188 matches
-
creștere înregistrată la nivelul unei variabile exogene determină o creștere la nivelul variabilei exogene); legături inverse sau negative, caz în care variabila explicată prezintă un comportament opus celui la variabilelor explicative. Dar cea mai importantă clasificare a ecuațiilor unui model econometric ni se pare a fi clasificarea care utilizează drept criteriu natura relațiilor dintre variabile, deoarece modul de rezolvare a modelului (de determinare a parametrilor ecuației) depinde foarte mult de forma matematică pe care cercetătorul a atribuit-o acestor relații. Ținând
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
a modelului (de determinare a parametrilor ecuației) depinde foarte mult de forma matematică pe care cercetătorul a atribuit-o acestor relații. Ținând seama de acest criteriu avem de-a face cu: ecuații liniare; ecuații neliniare. Ecuațiile liniare ale unui model econometric se scriu sub forma unde y este variabila dependentă, x1-xk sunt variabile independente, sunt parametrii ce exprimă legătura dintre variabile, iar ε este variabila reziduală. După cum am văzut, apariția variabilei reziduale în ecuațiile de regresie se datorează faptului că relația
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sau calitative ale fenomenului (de exemplu, evaluarea cât mai exactă a traiectoriei unei variabile dependente), fară a fi preocupați prea mult de detectarea naturii și direcției de manifestare a influenței fiecărei variabile explicative în parte. V.1.2. Etapele modelării econometrice Numărul recomandat de etape (sau stadii) care trebuie parcurse în vederea dezvoltării unui model econometric diferă de la un autor de specialitate la altul. Pentru lucrarea noastră am ales etapizarea propusă de Mario Faliva, care distinge patru faze esențiale: faza specificării modelului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dependente), fară a fi preocupați prea mult de detectarea naturii și direcției de manifestare a influenței fiecărei variabile explicative în parte. V.1.2. Etapele modelării econometrice Numărul recomandat de etape (sau stadii) care trebuie parcurse în vederea dezvoltării unui model econometric diferă de la un autor de specialitate la altul. Pentru lucrarea noastră am ales etapizarea propusă de Mario Faliva, care distinge patru faze esențiale: faza specificării modelului; faza estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
autor de specialitate la altul. Pentru lucrarea noastră am ales etapizarea propusă de Mario Faliva, care distinge patru faze esențiale: faza specificării modelului; faza estimării parametrilor care intervin în ecuațiile modelului; faza verificării modelului; faza utilizării modelului. Specificarea unui model econometric presupune: analiza fenomenului sau sistemului economic studiat și identificarea legităților care operează în cadrul acestuia; determinarea variabilelor relevante și clasificarea lor ca endogene sau exogene; descrierea interdependențelor dintre diversele variabile; identificarea formei funcționale a relațiilor dintre variabile; stabilirea (dacă este cazul
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în al doilea rând deoarece, în zilele noastre, existența programelor de analiză statistică deosebit de performante face de multe ori inutilă aplicarea “manuală” a acestor metode. Statistica ne pune la dispoziție un număr mare de criterii de testare a verosimilității modelelor econometrice și de alegere a celui mai bun model. Le vom prezenta în continuare numai pe cele pe care leam folosit în cercetarea întreprinsă de noi (vezi subcapitolele 5.3 și 5.4). În cazul modelelor liniare (sau liniarizabile), un instrument
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
nulă se respinge (sau, cu alte cuvinte, modelul este bun) dacă este satisfăcută relația unde α este nivelul de semnificație ales de cercetător, iar (k-1, n-k) gradele de libertate ale distribuției F. Un alt criteriu de testare a modelelor econometrice este coeficientul de corelație multiplă (sau de determinație), notat R2. Acesta ne arată în ce proporție este explicat comportamentul variabilei endogene de către variabilele exogene și se calculează cu formula. Coeficientul de corelație multiplă este cuprins între 0 și 1. O
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
fi utilizați următorii parametri pentru compararea modelelor între ele: eroarea medie pătratică a estimației: eroarea medie pătratică procentuală a estimației. În ceea ce privește ultima fază (utilizarea modelului), vom spune că există trei aspecte principale care pot fi identificate în folosirea unui model econometric: un aspect descriptiv, care privește surprinderea de către model a esenței fenomenului sau procesului studiat; un aspect predictiv, care se referă la utilizarea modelului pentru a prognoza valorile viitoare ale unor variabile economice; un aspect normativ, care se referă la capacitatea
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
aspect descriptiv, care privește surprinderea de către model a esenței fenomenului sau procesului studiat; un aspect predictiv, care se referă la utilizarea modelului pentru a prognoza valorile viitoare ale unor variabile economice; un aspect normativ, care se referă la capacitatea modelelor econometrice de a evalua diverse politici economice alternative și de a le sugera pe cele mai potrivite. Mai mult decât atât, econometria poate fi folosită chiar pentru verificarea unei teorii economice, validând-o dacă se dovedește că are un corespondent în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cele mai potrivite. Mai mult decât atât, econometria poate fi folosită chiar pentru verificarea unei teorii economice, validând-o dacă se dovedește că are un corespondent în realitate sau refuzând-o în caz contrar. V.1.3. Erorile în modelarea econometrică În cadrul acestei secțiuni nu ne propunem să ne angajăm într-o analiză detaliată a surselor și a categoriilor de erori ce pot apărea în modelarea econometrică, ci doar să prezentăm pe scurt acele situații în care erorile pot afecta semnificația
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
în realitate sau refuzând-o în caz contrar. V.1.3. Erorile în modelarea econometrică În cadrul acestei secțiuni nu ne propunem să ne angajăm într-o analiză detaliată a surselor și a categoriilor de erori ce pot apărea în modelarea econometrică, ci doar să prezentăm pe scurt acele situații în care erorile pot afecta semnificația parametrilor de regresie obținuți prin estimare și deci verosimilitatea modelului. După cum am precizat în secțiunea anterioară, erorile generate în diversele etape ale construirii unui model econometric
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
econometrică, ci doar să prezentăm pe scurt acele situații în care erorile pot afecta semnificația parametrilor de regresie obținuți prin estimare și deci verosimilitatea modelului. După cum am precizat în secțiunea anterioară, erorile generate în diversele etape ale construirii unui model econometric sunt “capturate” de variabila reziduală ε. Dacă toate erorile au un caracter întâmplător, nesistematic, atunci variabilele reziduale îndeplinesc următoarele condiții: sunt distribuite normal; media lor este 0 (cu alte cuvinte, erorile în plus și cele în minus tind a se
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
va fi dificilă sau imposibilă; prelucrarea simplă a unor date (de exemplu, calcularea de indici sau ritmuri de evoluție, logaritmare etc.), prin care se presupune că o parte din “componenta comună” a variabilelor coliniare a fost înlăturată. V.2. Modele econometrice de evaluare a traiectoriei unei întreprinderi Studiul de caz care urmează a fost realizat pornind de la datele contabile pentru perioada 19932000 ale unei firme din Iași, societate pe acțiuni, având ca domeniu principal de activitate construcțiile. O vom numi aici
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
al autofinanțării și a atragerii de capitaluri suplimentare de la acționari), acest model ne poate oferi o prognoză destul de precisă a evoluției activelor fixe, cu condiția ca politica de investiții a întreprinderii să rămână în linii mari neschimbată. V.3. Modele econometrice de evaluare a taliei și dinamicii întreprinderilor cotate la Bursă Acest studiu a fost realizat pe un eșantion de 14 întreprinderi românești cotate la Bursa de Valori București, întreprinderi aparținând unor domenii de activitate diverse precum exploatare petrolieră, construcții de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
care le poate urma firma în funcție de politica sa financiară (investiții, finanțare, distribuire de dividende). Determinarea cantitativă a ratei optime de creștere a unei întreprinderi va depinde de condițiile particulare ale respectivei întreprinderi. În ultimul capitol dezvoltăm o serie de modele econometrice care descriu evoluția unor variabile definitorii pentru procesul de creștere a firmei (cifra de afaceri, volumul activelor) în funcție de profilul financiar al acesteia (exprimat prin rata profitului, rata autofinanțării, rata îndatorării) și de unele caracteristici tehnico-economice (exprimate prin viteza de rotație
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
controlabile, al căror nivel poate fi stabilit prin politica întreprinderii. Creșterea întreprinderii nu mai este privită în acest capitol în optica acționariatului, ci într-o optică managerială. Principalele neajunsuri cărora a trebuit să le facem față în procesul de modelare econometrică au fost: 1. durata de timp scurtă (8 ani) la care se referă datele care ni s-au pus la dispoziție. Din acest motiv a trebuit să renunțăm la construirea unor modele de trend, care au relevanță numai pentru serii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
dificultăți. Cu toate acestea, credem că rezultatele obținute sunt în general în concordanță atât cu teoriile și modelele de creștere larg acceptate cât și cu bunul simț. Vom fi mai prudenți aici cu concluziile generale, deoarece un tip de model econometric construit pentru o întreprindere ar putea să nu se potrivească întrutotul în cazul altei întreprinderi. În cea ce privește tipurile de modele și de variabile utilizate, putem remarca următoarele: 1. Modelele liniare au dat în general rezultate foarte bune, atât
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
vedere al modalităților de construire dar mai ales al utilității fiecărei categorii de modele și scopului în care poate fi folosită. Pentru simplificarea expunerii vom denumi modelele din capitolul patru “modele de creștere”, iar pe cele din capitolul cinci “modele econometrice”. Așadar, iată care sunt principalele aspecte care fac diferența dintre cele două tipuri de modele: 1. Modelele de creștere sunt modele deterministe, spre deosebire de cele din capitolul 5 care sunt modele stochastice. Am considerat necesar să facem apel la modelele de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
multitudine de factori ale căror influențe separate sunt de multe ori imposibil de determinat în mod precis. 2. Modelele de creștere sunt construite pe baza unor ipoteze care descriu în mod aproximativ o situație sau alta întâlnită în realitate; modelele econometrice sunt construite pe baza unor date empirice. 3. Metodele matematice utilizate în dezvoltarea modelelor sunt deasemenea diferite: pentru modelele de creștere am folosit analiza matematică (cu precădere calculul integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
întâlnită în realitate; modelele econometrice sunt construite pe baza unor date empirice. 3. Metodele matematice utilizate în dezvoltarea modelelor sunt deasemenea diferite: pentru modelele de creștere am folosit analiza matematică (cu precădere calculul integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței statistice. 4. Modelele de creștere sunt modele calitative, iar modelele econometrice sunt cantitative. 5. Modelele de creștere privesc procesul expansiunii în optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
utilizate în dezvoltarea modelelor sunt deasemenea diferite: pentru modelele de creștere am folosit analiza matematică (cu precădere calculul integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței statistice. 4. Modelele de creștere sunt modele calitative, iar modelele econometrice sunt cantitative. 5. Modelele de creștere privesc procesul expansiunii în optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în majoritatea lor modele de optimizare: ele încearcă să definescă nivele optime fie pentru dimensiunea întreprinderii
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
cu precădere calculul integral și variațional), iar pentru elaborarea modelelor econometrice am utilizat metodele inferenței statistice. 4. Modelele de creștere sunt modele calitative, iar modelele econometrice sunt cantitative. 5. Modelele de creștere privesc procesul expansiunii în optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în majoritatea lor modele de optimizare: ele încearcă să definescă nivele optime fie pentru dimensiunea întreprinderii, fie pentru rata sa de creștere. Scopul demersului de modelare econometrică nu este acela de
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
optica acționariatului, iar cele econometrice într-o optică managerială. 6. Modelele de creștere sunt în majoritatea lor modele de optimizare: ele încearcă să definescă nivele optime fie pentru dimensiunea întreprinderii, fie pentru rata sa de creștere. Scopul demersului de modelare econometrică nu este acela de a determina mărimi optime ale unor variabile, ci, pe de o parte, de a detecta principalii factori care influențează fenomenul studiat, precum și sensul și măsura acestor influențe, iar pe de altă parte de a evalua diversele
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
au mai degrabă o natură teoretică; ele ne-au ajutat să identificăm o serie de legități generale care par a guverna expansiunea întreprinderii. Aceste legități pot fi verificate cu ajutorul datelor empirice și aceeptate, respinse sau reformulate în urma acestei verificări. Modelele econometrice pun la îndemâna managementului întreprinderii câteva instrumente de planificare a creșterii, indicând politicile concrete care pot fi urmate într-un caz sau altul precum și un rezultat estimativ, exprimat sub formă cantitativă, a fiecărei politici în parte. Ele dau managerilor o idee
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]
-
sub formă cantitativă, a fiecărei politici în parte. Ele dau managerilor o idee privitoare la locul în care ar ajunge întreprinderea în condițiile urmării unui unui regim de finanțare și investiții sau altuia. Desigur, valorile estimate sau prognozate cu ajutorul modelelor econometrice nu trebuie considerate obiective de atins în mod obligatoriu, ci doar puncte de referință sau de orientare. Ceea ce am realizat în capitolul al cincilea este fără îndoială doar un început; cercetări ulterioare întreprinse pe eșantioane mai extinse, cu luarea în
Modele de creştere a întreprinderii by Bogdan Anastasiei () [Corola-publishinghouse/Science/515_a_720]