400 matches
-
și colinergice apar precoce în săptămânile 9-10 de sarcină, iar după săptămâna a 12-a este decelabilă inervația nitrinergică. Serotonina, insulina, glucagonul, gastrina și somatostatina sunt identificabile în săptămâna 24, iar în săptămânile 25-26 de sarcină se definitivează conexiunile cu efectorii și apar primele semne ale motilității intestinale (22). Multiplicarea elementelor neuroenteroformatoare și diferențierea neuronilor enterici continuă în primii doi ani de viață. Morfogeneza și diferențierea SNE este controlată de multiple mecanisme genetice moleculare (38). Astfel, factorul neurotrofic glial (GDNF) este
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
În sensul strict al cuvântului, sinapsa este zona diferențiată morfofuncțional care asigură ca un macaz, comutarea și transmiterea într-o singură direcție (tip valve-like) a impulsurilor excitatorii sau inhibitorii de la un neuron la altul sau de la terminațiile nervoase la organul efector. Criteriile de identificare a sinapselor sunt, în linii, mari următoarele: -Sinteza neurotransmițătorului la nivelul terminațiilor presinaptice; -Depunerea mediatorului în vezicule secretorii presinaptice; -Eliberarea reglată a mediatorului în spațiul sinaptic; -Prezența receptorului specific în spațiul postsinaptic; -Inactivarea mediatorului chimic eliberat. I.
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
electrice transmembranare modulate în frecvență sub formă de influx nervos sunt transmise cu latență mare de 0,3-0,5 msec de la nivelul terminațiilor axonale presinaptice spre teritoriul postsinaptic reprezentat fie de axonul, dendritele sau corpul neuronului următor, fie de organul efector corespunzător cu participarea obligatorie a mediatorului chimic excitator sau inhibitor. În funcție de natura chimică a neurotransmițătorului, sinapsele se împart în colinergice, adrenergice, histaminergice, serotoninice, peptidergice, aminoacidice, purinergice, nitrinergice etc. După acțiunile postsinaptice ale neuromediatorului, sinapsele pot fi excitatorii și inhibitorii. La
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tip II ar secreta în vasele sanguine locale, cu efecte la distanță. La rândul lor, axonii principalilor neuroni postganglionari sunt lungi și se distribuie la organele efectoare în diverse moduri. Ei pot ajunge ca ramură principală la organul sau țesutul efector, se pot atașa prin ramurile comunicante cenușii la nervii spinali pentru a fi distribuiți vaselor, glandelor sudoripare și mușchilor piloerectori ai firelor de păr din teritoriul respectiv, sau se pot ramifica într-o rețea perivasculară și continuă, până la organul situat
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
în cel otic, chiar de către fibre eferente, dar nici una din acestea nu fac sinapsă în ganglionii respectivi. Spre deosebire de fibrele postganglionare simpatice, fibrele neuronilor postganglionari parasimpatici, având sediul ganglionar previsceral sau chiar intravisceral, sunt nemielinizate, scurte și cantonate la organul respectiv efector. La nivelul atriilor, de exemplu, fibrele postganglionare vagale se distribuie fie independent, fie împreună cu vasele sanguine la țesutul septal și celulele musculare. La om există neuroni intrinseci cardiaci limitați la atrii și la septul interatrial, fiind mai numeroși în țesutul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
substanțele neuroactive specifice, afectând răspunsurile locale imune. Principalele componente receptoare și efectoare ale celulelor limfoide circulante sunt următoarele: fig. 31. Acestea îndeplinesc rol dublu, atât senzorial de detectare și recunoaștere a constituenților tisulari self de cei non-self, cât și rol efector de apărare prin neutralizare sau distrugere a agenților patogeni. Pe plan funcțional s-a constatat o complexă interdependență între reacțiile electrice produse de stimularea terminațiilor vegetative locale și capacitatea citokinelor eliberate de organele limfoide și limfocitele circulante de a influența
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de transducere (fig. 39). Marea majoritate a receptorilor specifici substanțelor chimice cu rol de neurotransmițători sinaptici au sediul membranar. Ei prezintă un pol de recunoaștere care, fiind situat pe fața externă a membranei celulare realizează recepția propriu-zisă a mesajului. Polul efector, executiv, este situat pe fața internă, citoplasmatică, a membranei cu rol reglator asupra permeabilității ionice, generatoare de manifestări electrochimice membranare, urmate de răspunsul celular specific. Această bipolaritate funcțională a receptorilor membranari asigură suportul celor două proprietăți fundamentale ale acestora, afinitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
manifestări electrochimice membranare, urmate de răspunsul celular specific. Această bipolaritate funcțională a receptorilor membranari asigură suportul celor două proprietăți fundamentale ale acestora, afinitatea și activitatea. În unele cazuri, cei doi poli sunt situați pe aceeași moleculă, iar în altele, polul efector este net separat de cel receptor, de către sistemul de transducere. La mamifere și om, receptorii specifici neurotransmițătorilor sinaptici sunt de două feluri, ionotropi și metabotropi. Ei se diferențiază prin structură, mod de acțiune asupra permeabilității membranare și rapidității efectelor celulare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la fenomenul de cuplare a excitației cu contracția, în mușchiul cardiac. Cuplajul cu proteina G este specific majorității receptorilor metabotropi. Ca și receptorii, proteina G este o structură membranară activă ce leagă nucleotidele guanilice (GDP, GTP), în vederea activării sau inhibării efectorilor enzimatici de pe fața internă a membranei, ca generatori de mesageri secunzi. Până în prezent s-au descris cinci proteine G. Acestea sunt: proteina Gs-stimulatoare a adenilciclazei, Gi-inhibitorie a adenilciclazei, Gq-activatoare a fosfolipazei C, Gt-transducina, activatoare a fosfodiesterazei GMP dependente și Go-diferită
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Go-diferită de cele precedente. Toate proteinele G sunt constituite din trei subunități intramembranare, alfa, beta și gamma. Subunitatea alfa este partea cea mai specifică a moleculei, cu rol determinant în cuplajul receptor-efector. Prezentând mai multe situsuri de fixare (pe receptor, efector și nucleotide guanilice), ea conferă specificitatea diferitelor proteine G. Spre deosebire de subunitatea alfa, subunitățile beta și gamma sunt identice. Transferul de informație între receptorul activat și efector depinde de ciclul de activare/inactivare a proteinei G cu ajutorul schimbului GDP/GTP. Legarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu rol determinant în cuplajul receptor-efector. Prezentând mai multe situsuri de fixare (pe receptor, efector și nucleotide guanilice), ea conferă specificitatea diferitelor proteine G. Spre deosebire de subunitatea alfa, subunitățile beta și gamma sunt identice. Transferul de informație între receptorul activat și efector depinde de ciclul de activare/inactivare a proteinei G cu ajutorul schimbului GDP/GTP. Legarea unui agonist la receptor scade afinitatea subunității alfa pentru GDP și o crește pentru GTP. Subunitatea alfa-GTP disociindu-se de proteina G, reprezintă forma activă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inactivare a proteinei G cu ajutorul schimbului GDP/GTP. Legarea unui agonist la receptor scade afinitatea subunității alfa pentru GDP și o crește pentru GTP. Subunitatea alfa-GTP disociindu-se de proteina G, reprezintă forma activă a acesteia, care interacționează cu un efector generator de mesager secund. Efectorul poate fi o enzimă, ca adenilciclaza cu cuplaj pozitiv sau negativ, ori un canal ionic. Subunitatea alfa posedând activitate GTP-azică intrinsecă produce hidroliza GTP și stoparea imediată a activității efectorului. O singură proteină G activată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
schimbului GDP/GTP. Legarea unui agonist la receptor scade afinitatea subunității alfa pentru GDP și o crește pentru GTP. Subunitatea alfa-GTP disociindu-se de proteina G, reprezintă forma activă a acesteia, care interacționează cu un efector generator de mesager secund. Efectorul poate fi o enzimă, ca adenilciclaza cu cuplaj pozitiv sau negativ, ori un canal ionic. Subunitatea alfa posedând activitate GTP-azică intrinsecă produce hidroliza GTP și stoparea imediată a activității efectorului. O singură proteină G activată poate activa mai mulți efectori
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acesteia, care interacționează cu un efector generator de mesager secund. Efectorul poate fi o enzimă, ca adenilciclaza cu cuplaj pozitiv sau negativ, ori un canal ionic. Subunitatea alfa posedând activitate GTP-azică intrinsecă produce hidroliza GTP și stoparea imediată a activității efectorului. O singură proteină G activată poate activa mai mulți efectori (cazul noradrenalinei), mai mulți receptori pot interveni asupra aceleiași proteine G (cazul acetilcolinei) sau două proteine G pot acționa asupra aceluiași efector enzimatic (cazul adenilciclazei). De precizat că mecanismul de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Efectorul poate fi o enzimă, ca adenilciclaza cu cuplaj pozitiv sau negativ, ori un canal ionic. Subunitatea alfa posedând activitate GTP-azică intrinsecă produce hidroliza GTP și stoparea imediată a activității efectorului. O singură proteină G activată poate activa mai mulți efectori (cazul noradrenalinei), mai mulți receptori pot interveni asupra aceleiași proteine G (cazul acetilcolinei) sau două proteine G pot acționa asupra aceluiași efector enzimatic (cazul adenilciclazei). De precizat că mecanismul de transducție prin proteine G depășește cadrul limitat al neurotransmiterii sinaptice
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
produce hidroliza GTP și stoparea imediată a activității efectorului. O singură proteină G activată poate activa mai mulți efectori (cazul noradrenalinei), mai mulți receptori pot interveni asupra aceleiași proteine G (cazul acetilcolinei) sau două proteine G pot acționa asupra aceluiași efector enzimatic (cazul adenilciclazei). De precizat că mecanismul de transducție prin proteine G depășește cadrul limitat al neurotransmiterii sinaptice și se integrează în procesele generale ale fiziologiei celulare. I.5.1.9. Manifestări electrochimice postsinaptice Ca urmare a activării directe sau
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
miozinei este menținută la un anumit nivel chiar în absența unor stimuli externi, rezultând un tonus muscular bazal intrinsec. I.6. MEDIAȚIA CHIMICĂ ORGANO-VEGETATIVĂ Ion HAULICĂ Transmiterea influxului nervos de la un neuron la altul sau de la celula nervoasă la organul efector se realizează în majoritatea cazurilor cu participarea obligatorie a mediatorilor chimici. Ca purtători umorali de informații nervoase specifice, mediatorii chimici sunt substanțe bioactive, cu greutate moleculară mică, ce asigură transferul mesajelor electrice din teritoriul presinaptic în cel postsinaptic. Dovezi experimentale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
parte tahicardie prin stimularea reflexă a centrilor cardioacceleratori și inhibarea celor cardiomoderatori, iar pe de altă parte activarea centrilor vasoconstrictori și adrenalinosecretori. Fenomene inverse apar în caz de creștere a presiunii arteriale. La rândul său, sinergia asigură cooperarea mai multor efectori la realizarea aceleiași funcții. Masticația, de exemplu, declanșează simultan vasodilatație și hipersecreție salivară, încălzirea pielii provoacă concomitent dilatația capilarelor și sudație etc. Eliberarea de adrenalină din medulosuprarenală produsă de diversele suprasolicitări fizice și psihice, întărește și prelungește în timp efectul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Prin mecanisme cibernetice de autoreglare și control, căile viscerale aferente reprezintă bucla declanșatoare a diverselor tipuri de reacții reflexe intra- și extranevraxiale de coordonare a activității organelor efectoare. Activitatea reflexă ca principală formă de răspuns specific, visceral, leagă receptorul de efector prin intermediul centrului reflex, utilizând acetilcolina ca mediator chimic atât la nivelul ganglionilor parasimpatici, cât și a celor simpatici. Aferențele senzoriale plecate de la nivelul interoceptorilor viscerali sunt transmise la centrii de reglare, integrare și coordonare cortico-subcortico-spinală, generatori de reacții neuro-endocrino-metabolice adaptative
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sediul în coarnele anterioare ale măduvei spinării. La rândul lor, cei doi neuroni ai căilor vegetative eferente sunt articulați sinaptic la distanțe diferite de organe efectoare. Cei doi neuroni ai căii eferente vegetative articulându-se sinaptic la distanță de organul efector în cazul simpaticului, și în apropierea acestuia în cazul căii parasimpatice, asigură dispersia și difuzia la distanță a influxului nervos în primul caz și limitarea lui în cel de-al doilea. Deosebiri morfo-funcționale importante există și între ganglionii simpatici și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cazul căii parasimpatice, asigură dispersia și difuzia la distanță a influxului nervos în primul caz și limitarea lui în cel de-al doilea. Deosebiri morfo-funcționale importante există și între ganglionii simpatici și parasimpatici. În afara distribuției lor diferite la nivelul organului efector, este de menționat faptul că raportul dintre fibrele pre- și postganglionare apare de aproximativ 1:20 în ganglionii simpatici și de 1:1 sau 1:2 în ganglionii parasimpatici. Datorită acestui fapt, activarea simpatică se soldează cu răspunsuri mai difuze
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
etc. Reacțiile neurovegetative compensatoare de autoreglare și control al funcțiilor normale de întreținere ale organismului sunt precedate de procese complexe de integrare și prelucrare a informațiilor sosite pe căile aferente la nivelul centrilor organo-vegetativi din axul cerebro-spinal. În afara rolului său efector, sistemul nervos vegetativ îndeplinește, astfel, un important rol homeostazic și integrativ la nivel central, care va fi discutat în continuare. II.1.8. ROLUL HOMEOSTAZIC AL SISTEMULUI NERVOS VEGETATIV Sistemul nervos vegetativ coordonează și adaptează pe cale neuro-reflexă și umorală activitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
distensiei zonelor reflexogene și scad odată cu coborârea presiunii sanguine sub valorile normale. În funcție de mesajele sosite la centrii vasomotori, pornesc impulsuri corectoare spre obiectul comandat, reprezentat în cazul de față de inimă și vase, pe calea nervilor simpatico-parasimpatici. La rândul său, răspunsul efectorului cardio-vascular influențează, prin bucla creată de conexiunea inversă, activitatea sistemului de comandă, realizând un control permanent asupra acestuia, în vederea evitării erorilor și adaptării la noile condiții de funcționare (fig. 89). Conexiunea inversă este calea prin care variabila controlată este evaluată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de monitorizare, reglare și control al funcției ventilatorii pulmonare are la bază participarea a trei principale componente: - senzori care recepționează și transmit informații specifice (chimice, mecanice, termice) la centrii reglatori; - centri respiratori de integrare și elaborare a reacțiilor adaptative ventilatorii; - efectori musculari, reprezentați de mușchii inspiratori și expiratori. Elementele de bază ale sistemului de autoreglare și control al respirației sunt incluse în fig. 94. Ele constituie un sistem biocibernetic autoreglat prin reacții de feedback negativ și pozitiv, ce funcționează după principiul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Rețeaua polineuronală enterică este formată din mici neuroni motori, senzitivi și interneuroni sub formă de plexuri viscerale situate în pereții întregului tub digestiv. Conectați prin filete amielinice de tip C secundare și terțiare distribuite sub formă de plexuri ganglionare la efectorii musculari și glandulari locali, acești neuroni sunt dispuși atât între stratul muscular longitudinal și circular în cazul plexului mienteric (Auerbach), cât și în teritoriul submucos în cazul plexului Meissner (fig. 104). Primul exercită controlul primar asupra motilității digestive, iar cel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]