648 matches
-
cu totul alt mod de te raporta la lume și de a te simți parte din ea. Nu mai e ca în anii ‘90 sau la începutul anilor 2000, când căscam gura la ce ne spuneau marii noștri intelectuali și editorialiști despre Iugoslavia și Irak. Acum nu mai stă nimeni să asculte ce spune Cristoiu despre Siria, pentru că sunt tineri jurnaliști care își iau laptopul și aparatul în foto în spate și fac autostopul până la Istanbul. E clar că raportul s-
De ce este România altfel (decât în urmă cu câțiva ani)? () [Corola-website/Science/295681_a_297010]
-
interbelică, istoria statului și dreptului românesc, istoria relațiilor internaționale, regimuri autoritare și totalitare în secolul XX, critică și istorie literară. Este colaborator al revistelor de cultură "Dacia Literară" (din anul 2007) și "Cronica Veche" (din anul 2012). A mai fost editorialist la cotidianele ieșene "Evenimentul" (1994-1996), "Independentul" (1996-2000), "Monitorul" (2007-2009) și "Flacăra Iașului" (2005-2010 ; 2011-2012). A fost deputat de Iași în legislatura 2000-2004, din partea PSD. În 2005 a demisionat din partid. În prezent nu este membru al niciunui alt partid politic
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
alt partid politic, în ciuda ofertelor primite din partea PRM, PNȚCD și PDL, considerând că politica reprezintă pentru el un capitol încheiat. Pe data de 23 august 2005 a revenit în presă, debutând cu un articol in paginile cotidianului "Flacăra Iașului", în calitate de editorialist.
Cristian Sandache () [Corola-website/Science/305504_a_306833]
-
În cartea sa de debut susține teza că toată istoria culturii universale este o istorie a cărții, a cărților. În volumul "„Nu putem reuși decît împreună”" analizează viața politică românească din perioada postcomunistă. Desfășoară în prezent o bogată activitate de editorialist. A intrat în Partidul Comunist Român în 1982. Pe 21 decembrie 1989, împreună cu prietenul său Stelian Tănase, a fost prezent la baricada de la Hotel Intercontinental, pînă la înlăturarea acesteia de către forțele de represiune. Pe 22 decembrie 1989 a fost printre
Dan Pavel () [Corola-website/Science/310998_a_312327]
-
că numărul de decese produse de război susținut de Israel în cursul conflictului au alarmat guvernul Israelian și comanda armatei întrucât populația redusă ca număr a Israelului este foarte vulnerabilă la pierderile de vieți omenești din cursul bătăliilor. Charles Krauthammer, editorialist și comentator politic, citând un interviu în care Nasrallah a recunoscut că nu ar fi capturat soldații israelieni dacă ar fi știut că acesta va fi un motiv de declanșare a conflictului, a scris: "„recunoașterea făcută de Nasrallah, rămasă aproape
Războiul din Liban din 2006 () [Corola-website/Science/321636_a_322965]
-
și Canada. A fost primul cotidian românesc care s-a lansat pe Internet. Dezvoltarea sa a continuat cu inaugurarea în 1995 a propriei tipografii "Ana Maria Press", a unei rețele de distribuție si a propriei case de editură. Echipa de editorialiști a ziarului cuprindea printre alții pe Sorin Roșca Stănescu, Victor Roncea, Miruna Munteanu, Ioan Grosan, Dan Ciachir, Ion Spânu, Dan Pavel, Zoe Petre, Eugen Simion etc. După mai multe schimbări de acționari, ziarul a ajuns sub controlul lui Sorin Ovidiu
Ziua () [Corola-website/Science/300043_a_301372]
-
Arad a Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România 1995-2000: Corespondent special pentru județul Arad al Agenției Naționale de presă ROMPRESS. 2000-2004: Expert pe probleme politice la Biroul parlamentar al deputatului PUR de Arad Nicu Cojocaru. 2006 - 2008: Șef secție cultură și editorialist la cotidianul "Informația Aradului" 2011 - devine membru al Ligii Scriitorilor din România (L.S.R.) 2013 - prezent: Redactor șef al revistei "Stindard" din Arad. 1965 - 2014: “Luceafărul”, “Tribuna”, “Familia”, “Vatra”, “Orizont”, “Astra”, “România literară”, “Contemporanul”, “Relief”, “Arca”, “Al cincilea anotimp”, "Studii de
Emil Șimăndan () [Corola-website/Science/302411_a_303740]
-
României, „Litera de tipar“ nume dat de criticul Dan Lăzărescu după o poezie semnată Petre Don. A lucrat apoi ca redactor la Tribuna Aradului, Curierul Aradului, Reporter în Arad, Observator arădean, Oglinda. Între 2007-2016 Petre Don este redactor, corector și editorialist la cotidianul Glasul Aradului. A debutat publicistic în 1971 (Flacăra roșie) și literar în Excelsior (1973). Editorial a debutat în anul 1983 cu antologia de poezii „Noi Poesis“. Între 1979-1986 a condus Cenaclul literar „Poesis“. A publicat poezie în Cariatide
Petre Don () [Corola-website/Science/327531_a_328860]
-
ziarului. Pentru că editorialul argumentează opinia, urmărind să-i convingă pe cititori. Poate, cea mai importantă menire a editorialului este realizarea legăturii dintre fapte cu un context mai larg. Fără această legătură, jurnalistul poate fi un bun reporter, dar nu un editorialist. Spre deosebire de reporter, editorialistul este în primul rând interesat de semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
argumentează opinia, urmărind să-i convingă pe cititori. Poate, cea mai importantă menire a editorialului este realizarea legăturii dintre fapte cu un context mai larg. Fără această legătură, jurnalistul poate fi un bun reporter, dar nu un editorialist. Spre deosebire de reporter, editorialistul este în primul rând interesat de semnificația faptelor, mai puțin de calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea - infracționalitatea. Ceea ce nu
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
calitatea lor de noutate. Faptele intră într-un editorial doar când conduc spre o concluzie logică. Câmpurile privilegiate ale editorialului sunt politica, socialul, economicul, educația, criminalitatea - infracționalitatea. Ceea ce nu înseamnă că există vreun subiect interzis editorialului. Spre deosebire de celelalte genuri redacționale, editorialistul are o mult mai mare libertate de mișcare în alegerea tonului, a atitudinii. El poate selecta între diferite tipuri de raționament, poate nara, poate alege între umor, sarcasm, satiră, parabolă, parodie. Poate redacta un editorial polemic. O sumară enumerare a
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
este tot una cu o decădere din demonstrație în pamflet. Este o marcă a partizanatului, a criticii neoneste. Reuben Maury și Karl G. Pfeiffer adaugă alte erori: "Pontificarea". A ponti a înseamnă a vorbi ca o persoană infailibilă. Când pontifică, editorialistul nu-și respectă publicul; "ul șablon"; "Prețiozitatea, argoul". Editorial unui partizan-partinic într-un ziar care se declară independent, este propagandă mascată. Iar editorialul care laudă sau critică din rațiuni care țin de "capitalul imagine" al unei firme, este publicitate mascată
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
Prețiozitatea, argoul". Editorial unui partizan-partinic într-un ziar care se declară independent, este propagandă mascată. Iar editorialul care laudă sau critică din rațiuni care țin de "capitalul imagine" al unei firme, este publicitate mascată. De la începuturile genului și până în prezent, editorialistul este, de cele mai multe ori, conducătorul ziarului. Datorită complexității genului și datorită responsabilității etice care decurge din accederea la poziția de îndrumător - lider de opinie, se consideră unanim că un bun editorialist devine jurnalistul cu experiență profesională (dobândită în timp, în
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
este publicitate mascată. De la începuturile genului și până în prezent, editorialistul este, de cele mai multe ori, conducătorul ziarului. Datorită complexității genului și datorită responsabilității etice care decurge din accederea la poziția de îndrumător - lider de opinie, se consideră unanim că un bun editorialist devine jurnalistul cu experiență profesională (dobândită în timp, în departamentul de informare al ziarului, acoperind diferite domenii). Experienței profesionale i se adaugă experiența culturală generală și aprofundată în cel puțin un domeniu. Portretul robot al editorialistului cuprinde următoarele trăsături: flexibilitate-receptivitate
Editorial () [Corola-website/Science/321801_a_323130]
-
trecut la laburiști în 26 iunie 2007, etichetându-l pe Cameron drept „superficial, nedemn de încredere și [cu] o aparentă lipsă a oricărei convingeri clare” și a declarat că a transformat misiunea Partidului Conservator într-o „agendă de relații publice”. Editorialistul și scriitorul conservator tradiționalist Peter Hitchens a scris: „dl. Cameron a abandonat și ultima diferență semnificativă între partidul său și stânga de la putere”, acuzându-l de îmbrățișarea liberalismului social și a poreclit partidul condus de acesta „laburiștii albaștri”. Cameron a
David Cameron () [Corola-website/Science/319354_a_320683]
-
un mandat de 6 ani. Din 1991 lucrează în presa scrisă: „Dreptatea“, „Viitorul românesc”, „Ora”, „Baricada” și „Tinerama”. Din 1997 până în 2009 este angajat al cotidianului „Evenimentul Zilei” ca senior-editor și ulterior publicist-comentator. Din 2009, editor coordonator iar din 2011, editorialist. Numeroase apariții în emisiuni TV. Membru fondator al ”Asociației Jurnaliștilor Români (AJR)”, ”Asociația Jurnaliștilor Generația ‘90 (AJG’90)” și al ”Asociației Române a Profesioniștilor Mass Media (ARPM)”. Membru al ”Uniunii Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR)” Decorat de MApN cu Emblema
Florian Bichir () [Corola-website/Science/307611_a_308940]
-
de servere web securizate din Internet și certificate de erau considerate a fi vulnerabile la atacuri. , , și Bruce Schneier au catalogat bugul Heartbleed drept „catastrofal”, ultimul dându-i vulnerabilității nota 11 „pe o scară de la 1 la 10” a gravității. Editorialistul pe teme de securitate informatică de la "Forbes" Joseph Steinberg a descris bugul ca fiind potențial „cea mai gravă vulnerabilitate descoperită (cel puțin în termeni de impact potențial) de la începutul traficului comercial prin Internet”. Bugul este clasificat ca „buffer over-read”, situație
Heartbleed () [Corola-website/Science/331681_a_333010]
-
prezentator experimentat după prezentarea galelor Tony și Emmy, dând dovadă în timpul transmisiunii ABC de relaxare și o nesfârșită energie.” A mai menționat că, în ciuda gafelor de producție și a ritmului neuniform, gala a continuat cu „cu un minim de durere”. Editorialistul Dave Walker de la "The Times-Picayune" l-a apreciat pe „Harris care s-a comportat ca și cum s-ar fi născut pentru a prezenta Premiile Oscar, fiind mereu gata să distreze audiența și chiar să rămână fără pantaloni în centrul scenei, dornic
Oscar 2015 () [Corola-website/Science/333161_a_334490]
-
șeful Departamentului de Informații Publice al Guvernului României (1991-1992), candidat independent la președinția României (1992), ambasador al României în Franța (1994-1997) și în Republica Elenă (din 2001), organizatorul unor simpozioane politice naționale (1992-1994), participant la manifestări politice internaționale, publicist și editorialist în principalele periodice românești. A fost decorat cu ordinul brazilian „Rio Branco" în grad de cavaler pentru dezvoltarea relațiilor culturale dintre Brazilia și România și cu Ordinul Național „Pentru Merit", în grad de ofițer. Debutează în revista „Steaua", debutul editorial
Caius-Traian Dragomir () [Corola-website/Science/305322_a_306651]
-
(n. 4 octombrie 1970, Turnu Severin) este un scriitor român. Din 1990 trăiește în Timișoara. Este scriitor, jurnalist, editor și om de televiziune. Realizator și moderator al emisiunii de televiziune "Piper pe limbă" (TVR Timișoara), redactor al revistei "Orizont," editorialist al revistei "24 FUN," publicist comentator la "Banatul Azi." Lucrează la Aquatim, pe postul de consilier. Licențiat al Facultății de Arte și Design, secția Istoria și Teoria Artei, Universitatea de Vest Timișoara (2011), si licențiat al Facultății de Construcții, Universitatea
Robert Șerban () [Corola-website/Science/307790_a_309119]
-
Literare vreme de treizeci de ani, o bună parte din timp sub conducerea lui George Ivașcu. A coordonat lucrările Cenaclului de luni, la care au debutat majoritatea poeților optzeciști până la desființarea acestuia, din rațiuni politice. Din 1990 devine director și editorialist al revistei România Literară. Cronicar al revistei "Contemporanul" din 1962 până în 1972, perioadă din care datează textele în care „limbajul, marcat de aceleași poncife ale dogmatismului, capătă o notă personală“ („Poeții noștri au conștiința că exprimă un umanism superior și
Nicolae Manolescu () [Corola-website/Science/297568_a_298897]
-
militară rusă ce se constituie în Siria este într-o stare "inter alia" la sfârștiul "de facto" al izolării politice pe care Occidentul i-a impus-o lui Putin în legătură cu situația din Ucraina. Pe 30 septembrie, Thomas L. Friedman, un editorialist al "New York Times", a scris că aliindu-se cu Siria și Iran în bătălie, Putin se va înstrăina de întreaga lume musulmană sunită, inclusiv de rușii musulmani; îndemnul său pentru administrația Obama a fost: „În mod stupid, Putin a intrat
Intervenția militară a Rusiei în Războiul civil din Siria () [Corola-website/Science/334923_a_336252]
-
ușoară a galeriilor foto cu un conținut bogat și exclusiv, interactivitate crescută între vizitatori și redactorii ProSport printr-un sistem de module interactive special desenate, posibilitatea de a participa la concursuri cu teme originale și premii importante. ProSport are printre editorialiști, nume foarte cunoscute cititorilor din România. Aceștia au și o activitate online bogată, prin blogurile pe care le întrețin în paginile site-ului www.prosport.ro. Dan Filoti, Andrei Nourescu, Ștefan Beldie, Radu Banciu, Mihai Mironică și mulți alții pot
ProSport () [Corola-website/Science/300041_a_301370]
-
din România a calificat drept o „declarație foarte gravă” amenințarea vicepremierului rus cu folosirea unui bombardier strategic rus în condițiile în care România și-ar fi închis spațiul aerian pentru avionul său și a cerut explicații oficiale din partea Federației Ruse. Editorialistul Constantin Tănase despre :
Dmitri Rogozin () [Corola-website/Science/325985_a_327314]
-
n perioada 1993-2000 a fost numit membru titular al Academiei Româno-Americane din S.U.A., iar din anul 2000 a fost cooptat colaborator extern al Academiei Române la Filiala din Timișoara, unde a condus secția de educație fizică. Reviste editate la Mannheim (1987-1997): Editorialist de memorii militare și sportive (selecții) Memoriale istorice și de război, eseuri, amintiri (selecție de titluri) Studii de specialitate din domeniul predării educației fizice în învățământul universitar din România (selectiv, din cele peste 150 de titluri): Afilieri Membru titular al
Constantin I. Bucur () [Corola-website/Science/317751_a_319080]