Fratele Albert era atât de generos, încât, odată, a certat cu asprime un guardian și pe econom, fiindcă nu avuseseră grijă de frați cu mai multă dărnicie după eforturile depuse în cadrul unei mari solemnități. Era un om atât de înțelegător și compătimitor, încât, unui frate cu sănătatea șubredă, i-a dat ascultarea să se întoarcă în țara
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
20octobre%202005/ader 20oct053.html (n. tr.). 87 Rușii, care nu recunosc autoritatea Patriarhilor de la Constantinopol, sunt considerați drept schismatici de către români. 88 Heliade, citat de dl E. Regnault. 89 Numirea episcopilor trebuie să fie validată de Adunarea legislativă. 90 Econom [stareț, cf. DEX (n. tr.)] În trecut, primul mitropolit al unei țări, în sintagma mitropolit primat; cel mai înalt grad în vechea ierarhie a bisericii ortodoxe și catolice, cf. DEX și DGLR (n. tr.). Acord major plasat pe treapta a
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
fiu!" 15. Au luat darul, au luat cu ei argint îndoit, precum și pe Beniamin, s-au sculat, s-au coborît în Egipt, și s-au înfățișat înaintea lui Iosif. 16. Cum a văzut Iosif pe Beniamin cu ei, a zis economului său: "Bagă pe oamenii aceștia în casă, taie vite și gătește; căci oamenii aceștia au să mănînce cu mine la amiază." 17. Omul acela a făcut ce-i poruncise Iosif, și a dus pe oamenii aceia în casa lui Iosif
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
în casa lui Iosif, și au zis: Ne bagă înăuntru din pricina argintului pus în sacii noștri data trecută; vor să se năpustească peste noi, ca să ne ia robi, și să pună mîna pe măgarii noștri." 19. S-au apropiat de economul casei lui Iosif, și au intrat în vorbă cu el la ușa casei; 20. și au zis: Domnule, noi ne-am mai coborît o dată aici, ca să cumpărăm merinde. 21. Apoi, cînd am ajuns la locul unde trebuia să rămînem peste
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
iată că argintul fiecăruia era la gura sacului său, argintul nostru, după greutatea lui: și l-am adus înapoi cu noi. 22. Am adus și alt argint, ca să cumpărăm merinde. Nu știm cine a pus argintul în sacii noștri." 23. Economul a răspuns: "Fiți pe pace! Nu vă temeți de nimic. Dumnezeul vostru, Dumnezeul tatălui vostru, v-a pus pe ascuns o comoară în saci. Argintul vostru a trecut prin mîinile mele." Și le-a adus și pe Simeon. 24. Omul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
34. Iosif a pus să le dea din bucatele care erau înaintea lui; iar Beniamin a căpătat de cinci ori mai mult decît ceilalți. Și au băut, și s-au veselit împreună cu el. $44 1. Iosif a dat următoarea poruncă economului casei lui: Umple cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, și pune argintul fiecăruia la gura sacului său. 2. Să pui și paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
cu merinde sacii oamenilor acestora, cît vor putea să ducă, și pune argintul fiecăruia la gura sacului său. 2. Să pui și paharul meu, paharul de argint, la gura sacului celui mai tînăr, împreună cu argintul cuvenit pentru prețul grîului lui." Economul a făcut cum îi poruncise Iosif. 3. Dimineața cum s-a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4. Dar abia ieșiseră din cetate, și nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]
-
Economul a făcut cum îi poruncise Iosif. 3. Dimineața cum s-a crăpat de ziuă, au dat drumul oamenilor acestora împreună cu măgarii lor. 4. Dar abia ieșiseră din cetate, și nu se depărtaseră deloc de ea, cînd Iosif a zis economului său: "Scoală-te, aleargă după oamenii aceia; și, cînd îi vei ajunge, să le spui: "Pentru ce ați răsplătit binele cu rău? 5. De ce ați furat paharul din care bea domnul meu, și de care se slujește pentru ghicit? Rău
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85092_a_85879]