219 matches
-
comunicantă doar ușor superioară și nici ocaziile de a se manifesta redundant nu mai sunt frecvente, nici generoase, auditoriul matur din fața lui nemaipermițându-i acest lucru. Cam la fel stau lucrurile sub acest aspect și-n ceea ce-i privește pe educabilii adulți când comunică între ei, în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
fi dezvoltate; or, tocmai acest lucru conduce la așa-numita „redundanță ideatică” din partea formatorului, percepută, nu o dată, de cursanți sub forma „...ni se predă în bună măsură ceea ce știm deja”, cu consecințe atitudinale ușor de bănuit (dezamăgire, circumspecție, nemulțumire). Dacă educabilii adulți pot greși sancționând fireasca „redundanță ideatică”, deja consacrată și recomandată prin studii și cercetări moderne, chiar și în educația formală preadultă, unde tehnici precum „Stabilește un cadru!” și „Avansează un organizator!” au început să devină curente (Attallah, 1991), educatorul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
finale, preadulte, devine într-o mai mare măsură necesară pentru a regla permanent și a optimiza progresiv întregul itinerariu formativ aladulților, atât cantitativ, cât, mai ales, calitativ, de ea depinzând hotărâtor, în secvențele ulterioare, și proiectarea, și „predarea”, și învățarea educabililor adulți. Și în educația adulților evaluarea presupune, structural-funcțional, bine-cunoscuțiiparametri, formulabili interogativ, regăsibili și în educația școlară propriu-zisă, precum: 1. În ce scop se face evaluarea (diagnoză, prognoză, bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bilanț, progres, formare etc.)? 2. De către cine se face evaluarea (evaluator)? 3. Asupra a ce se face evaluarea (obiectul evaluării, „evaluandul”)? 4. Cum se realizează efectiv evaluarea (strategii evaluative, forme, modalități, metodologie, instrumente etc.)? 5. Cui îi este necesară (educatorilor/educabililor/organizației/sistemului etc.)? 6. Când demarează și cât timp durează? 7. Cum se finalizează (ce fel de date se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9. Cum se va prelungi, ca valorificare, evaluarea, odată finalizată? Parametrii numerotați cu
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se așteaptă)? 8. Ce efect al evaluării se scontează? 9. Cum se va prelungi, ca valorificare, evaluarea, odată finalizată? Parametrii numerotați cu 3, 5, 6, 7 și 9 au un grad de libertate și autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine va prelucra
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
autonomie sporit în abordarea evaluativă a educabililor adulți, dată fiind normativizarea mai redusă la acest nivel educațional formal. La acești parametri, educația adulților adaugă însă în mod specific: - Care sunt sursele de informare cele mai relevante pentru culegerea datelor (educatori, educabili, manageri, terți etc.)? - Cine va prelucra și va interpreta datele obținute? - Ce costuri și resurse implică evaluarea respectivă? - Cum se va asigura confidențialitatea datelor și a calificativelor acordate? - Ce riscuri de abatere de la deontologie pot apărea? etc. (Knowles, 1998) În
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este posibilă, dar și reclamată de mult diminuata normativizare și prereglementare procedurală din educația adulților, în comparație cu educația de tip școlar, ceea ce dă o reală substanță inițiativei responsabile și chiar creativității inspirate ale formatorului, într-un parteneriat interacțional relativ echilibrat cu educabilii adulți din fața lui. Formatorul nu poate trece însă - oricâtă libertate și-ar asuma în a opta (inspirat) pentru o predare didacticistă-transmisivă/socratică-incitativă/facilitatoare-apropriativă sau pentru un dozaj oportun între acestea - peste legea sacră a unei învățări în consecință și, mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
natura nivelului educativ aferent, evaluarea cursanților adulți renunță, practic, la standardele pur statistice calculate și stabilite ca praguri de suficiență performanțială pentru generații întregi și niveluri de vârstă (cronologică și școlară) ale elevilor, dat fiind faptul că în cazul unor educabili adulți nici nu se mai poate vorbi de „generații” mari și omogene pe care să se aplice o „statistică de suficiență”, mai ales că nici finalitățile instructiv-formative nu mai sunt aceleași pentru efective mari de beneficiari, ca în educația preadultă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se precizează parametrii urmăriți, iar aceștia sunt și prezentați, pe cât posibil, gradual-manifest (tip scale Lickert), însă autoevaluările „deschise”, de genul autocaracterizărilor narative, rămân, în continuare, destul de dificile chiar și pentru ei. Autoevaluarea are o serie de veleități cert favorizante pentru educabilii adulți, printre care: - elaborarea treptată a unor tehnici autoevaluative corecte, realiste; - favorizarea autocunoașterii, identificarea propriului stil de învățare, de reflecție și de gândire, sesizarea promptă a blocajelor cognitive sau atitudinale și eliminarea lor; - sporirea încrederii în evaluare în general, acceptarea
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
adulți este însă cvasisimilară. Datorită similarității problematicii manageriale pe care o comportă, de multe ori, acești termeni sunt folosiți juxtapuși. De aceea, îi vom trata împreună, semnalând, acolo unde estecazul, elementele diferențiatoare. Noile tendințe existente în educație sunt centrate pe educabil, pe adultul care devine un client din ce în ce mai avizat al ofertelor educaționale, cu interese și așteptări tot mai clare de pregătire. De aceea, oferta de formare trebuie atent gândită și pregătită, astfel încât să satisfacă nevoi de formare diverse și să atragă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
comunicare și competența de a le folosi) și alte date care să contureze un profil individual cât mai fidel. Astfel de date sunt indispensabile pentru conceperea unui curs adaptat, care să vină în întâmpinarea unor nevoi reale ale adultului devenit educabil și care să asigure acestuia nivelul dezirabil de cunoștințe și competențe. Nu vom insista asupra acestei etape, asupra manierei în care se realizează analiza cerințelor/nevoilor de formare, deoarece acestea au fost descrise detaliat în subcapitolul 5.3. 2. Etapa
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
învățareetc.; - cultivarea unei atmosfere suportive, promovând o structură rațională a activităților, dar și suficient de flexibilă, pentru a permite eventuale adaptări și optimizări pe parcurs, în funcție de nevoile și posibilitățile fiecărei părți implicate, urmărind intenția de a crea o „comunitate a educabililor”; - asigurarea funcționării serviciilor complementare (de exemplu, orarul la bibliotecă să fie adecvat cursurilor ce se desfășoară în timpul serii) sau a unor facilități atractive (spațiul pentru pauze, barul etc.); - încadrarea clară în programul de acțiune (nu numai cu referire la activitățile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cum și eforturile de gândire obișnuită implică ceva nou, cel puțin pentru persoana aflată într-un impas, astăzi nu se mai face o separare netă între omul obișnuit și creator. Factorul intelectual (imaginație, gândire, tehnici operaționale) este relativ mai ușor educabil, deși persistența în timp a efectelor unui curs sau a unei metode nu este mare. Factorii de personalitate în sensul larg al noțiunii, care țin de atitudini, motivații, caracter, deprinderi de lucru se lasă mai greu influențați în direcția și
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
problemei este că rezultatele școlare, consemnate în note nu reflectă nivelul creativității. Ele se bazează preponderent pe memorare, reproducere, repetare, structuri algoritmice, în timp ce creativitatea presupune intuiție, fantezie, originalitate, etc. XVII. METODE DE CULTIVARE A CREATIVITĂȚII Deși pare paradoxal, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității la elevi există două căi: a) modernizarea sistematică a învățământului, în toate verigile și amănuntele sale, în lumina unei pedagogii a creativității; b) introducerea unui curs aplicativ de creativitate ca o materie de sine stătătoare, repetabil la
ASPECTE PSIHO PEDAGOGICE ALE CREATIVITĂŢII ELEVILOR. GHID METODOLOGIC PENTRU PROFESORI by MIHAELA BĂSU, MARIANA DUMITRU () [Corola-publishinghouse/Science/312_a_609]
-
munca de instruire, de educare. Cuvântul educația, de origine latină are un sens mult mai larg decât astăzi, originar fiind înțeles ca un fenomen de creștere, de cultivare, fie că făcea referire la plante, animale, fie la oameni. Omul este educabil și tinde către perfecțiune, așa cum plantele pot fi ajutate să se dezvolte, să ajungă la maturitate și să rodească. Pe această idee fundamentală își clădește edificiul pedagogia, iar cel educat capătă noi deprinderi, noi cunoștințe și o viziune de viață
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
modele socio-umane, relațiile dintre profesor și elev, stilul de conducere și tactul pedagogic, etc.). Aceștia sunt factorii stimulativi pentru dezvoltarea și afirmarea creativității, iar învățământul trebuie să recunoască existența unui potențial creativ general, alături de potențialitățile creative specifice. Deși creativitatea este educabilă, învățământul nu cultivă întotdeauna această dimensiune a personalității. De multe ori copiii creativi sunt îndrăgiți de conformism - profesorul educă în mod normal în spiritul conformismului - și sunt puși de multe ori în fața alternativei de a renunța la originalitate. Creativitatea nu
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
se întipări și de a deveni operațional, prin transfer, în alte situații de învățare. * Considerând-o ca pe o proprietate general umană, cu forme specifice de manifestare, se acceptă idea educabilității ei, cu preponderență directă asupra factorilor cognitivi, mai ușori educabili (inteligență, imaginație, memorie, stiluri cognitive operaționale). Factorii de personalitate, așa numiții factori nonintelectuali ai creativității se lasă mai greu influențați, dar odată achizițiile educative dobândite, acestea sunt durabile. * Rolul profesorului este definitoriu în crearea unui climat favorabil pentru actualizarea potențialului
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
față se va acorda o atenție specială modului în care cadrul didactic poate da frâu liber creației, poate descătușa spiritul și sufletul copilului. Strategii de educare a creativității în învățământ Fiecare individ normal posedă o doză de creativitate. Creativitatea este educabilă; poate fi cunoscută, măsurată și stimulată. Creativitatea ca rezultat al stimulării și activității înseamnă acumulări de capacități, abilități și posibilități de realizare a ceva nou, original, în plan ideal abstract și, după caz, în plan practic, deci inventivitatea ideatică și
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
autori (F. și A. Turcu, 2000, p. 118) care consideră că: „Cu toate lacunele lui, învățământul rămâne principalul instrument pe care societatea îl folosește pentru cultivarea creativității la membrii ei tineri de vârstă școlară.” Deși greu de realizat, creativitatea este educabilă. Pentru dezvoltarea creativității elevilor există două căi distincte (Ana Stoica Constantin, 1983, p.41 ): a) modernizarea sistemică a învățământului, în toate verigile și amănuntele sale, în lumina unei pedagogii a creativității ceea ce la nivel de teorie se realizează, însă în
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
direcțiile precizate mai sus caracterizează sistemul actual de educație dar, cred că ar trebui să se reducă discrepanțele dintre aspectele teoretice și cele practice. Realitatea se traduce uneori diferit, din perspective diferite și, din păcate, toate „neregulile” se răsfrâng asupra educabililor și, mai dureros influențează considerabil evoluția lor ulterioară. Școala deține un rol decisiv în formarea personalității elevului, inclusiv latura creatoare, iar „investiția” în educație a fost, este și va fi profitabilă. Putem vorbi de o aplicare eficientă a principiilor reformei
Creativitate şi îndemânare by Amalia Farcaş. () [Corola-publishinghouse/Science/689_a_1281]
-
în ansamblu, să planifice teme care să răspundă intereselor copiilor, să respecte personalitatea fiecăruia, să le mențină trează curiozitatea și să stimuleze învățarea prin cooperare. Experiența a demonstrat de fiecare dată că orice copil posedă potențial creativ, iar creativitatea este educabilă. Eu sunt copilul. Tu ții în mâinile tale destinul meu. Tu determini în cea mai mare măsură, dacă voi reuși sau voi eșua în viață. Dă-mi te rog, acele lucruri care să mă îndrepte spre fericire, Educă-mă, te
Afirmarea ?i stimularea activt??ii artistico-plastice, competen?a cheie a educa?iei copiilor pre?colari by Emilia Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/83659_a_84984]
-
de performanță aferenți fiecărui criteriu cât și punctajul alocat fiecărui criteriu. Prezentăm domenii ale evaluării și criteriile de performanță aferente: Domenii ale evaluării Criterii de performanță 1. Proiectarea eficientă a curriculumului Fundamentarea proiectării didactice pe achiziții anterioare de învățare ale educabililor (preșcolari sau elevi). Asigurarea caracterului aplicativ al proiectării curriculare. Respectarea reglementărilor legale în vigoare privind conținutul și forma documentelor de proiectare Fundamentarea proiectării curriculare pe rezultatele evaluărilor naționale și locale. Adaptarea la particularitățile geografice, demografice, etnice, economice, sociale și culturale
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
de proiectare Fundamentarea proiectării curriculare pe rezultatele evaluărilor naționale și locale. Adaptarea la particularitățile geografice, demografice, etnice, economice, sociale și culturale ale comunității în care funcționează unitatea de învățământ 2. Realizarea curriculumului Utilizarea metodelor active (care presupun activitatea independentă a educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
etnice, economice, sociale și culturale ale comunității în care funcționează unitatea de învățământ 2. Realizarea curriculumului Utilizarea metodelor active (care presupun activitatea independentă a educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor. Furnizarea de feed-back și informarea sistematică a educabililor și, după caz, a părinților în privința progresului școlar
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]
-
educabilului, individual sau de grup), în activitățile de învățare. Adaptarea limbajului la nivelul achizițiilor anterioare ale educabililor. Utilizarea manualelor, a auxiliarelor curriculare autorizate și a bazei logistice existente în unitatea de învățământ. Utilizarea experienței individuale și achizițiilor anterioare de învățarea educabililor. Furnizarea de feed-back și informarea sistematică a educabililor și, după caz, a părinților în privința progresului școlar realizat. Realizarea majorității obiectivelor curriculare în timpul activității școlare a educabilior. Punctualitate și realizarea întocmai și la timp a activităților planificate. Asigurarea caracterului aplicativ al
Competenţa profesională în sistemul educaţional by Marin Pânzariu, Andrei Enoiu-Pânzariu () [Corola-publishinghouse/Science/734_a_1172]