282 matches
-
fundamentale. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea constată că, în ceea ce privește aspectele referitoare la criteriile de claritate, precizie, previzibilitate și predictibilitate pe care un text de lege trebuie să le îndeplinească, autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. Referitor la aceste cerințe, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în mod constant, statuând că o normă este previzibilă numai atunci când este redactată cu suficientă precizie, astfel încât să permită oricărei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/242636_a_243965]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României (a se vedea Decizia nr. 668 din 18 mai 2011 *), nepublicată încă în Monitorul Oficial al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/235245_a_236574]
-
în mod egal tuturor persoanelor care solicită înscrierea la pensie la un moment dat, indiferent de vârsta lor biologică și că, detaliind anexa nr. 3 la lege, ajunge astfel să o modifice, încălcând spiritul legii în aplicarea căreia a fost edictat. 21. În termeni asemănători au fost tratate aspectele de admisibilitate de către cele două complete ale Curții de Apel București - Secția a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă și asigurări sociale, arătându-se că litigiile se află în apel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/265704_a_267033]
-
arbitrar, deoarece momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Curtea a constatat că legiuitorul este îndreptățit ca, pentru situații deosebite, să aplice un tratament juridic diferit. De altfel
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
reținut că momentul 6 martie 1945 marchează instaurarea dictaturii comuniste, iar 22 decembrie 1989 vizează sfârșitul acesteia în România. Prin urmare, perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989 este circumscrisă în totalitate perioadei dictaturii comuniste, astfel încât opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este una justificată în mod obiectiv și rațional. Așadar, s-a considerat neîntemeiată critica potrivit căreia sintagma "referitoare la perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989", regăsită
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
totalitate perioadei dictaturii comuniste. De altfel, în jurisprudența sa, Curtea Constituțională a statuat că egalitatea nu este sinonimă cu uniformitatea, astfel încât, dimpotrivă, situațiilor diferite, justificate obiectiv și rațional, trebuie să le corespundă un tratament juridic diferit. Opțiunea legiuitorului de a edicta o lege reparatorie numai în privința persoanelor aflate în ipoteza art. 1 din lege este, astfel, una justificată în mod obiectiv și rațional și în deplină concordanță cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului. Astfel, în practica sa, în mod constant
EUR-Lex () [Corola-website/Law/247265_a_248594]
-
probleme de drept pentru următoarele considerente: 21. În soluționarea primei probleme de drept, referitoare la stabilirea înțelesului sintagmei "instanța la care își desfășoară activitatea", se arată că dispozițiile imperative cuprinse în art. 127 alin. (1) din Codul de procedură civilă, edictate de legiuitor în scopul asigurării unor garanții de imparțialitate obiectivă, sunt norme speciale, derogatorii atât de la dreptul comun în materia strămutării, cât și de la normele de competență teritorială, indiferent dacă acestea sunt de ordine publică ori de ordine privată și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/272749_a_274078]
-
16 alin. (3) din Constituție, potrivit căruia ocuparea funcțiilor și demnităților publice are loc în condițiile legii. În același timp, nu este îngrădit dreptul la muncă, deoarece activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, sens în care invocă Decizia Curții Constituționale nr. 1.076 din 14 iulie 2011 . Precizează că regimul special instituit
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253415_a_254744]
-
incompatibilitatea reglementată de art. 90 alin. (1) din Legea nr. 161/2003 nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, din moment ce activitatea consilierului local sau județean trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de exercitare a acestor funcții publice. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 , încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum și Avocatului Poporului, pentru a-și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253415_a_254744]
-
muncă este liberă. Prin instituirea incompatibilității prevăzute de textul de lege criticat nu se îngrădește alegerea profesiei deținute anterior alegerii într-o funcție publică de autoritate, deoarece activitatea aleșilor locali trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcționare a acestora. Curtea a constatat că incompatibilitatea consilierilor locali și județeni care au funcția de președinte, vicepreședinte, director general, director, manager, administrator, membru al consiliului de administrație sau cenzor ori alte funcții de conducere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253415_a_254744]
-
stabilească plătitorii taxelor parafiscale, în speță ai taxei de clawback, respectiv "agenții economici" care sunt vizați în mod expres de reglementările Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 77/2011 . Pe de altă parte, Curtea observă că prevederile criticate au fost edictate în virtutea prevederilor art. 61 din Constituție, potrivit cărora "Parlamentul este [...] unica autoritate legiuitoare a țării", coroborate cu cele ale art. 115 referitoare la delegarea legislativă, astfel încât modificarea, completarea ori abrogarea normelor juridice constituie atribuții exclusive ale acestuia. Ca atare, în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253161_a_254490]
-
în folosința persoanei înscrise în acest certificat" și că "deși în limbajul comun termenul de "utilizator" poate evoca acea persoană care conduce la un moment dat autovehiculul, legiuitorul a oferit o definiție legală, circumscrisă domeniului în care norma a fost edictată. Astfel, acesta a optat pentru stabilirea obligației de plată a tarifului de utilizare în sarcina celui înscris în certificatul de înmatriculare în considerarea faptului că, teoretic, același autovehicul poate fi folosit, temporar și succesiv, de mai multe persoane. Or, ar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/279783_a_281112]
-
487 din 8 iulie 2011, că "în cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Aplicând aceste considerente în examinarea constituționalității prevederilor art. XV din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/266489_a_267818]
-
unor membri ai Guvernului. Or, susțin autorii excepției de neconstituționalitate, prin aceste declarații se demonstrează, mai presus de orice dubiu, faptul că prevederile art. I pct. 16 și pct. 17 și art. II din Legea nr. 20/2015 au fost edictate cu unicul scop de a bloca/opri executarea silită pornită în baza hotărârii arbitrale. O dovadă suplimentară a releicredințe cu care statul roman își "execută" obligațiile asumate prin tratatele ratificate este devoalată, pe de o parte, prin caracterul dualist al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
ar suporta România din partea Comisiei Europene sau a oricărui alt organ administrativ, instanțele române vor înfăptui justiția în numele legii statului român, iar dacă înfăptuirea justiției ar prejudicia statul român, această prejudiciere nu s-ar datora aplicării legii, ci existenței legii edictate de el. 19. Cu privire la neconstituționalitatea art. 41^1 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 77/2014 , care a fost introdus prin Legea nr. 20/2015 , se apreciază că prin edictarea acestor norme se creează premisele unei intervenții brutale a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/269969_a_271298]
-
unui proces care prezintă toate garanțiile specifice procesului echitabil, în care părțile vor beneficia de toate drepturile procesuale și își vor putea susține apărările pe care le consideră necesare. Curtea reține, de asemenea, că textele de lege criticate au fost edictate în virtutea dreptului suveran al statelor părți la Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale de a controla intrarea, șederea și îndepărtarea străinilor de pe teritoriul lor, drept recunoscut de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în jurisprudența sa, reprezentată, de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/230314_a_231643]
-
Mai mult, prin Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012 , publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 116 din 15 februarie 2012, Curtea Constituțională a statuat că autoritatea legiuitoare, Parlamentul sau Guvernul, după caz, are obligația de a edicta norme care să respecte trăsăturile mai sus arătate. De altfel, Legea pentru modificarea și completarea Legii educației naționale nr. 1/2011 nu respectă nici cerințele impuse de Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative
EUR-Lex () [Corola-website/Law/243199_a_244528]
-
justiției. Totodată, textul de lege criticat încalcă art. 1 alin. (5) din Constituție, întrucât edictarea acestuia s-a făcut cu nerespectarea Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative și constituie o dispoziție individuală, edictată în interesul unei singure persoane, aducând atingere astfel și dispozițiilor art. 1 alin. (3) și (4) din Constituție. De asemenea, nu exista o situație extraordinară pentru adoptarea prevederilor legale criticate, așa încât acestea contravin și prevederilor art. 115 alin. (4) din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/185238_a_186567]
-
asupra excepției de neconstituționalitate. Guvernul consideră că ne aflăm în prezența unei situații de "vid legislativ" în care judecătorul este chemat să interpreteze legea și să îi suplinească lipsurile, astfel încât aceasta să fie aplicată în conformitate cu scopul pentru care a fost edictată, sens în care apreciază că excepția de neconstituționalitate urmează să fie respinsă ca fiind inadmisibilă. Avocatul Poporului apreciază că prevederile criticate nu contravin dispozițiilor art. 26, art. 29, art. 48 și art. 49 din Constituție, raportate la art. 8 din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/196311_a_197640]
-
stabilirea unor ierarhii între aceste instanțe. În cauză, deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. 4. În ceea ce privește invocarea în susținerea excepției de neconstituționalitate a prevederilor constituționale ale art. 135 alin. (2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/233612_a_234941]
-
de neconstituționalitate formulate se tinde la modificarea prevederilor art. 28 - Anularea și suspendarea dreptului de deținere a armelor - din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și al munițiilor, soluția legislativă existentă nemulțumindu-l. Or, aceste norme legale au fost edictate în lumina dispozițiilor constituționale ale art. 61 alin. (1) care statuează rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării. Astfel, în ceea ce privește completarea sau modificarea dispozițiilor de lege, potrivit art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 , "Curtea Constituțională se
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271310_a_272639]
-
de agenți constatatori ai faptelor ce constituie, potrivit legii, contravenții, atâta vreme cât prin acest demers se menține în limitele și exigențele constituționale, condiții îndeplinite de textele de lege criticate în cauza de față. De altfel, prevederile de lege criticate au fost edictate într-un cadru legislativ coerent, în acord cu dispozițiile art. 15 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, aprobată cu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/248733_a_250062]
-
18 mai 2011 , Curtea Constituțională a reținut că, "deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României". Așadar, legiuitorul a respectat hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene tocmai prin emiterea actului normativ
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271334_a_272663]
-
în cadrul controlului de constituționalitate. Deși înțelesul normei europene a fost deslușit de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Curtea a apreciat că cerințele rezultate din această hotărâre nu au relevanță constituțională, ele ținând mai degrabă de obligația legislativului de a edicta norme în sensul hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, în caz contrar găsindu-și eventual aplicarea art. 148 alin. (2) din Constituția României. Întrucât nu au intervenit elemente noi, care să justifice reconsiderarea jurisprudenței Curții, soluțiile pronunțate cu acele
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234675_a_236004]
-
din Constituție, demnitățile și funcțiile publice se exercită în condițiile legii, astfel încât activitatea primarilor și viceprimarilor, precum și a președinților și vicepreședinților consiliilor județene, a consilierilor locali și a consilierilor județeni trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului de funcționare a acestora. Totodată, Curtea nu a reținut încălcarea dreptului de a fi ales, întrucât persoanele care ocupă aceste funcții publice au fost alese prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat, în condițiile stabilite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/271830_a_273159]