131,625 matches
-
acest curs de economie aplicată publicat de Ilie Șerbănescu. Curs de economie aplicată sau comedie a erorilor sau profeție sumbră sau avertisment ultim - nu știu cum i s-ar putea spune. Poate că titlul lui cel mai nimerit ar fi Să învățăm economia plângând!
România în cifre by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15339_a_16664]
-
greu s-ar fi putut recunoaște. Cele cinci capitole ale cărții tratează aspecte diferite ale vieții sociale din perioada pe care autorul refuză s-o numească Evul Mediu, aspecte a căror evoluție este esențială în procesul nașterii unei societăți politice: Economia politică a iertării (cadrul juridic al guvernării, structura posibilelor raporturi de putere stabilite în ceea ce pare a fi o economie a darului), Munca este dușmanul lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub chipul "burgheziei
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
care autorul refuză s-o numească Evul Mediu, aspecte a căror evoluție este esențială în procesul nașterii unei societăți politice: Economia politică a iertării (cadrul juridic al guvernării, structura posibilelor raporturi de putere stabilite în ceea ce pare a fi o economie a darului), Munca este dușmanul lor (unde se urmărește în primul rînd formarea stării a treia românești, sub chipul "burgheziei de sutană", a preoților de mir, motivată în principal economic - de scutirea de taxe, și apariția timpului profesional-burghez în dauna
Lege pusă, lege spusă by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15366_a_16691]
-
acei oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește întinsă, ruinează orice imperiu fălos. Dar, impozit pe viile oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele de seară, nu se știe de ce, țineau mai mult... Poate oboseala, enervarea de peste zi
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
oameni. Ce i-a lipsit politicii și oricărei ideologii până în zilele noastre este mila, este Transcendentul. O coajă de pâine, creștinește întinsă, ruinează orice imperiu fălos. Dar, impozit pe viile oamenilor, acest domn milos tot puse. Statul e stat, economia, economie. Mila, aici, cu interesul obștesc, nu prea merge. Importantă este împărțirea dreptății, Divanul, oamenilor să li se împartă la timp judecata, să nu aștepte... Ședințele de seară, nu se știe de ce, țineau mai mult... Poate oboseala, enervarea de peste zi... Neculce
Politichia la rumâni by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15422_a_16747]
-
făcut o investiție pentru sesiunile mai animate, care se lasă cu infarct și apoplexie. Răspunsul l-am aflat întîmplător, în aceeași zi: fusese un simpozion pe teme medicale. Participanții folosiseră salvările pe post de taxi. Poate nu se decontează. O economie de 25.000 de lei contează pentru buzunarul oricui, nu-i așa? În grădina Cișmigiu Cișmigiul a înflorit brusc: tremură de floare și l-a schimbat pe Bacovia cu Alecsandri. O dată cu soarele și pastelul parfumat apar și oamenii: primele sînt
Actualitatea by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/15428_a_16753]
-
care, într-un alt limbaj reiau și spun aceeași poveste dramatică. Un plus de tensiune, de emoție. Aș îndrăzni să spun însă că, de la un punct încolo, coregrafia devine excesivă, transformîndu-se într-o demonstrație în sine, acoperînd prea mult din economia montării. Fastul, explozia de culori, de unitate cromatică sînt continuate și pe costumele protagoniștilor. Mai mult. Un joc de cortine (altă temă din L'oubli după Georges Banu), dintre care una imensă, pictată manual, creează niște elemente de decor cu
Fluturi de Ceylon by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15430_a_16755]
-
la cît de ușor poți rămîne pe drumuri în Capitală și oriunde în România, ce mai înseamnă o tragedie în plus. Nenorociții aceștia care n-au bani și nici pile la Primărie merită să dispară. Nu s-a acomodat la economia de piață în cumplita ei variantă dîmbovițeană? Cerul patriei și gurile de canal îi pot adăposti în spiritul ospitalității și omeniei noastre recunoscute. Dar dacă în discuție intră vreo casă de casă ridicată în inima tîrgului, vilă, blocșor sau ditamai
Prioritățile edililor Capitalei by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15439_a_16764]
-
predoslovie în care ni se vorbește despre rolul "îndemnătorilor" spre calea învățăturii creștine și se încheie cu "Cântecul Sf. Ioasaf când a intrat în pustie". Câteva momente ale acțiunii pot fi remarcate pentru bunul efect pe care îl realizează în economia romanului. Unul dintre ele este episodul XXVI în care, amenințat cu moartea, vrăjitorul Nahor trebuie să-și "mărturisească" legea creștină în fața filosofilor idolatri. Cuvântarea lui demnă de... nepotul lui Rameau - vrăjitorul este și el un alter-ego al autorului - în care
Legendă și adevăr by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15444_a_16769]
-
participarea nemijlocită - în unele cazuri - la dezbaterea foarte vie în lume, la ora actuală, a acestor argumente, autoarea evită riscul unei simple inventarieri a unei retorici altfel seducătoare. Dimpotrivă, accentul interesului său este focalizat pe o abordare culturală a fenomenului. Economia volumului este de fapt constituită din două segmente destul de distincte între ele. primul, mai matur ca stil, încearcă să cuprindă contururile unei Europe cu geografia variabilă în care se manifestă simultan două tendințe: una integratoare, care ar putea duce în
Meditînd la Europa by Ștefan Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/15442_a_16767]
-
nu mai are dreptate atunci când uită cu câtă pompă a promis partidul său că, printr-o mișcare a baghetei magice, va face din România țara laptelui și-a mierii. Așteptările erau, în anul 2000, cu atât mai vârtoase cu cât economia intrase pe-o discretă pantă ascendentă. Ce s-a ales din creșterea prognosticată, cum de inflația rămâne la cote înspăimântătoare nu se grăbește nimeni să ne lămurească. E drept că pesedeii n-au avut cinismul antemergătorilor, de a ne spune
Pegra cu grade by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15438_a_16763]
-
Ungureanu în Curentul, sub titlul "România, înspăimîntată de calorifere": "populația nu-și poate plăti un confort minim - căldură cînd e frig, și apă caldă, cînd vrea să se spele. Aceste produse banale egalează, dacă nu chiar depășesc, salariul minim pe economie, apropiindu-se amenințător de cel mediu." În pofida comediei jucate la TVR1, pe tema așa-numitei identificări a cauzelor, cu variațiunile promisiunilor de tot soiul (sancționată de Cornel Nistorescu în Evenimentul zilei), Puterea se confruntă cu o criză de fond în
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15464_a_16789]
-
Ana, manual aprobat de consiliul însărcinat cu așa ceva, agreat de minister și în conformitate cu programa analitică. Autoare: Marcela Peneș, un nume extrem de prezent pe piața manualelor de limba și literatura română. În mod firesc există o lecție despre Cuza, plasată în economia manualului astfel încât să fie sincronă sărbătoririi zilei de 24 ianuarie. Lecția cuprinde un fragment dintr-o scriere a lui Dumitru Almaș, intitulată "Cuza-Vodă și Sultanul", o legendă despre demnitatea principelui român manifestată la Înalta Poartă, o legendă care este de
Cuza și lupta de clasă by Marius Dobrin () [Corola-journal/Journalistic/15466_a_16791]
-
C.V. Tudor, un Iancu Muhu care ar putea pune toată România pe butuci. În loc să se joace de-a Ceaușescu, în ediție revizuită cu sindicatele, partidele democratice din România ar trebui să precizeze, toate, ce pot oferi în actualele condiții ale economiei autohtone. Fiindcă altfel e posibil ca partidul cel mai inept și cel mai primejdios dintre cele care există în Parlament, P.R.M., să devină o forță politică și mai importantă decît e astăzi. De altfel, în ipoteza că România va rata
Viitorul portretului lui Ceaușescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15508_a_16833]
-
să intre într-un circuit real de distribuție internațională, ca un produs viabil și competitiv, filmul românesc e sortit să joace, mereu, același joc: de-a subvenția și de-a falimentul. În ceea ce se înțelege prin cultura performantă a unei economii de piață veritabile (ceea ce, evident, deocamdată nu e cazul nostru) filmul românesc e un produs născut cu handicap. Nici noul Noro nu face excepție. Am văzut filmul la Scala, într-o după-amiază de sîmbătă, într-o sală goală. Departe de
Cinema cu handicap by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15504_a_16829]
-
descopăr nici un argument pentru care ei ar dori să evadeze din placenta de interese, relații, învârteli și abuzuri cu trudă edificată. De ce să adopte sistemul nevrotic al concurenței neîncetate, când acum un simplu telefon descâlcește cele mai complicate ițe ale economiei, justiției sau finanțelor? De ce-ar renunța la conducerea discreționară a unui popor docil, confruntându-se cu oameni pentru care civismul nu e vorbă goală iar cunoașterea interesului personal n-are nimic de-a face cu patriosmul sans rivages din
Pamflet strict secret by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15531_a_16856]
-
Scris de o echipă de politologi de la Universitatea Warwick, dicționarul, clasând peste 1500 de articole care tratează concepte de politică, instituții și gânditori din Occident, lumea chineză sau islamică, din "ramuri" recent apărute precum terminologia UE, terminologia de securitate euro-atlantică, economia politică, dreptul votării, feminismul și alte "derivații" care profită din plin de natura interdisciplinară a subiectului, constituie nu doar un instrument de lucru, ci o pasionantă lectură în sine. Oxford/Dicționar de Politică. Coordonat de Iain Mc Lean. Traducere și
"Cu-același gând, noi totuși ne desfidem..." by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15527_a_16852]
-
lamentabilă. Dar ce delir de "idei"! Pentru întîia dată un român întrevede politica țării filozofic și științific. Că expoziția ideilor este extravagantă nu importă, fundamental este că eroul trăiește mari senzații ideologice. El a intuit sensul cîtorva noțiuni (progres, rațiune, economie, cultură, cugetare liberă), rămînînd deocamdată în faza lirică. Beția lui nu-i de cuvinte, ci de idei. Lipsit de erudiție, Cațavencu gîndește cu mijloace proprii. Cînd își va da seama de erorile materiale și se va informa la o bună
Bufoneria lui G. Călinescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15515_a_16840]
-
a lui... Bunăstarea e rădăcina, cultura e floarea fericirii lui." În concepția pașoptistului transilvan bunăstarea materială "e avuția - atunci când un popor e avut în agronomie, meserie și neguțătorie." La această bunăstare se poate ajunge numai când în aceste ramuri ale economiei, poporul "produce mai mult decât are lipsă", dar susține pe bună dreptate că "agricultura, meseria și neguțătoria nu pot înflori fără de cultură generală, dar nici cultura generală nu se poate crea în inima poporului, dacă-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
-i lipsește bunăstarea". Broșura Detorințele noastre este subintitulată "un discurs popular închinat preoților și învățătorilor români", considerați de reprezentanții Școlii Ardelene, și, mai târziu, de Octavian Goga, luminătorii satelor. Dacă Învățătorul și poporul poate fi considerat un tratat elementar de economie politică, Detorințele noastre este o pagină de pedagogie socială, vorbind despre educația în familie, biserică și școală, subliniind că numai morala religioasă și știința de carte sunt capabile să salveze poporul român. Ca și Gh. Șincai, în Învățătura firească spre
Un urmaș al Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/15538_a_16863]
-
în toate aceste domenii au existat și apariții de înaltă ținută. În același timp, zone precum cea a teatrului ori a artelor plastice au fost, în cea mai mare măsură, ferite de înlocuitori, plătind în același timp din greu legile economiei de piață (premierele sînt rare, mulți actori de prestigiu nu mai "joacă" decît în reclame). Totodată, confruntată cu grave probleme financiare, literatura română de calitate agonizează și, așa cum am mai scris (în această pagină) mulți scriitori au renunțat să se
Cultura cu înlocuitori by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15549_a_16874]
-
fac literatură pentru mase, nu au reușit să-și facă din nume o marcă. De aceea încercarea unui Horia Gîrbea rămîne un eșec. El nu va putea să "facă vînzare" publicîndu-și prozele din Playboy, separat. Nu faci bani, nu contezi. Economie literară de piață. Și atunci, ne întoarcem în atmosfera eterată a literaturii frumoase, dar care nu se vinde și scoatem un volum de proză scurtă: Enigme în orașul nostru. Millenium digital text. Și, în continuare, îi putem aplica o analiză
Doi scriitori față cu anii 2000 by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/15534_a_16859]
-
entuziastă uneori, ca de exemplu în calificarea lui Slavici drept "neo-jeffersonian" sau în erijarea lui în "Homo aedificator în timpul clasicilor") rămâne originală în demontarea etichetelor comode care i se aplică scriitorului bănățean: se demonstrează că moralismul său este valid în economia textului și că acuzația de tezism e nefondată. Existența unor paradigme etice în scrisul lui Slavici e evidentă, iar Ungureanu le descoperă o fiziologie, însă una nesimplificatoare, plasându-se astfel în tradiția inaugurată de excelenta monografie a Magdalenei Popescu.
De la Mara la evrei and maghiari () [Corola-journal/Journalistic/14374_a_15699]
-
odată intrată în circuitul occidental, își va obliga politicienii la o atitudine tot mai occidentală. În această ultimă emisiune, Dumitru Tinu i-a dat o replică președintelui Iliescu, invitîndu-l să-și corecteze punctul de vedere potrivit căruia nici în 2002 economia românească n-a depășit anul 1989. Ziaristul i-a transmis astfel o provocare președintelui Iliescu, o provocare la care n-a mai putut căpăta răspuns. Provocări asemănătoare a transmis Dumitru Tinu și către Palatul Victoria, dar și către opoziția parlamentară
Voința de echilibru by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14393_a_15718]
-
totală. Mai degrabă va fi desființat CNSAS-ul decît să se afle aceste nume. Problema e mai degrabă morală decît politică sau economică. Din punct de vedere economic, cei mai mulți dintre acești oameni sînt capitaliști convinși și pariază fără ezitare pe economia de piață; din punct de vedere politic, ei n-au nimic contra pluralismului ori a democrației în măsura în care nu le lezează interesele materiale (de aceea votează cu PSD: se știu apărați mai bine, atît ca foști securiști, cît și ca actuali
Imposibila lustrație by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14395_a_15720]