156 matches
-
decurs normal până în momentul când a sosit pe adresa întreprinderii de comerț exterior respective, prin poșta obișnuită, un plic destul de voluminos, expediat din țara unde se afla economista E.C. Iar în plic au fost găsite...doar agenda de lucru a economistei, împreună cu un dosar, pe care aceasta l-a avut asupra ei pe timpul deplasării, conținând un număr mare de tabele, respectiv, nomenclatoare ale produselor destinate exportului din domeniul industriei ușoare! Cu alte cuvinte, un volum impresionant de date și informații secrete
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
vreme după sosirea plicului, a revenit în țară și E.C. Am invitat-o la sediul direcției cam peste zece zile, timp în care colegii din unitatea informativă au luat măsurile de investigare pe care le-au crezut de cuviință, iar economista și-a depus la conducerea întreprinderii raportul privind deplasarea în străinătate. Audierea celei în cauză, precum și celelalte verificări le-am efectuat în cadrul actelor premergătoare, deci fără a dispune începerea urmăririi penale pentru, cel puțin, neglijență în păstrarea secretului de stat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
în cauză, precum și celelalte verificări le-am efectuat în cadrul actelor premergătoare, deci fără a dispune începerea urmăririi penale pentru, cel puțin, neglijență în păstrarea secretului de stat. Măsura respectivă era însă iminentă, urmând a o lua după audierea viitoarei învinuite. Economista mi-a vorbit degajat, fluent, fără absolut cel mai mic semn de teamă sau măcar îngrijorare. Prin întreaga-i atitudine, părea să dea de înțeles că nu se simțea vinovată de nimic. Și-a amintit cu exactitate firmele cu care
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
trimită cu maximă urgență plicul. Colegul m-a asigurat că îmi va parveni în câteva ore, dar nu l-am primit nici a doua zi, când m-am reîntâlnit cu doamna E.C. Am reluat pe îndelete întâmplarea prin care trecuse economista și, după un sfert de oră, mi-am dar seama că sunt mințit. Dar unde? Am riscat, întrebând-o cum se explică faptul că amprentele ei nu apar pe plicul pe care susține că a scris cele două adrese, că
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
habar când și unde a făcut comerciantul străin operațiunile respective și a fost de acord că acesta a avut posibilitatea să xerocopieze lejer documentele, înainte de a le expedia. Din acel moment, cazul luase o altă turnură. Pentru că, prin ușurința dovedită, economista dăduse posibilitate comerciantului străin să ia cunoștință de date și informații cu caracter secret, faptă ce constituia infracțiunea de neglijență în păstrarea secretului de stat, aflată atunci în competența organelor de cercetare ale securității. După declarația de recunoaștere dată de
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
se oprise în loc. în jurul orei 13, ieșind de la clasă, pe holul aglomerat de elevii care se îmbulzeau să iese mai repede din școală, ieși asaltată de o persoană de sex feminin pe care o cunoștea foarte bine din vedere, fiind economistă la I.A.S și fostă colegă al tatălui ei, care fusese tehnician la aceeași intreprindere. Economista pe nume Angela Ulmeanu îi zise pe numele mic: -Ramona un moment te rog, am venit să-ți mulțumesc în numele lui Radu Bădescu
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
să iese mai repede din școală, ieși asaltată de o persoană de sex feminin pe care o cunoștea foarte bine din vedere, fiind economistă la I.A.S și fostă colegă al tatălui ei, care fusese tehnician la aceeași intreprindere. Economista pe nume Angela Ulmeanu îi zise pe numele mic: -Ramona un moment te rog, am venit să-ți mulțumesc în numele lui Radu Bădescu. în acel moment Ramona se făcu roșie și inima începu să-i bată cu putere, se strădui
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
ultimul timp și despre tine, care l-ai salvat. Mulți se miră căci de la venirea lui din I.A.S., nimeni nu-l văzuse că bea, ba chiar refuzându-și colegii, când era invitat la o bere, după spusele Angelei Ulmeanu, economista care ar fi prietenă cu agronomul Brădescu. Se mai vorbește că, cu o zi înainte primise o scrisoare de la tatăl său, cum că mama lui ar fi foarte bolnavă. Mulți îl văzuseră foarte supărat a doua zi dimineața. -Sărmanul de
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
obiceiul. toți își spală mașina simbata dimineață <vick45>: de ce nu te duci undeva? <mariana 45>:unde? În deșert? La dallas? M-am plictisit. În DT lucrez toată ziua, mi-e scirba. (lucrează la o bancă, teller. În țară a fost economista) <vick45>: de ce ai divorțat? <mariana 45>:voia acasă. <vick45>: s-a întors acasă? <mariana 45>:nu. Și-a adus nevasta din țară. A divorțat și de aia. Un luzer. <vick45>: cu ce se ocupă? <mariana 45>: mecanic. A fost inginier
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
ai fi oferit bani pentru pepene, ti- aș fi spus că-i dovleac <vic47>: mi-ai oferit bani și ți-am spus că-i dovleac <vic47>: nu am vrut să te mint pong. seba a părăsit cameră #sebavik Hehe. E economista. Știe ce vrea. Mai bine mă duc să mă culc... - Cum de nu ești pe mirc? - Sunt obosit! - Aha, de aia... - Nu, Țușca, sunt obosit. Am obosit! - Te-ai săturat de mine, așa-i? Bine că recunoști! - Nu, Țușca. Mi-
Taraba cu vise by Sava Nick () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91662_a_92378]
-
să faci și curățenie În birou pentru ei? —Mă crezi proastă? Rod a spus că nimeni nu primește primă. Și tu l-ai crezut? Candy Închide ochii și oftează zâmbind. Asta Îmi place mie la tine, Kate. Cea mai inteligentă economistă de la Maynard Keynes Încoace, și tot crezi că atunci când te jefuiesc, Îți fac o favoare. —Candy, Maynard Keynes a fost bărbat. Dă din cap, iar paietele trimit săgetuțe de lumină. —Ba nu. A fost un fruct. Din punctul meu de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
mai veche. Ea începe cu Hegel și al său Anerkennung (recunoaștere), prin care acesta încerca să-i dea replica lui Hobbes și faimoasei sale viziuni despre homo homini lupus din care s-a inspirat în mare măsură și hegemonia viziunii economiste actuale. Reluată și reinstru mentată de Axel Honeth, revăzută de Paul Ricœur, această viziune a pătruns recent în științele sociale, alimentînd o paradigmă alternativă. În ultimă instanță, ea nu afirmă nimic altceva decît că ceea ce îl mînă în luptă pe
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
Nădușeala în interior era evidentă, deoarece ferestrele fără perdele, orientate spre est, permiteau razelor solare să intre nestingherite, iar preocuparea principală a călătorilor, precum și obiectul discuțiilor gravitau în jurul unuia și aceluiași subiect căldura. Pentru a o face mai suportabilă, prezumtiva economistă și-a improvizat un evantai dintr-o revistă în timp ce soțul ei îi povestea ceva pe șoptite. Din când în când îl răcorea cu revista respectivă, plimbându-i-o afectuos prin apropierea frunții. Ce bine i-ar fi stat cu Bela
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
vei face mai mult rău; se vor prăpădi împreună!" Probabil, că și ei ca să ajungă unde sunt acum, au trecut prin multe, însă în final și-au cucerit fericirea prin efort propriu, perseverență și credință în ceva. După exemplul presupusei economiste și celelalte două persoane, profesoara și mama ei, și-au înjghebat câte un evantai, dintr-un singur ziar pe care l-au împărțit. Tânăra, care tocmai terminase de mâncat plăcinta cu poale-n brâu, împreună cu partenerul de călătorie s-au
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
mai ardea. Mai dă-l ciorilor de pământ, i-am spus de mai multe ori, om trăi și fără el! Plecăm și noi la oraș, cum au plecat și alții! Și, totuși, cum a murit? întrebă aproape în același timp economista cea mică de statură și prezumtivul ei soț, de unde se putea deduce că și ei erau interesați de soarta acestei familii. Întrebarea, pusă pe neașteptate, avu darul să-l trezească la realitate, chiar în momentul când era cât pe ce
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
iarbă zburlit, cu ochii mijiți de somn, - Nu-ți ajunge nici pentru jumătate de borcănel ! și i-au dat ele o pungă frumoasă, încăpătoare; s-au așezat în iarbă și au sporovăit toți patru... nu mai știe ce! Erau agronoame, economiste dar ce contează? Nu interesează pe nimeni dacă erau măritate sau vaccinate! Și-au adus aminte de București, de complexul Agronomie, de tinerețe și le venea să plângă și le venea să râdă, iar când s-a făcut ora unu
Adev?rul dintre noi by Aurel-Avram St?nescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83164_a_84489]
-
maximizarea beneficiilor poate funcționa nu numai în varianta de autoritate dictatorială sau autoritate delegată, ci și atunci când ea are membri altruiști. Fără a intra aici în controversata și tulburătoarea întrebare: care este natura altruismului, să notăm că analiștii de orientare economistă îl privesc în termeni de utilitate. Un membru al familiei este altruist atunci când funcția lui de utilitate depinde de bunăstarea altui membru al familiei (Becker, 1991). Esența teoremei lui Becker este că prezența unei persoane generoase (altruiste) incită alți membri
[Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de cunoaștere sunt variabile (aplicate sau nu). Toți acești actori au obiective și metode specifice pe care vom încerca să le prezentăm pe scurt. Statistica publică INSEE Optica INSEE (Institutul Național de Statistică și Studii Economice) poate fi considerată dublă: economistă, când acest institut asimilează practicile cheltuielilor; antropologică, atunci când face anchete privind timpul liber sau sociabilitatea. • Practici = cheltuieli Abordarea statistică privilegiază dimensiunea comercială, alegând să traducă un maximum de practici în limbajul schimbului monetar. INSEE adoptă așadar un anumit punct de
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
și despre clivajul public/privat, asociat unor veritabile universuri culturale autonome (cf. François de Singly și Claude Thélot, Gens du public et gens du privé, Dunod, Paris, 1989). • Venitul Timpul liber și nivelul veniturilor sunt doi factori privilegiați de abordarea economistă (și de INSEE). Sunt în măsură să explice condițiile de posibilitate a acțiunilor individuale (Herpin, 2001). Este necesar să distingem două abordări. Prima se referă la un nivel absolut al cheltuielilor consacrate culturii. Este clar, în acest caz, că tipurile
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prin utilitatea non-monetară adusă de recunoașterea de care se bucură și de apartenența la un mediu pe care îl stimează. Profiturile simbolice se pot converti în profituri materiale". Françoise Benhamou, 1996, pp. 22-23. Menger (1989) se înscrie în această perspectivă economistă, prezentând viața artistului ca un "pariu". Ea are costuri importante (timp îndelungat, recunoaștere problematică), care sunt riscuri, dar "potul cel mare" este foarte atrăgător. Artistul investește în formele care pot fi reprezentative, dezvoltă rețele de colecționari, bate la ușile negustorilor
by Matthieu Béra, Yvon Lamy [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
determinată de randamentul ansamblului în care se integrează. Avem în vedere că școala este gândită ca o instituție care trebuie să "satisfacă" nevoile clientului, iar nevoile clientului sunt de cele mai multe ori acelea ale prezentului imediat. În numele unui pragmatism de factură economistă i se cere școlii să "producă" un absolvent redus la anumite competențe, principala problemă fiind descrierea cât mai precisă a competențelor respetive, precum și adecvarea lor la nevoile realității economice prezente. Nu mai contează nici dobândirea "autonomiei raționale", nici cultivarea "umanității
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
, Mihai (13.II.1955, Petroșani), critic literar și prozator. Este fiul Floarei (n. Cismaru), economistă, și al lui Ioan Dragolea, jurist. A fecventat clasele primare, gimnaziale și liceale în orașul natal, iar după bacalaureat și după stagiul militar, devine student (în 1975) al Facultății de Filologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Participă la cenaclul Echinox
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
focalizat pe antifascism, pacifism, justiție socială, redistribuirea avuției create de relansarea economiei, lupta împotriva discriminării rasiale, temperarea a ceea ce ei divulgau ca fiind mecanismele alienante ale capitalismului; b) alegerea unor poziții conservatoare, la rândul lor organizabile în două clase - 1. economiste, având în centru ceea ce George Soros a numit cândva „fundamentalismul pieței”, iar John Gray a numit „paleoliberalism”, un fel de idolatrie a mâinii invizibile, și 2. culturaliste, mergând de la apologia culturii clasice, trecând prin filozofia politică elină, apoi prin cea
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
În cadrul sectorului corporatist ce a redeschis problema guvernării (governance) corporațiilor moderne. Explicațiile centrate pe organizație ca piață În care se tranzacționează eficient realizarea acțiunii colective prezintă limitări teoretice, dar și empirice. Cu excepția relației Între deținătorii de capital și manageri, concepția economistă nu problematizează distribuirea resurselor ce rezultă din câștigurile de eficiență ale corporației moderne. Organizația este mai degrabă un proces politic În care se negociază o coaliție bazată pe interesele unor investitori diverși (deținătorii de capital, management, forța de muncă, comunitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2104_a_3429]
-
redus la aceste proporții. Mai mult, cum această doctrină închide Legea în limitele Justiției universale, îi reproșăm că exclude Fraternitatea. Economia politică nu acceptă o astfel de acuzație. Acesta va fi obiectul unui viitor articol 26. Justiție și fraternitate Școala economistă este în opoziție, într-o mulțime de puncte, cu numeroasele Școli socialiste, care își spun mai avansate și care sunt, o recunosc cu plăcere, mai active și mai populare. Avem ca adversari (nu vreau să spun ca detractori) pe comuniști
by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]