284 matches
-
le Goff, Negustorii și bancherii în Evul Mediu, Editura Meridiane, București, 1994, p. 37. 627 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 133. 628 Care zboară, lipsită de un suport, lipsită de valoare, efemeră. 629 Cursul forțat al acestor înscrisuri ne amintește de regimul similar al bancnotei europene. 630 Victor Jinga, op. cit., p. 133 631 Victor Jinga, Moneda și problemele ei contemporane, Editura Dacia, Cluj, 1981, vol. I, p. 113. 632 Thomas H. Greco
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
și din Carpații nordici până la Dunărea de Jos și coasta Mării Adriatice. Însă, în ciuda întinderii teritoriale, destinul lor istoric se va consuma în interiorul bazinului carpatic. Modelul după care a fost organizată stăpânirea avară era specific societății nomazilor răsăriteni: structuri politice efemere bazate pe legea tradițională, legitimitatea dinastiei conducătoare și charisma ei. Puterea ei se baza, pe de o parte, pe armată și concentrarea puterii în mâinile khaganului (hanului), a elitei militare și administrative, iar pe de altă parte, pe marea masă
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de presă ale acestora, mai cu seamă în „Apărarea națională”. Este ministru al Muncii în guvernul condus de O. Goga (1937-1938). Epurat din învățământ după 1944, a murit în detenție. Debutul liric al lui C. este găzduit în 1919 de efemera „Ferul roșu” din Chișinău, dar abia din 1933 el publică frecvent versuri în „Cuget moldovenesc” din Bălți, la început iscălind și Iorgu de la Cozia sau Gelu Cozianu. Între 1940 și 1944 scoate la Iași revista „Cetatea Moldovei”, unde dă la
CUZA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286633_a_287962]
-
de Radiodifuziune; membru din 1922, este ales, în 1935, președinte al Societății Scriitorilor Români și, în 1938, membru onorific al Academiei Române. Prezent mai rar în presă - în „Revista Fundațiilor Regale” (pe care o dirijează discret), în „Viața românească” și în efemerele „Orașul”, „Veac nou” și „Ronsard” -, C. își reeditează Peste mări și țări (1936-1937) proza scurtă sub titlul Schițe (1936) și primul volum din Însemnările lui Safirim (1936), sfârșitul prematur împiedicând definitivarea scrierii. Volumul de debut al lui C., Din lacrămi
CONDIESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286359_a_287688]
-
Vintilă Voinea nu vrea să-l piardă și în numele căruia va renunța la legăturile mirene este amintirea paradisiacă. La origini (în copilărie), omul era întreg, iar dragostea mamă - fiu, parte în divin. După moartea Sabinei, având de ales între lumea celor efemere (traiul lui, aici, e inautentic, de strigoi) și țărmul unde „nimic nu cade”, primește călugăria ca pe o încorporare în universul permanențelor și iubirii. Sabina îi va zâmbi, suprafiresc, din icoana Maicii Domnului. Lina, roman prolix, lăsând să precumpănească cronica
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
măcar că, printre ziarele vechi, printre scrisorile ce purtau date inimaginabile, bunica avea să găsească pentru noi fotografia celor trei deputați din barcă? Vincent îi transmisese Charlottei gustul crochiurilor publicistice și o îndemnase să le colecționeze decupând din ziare acele reflexe efemere ale realității. Cu timpul, credea el probabil, aveau să capete cu totul alt relief, ca obiectele de argint colorate de patina veacurilor. Într-una din serile de vară îmbibate de răsuflarea înmiresmată a stepei, ne-a smuls din visare replica
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
încît Xtyn nu participase niciodată la o luptă cu asemenea animale, care învățaseră demult să ocolească satul lor. Cu florile cântătoare era ceva mai greu, fiindcă, de ce cele mai multe ori, erau nevoiți să le strivească sub picioare. Existența dragonului era una efemeră. El nu exista în realitate și un privitor care nu participa la viziune ar fi putut vedea doar efectele închipuite de luptătorii din rand asupra atacatorilor. Folosindu-și capacitățile psi și structura semisferică a randului, care părea să amplifice puterea
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Ceilalți doi vicepreședinți aveau, în schimb, poziții mult mai puternice. Ex-liderul ApR, Teodor Meleșcanu a devenit numărul doi în partid și înlocuitorul președintelui PNL în caz de vacanță a postului, iar Gheorghe Fluture, fost apropiat al PD și membru al efemerei Inițiative Social-Liberale, era practic mâna dreaptă a lui Stolojan în ceea ce privește organizarea partidului. În fine, între cei nouă membri (plini și supleanți) ai Biroul Executiv se regăseau și nou-veniți în PNL, precum Mircea Coșea și George Scutaru, din fostul ApR. Am
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
fantomatic al „chesarilor” de altădată invocând visul de glorie al cetăților spulberate în țărână, Semiramida și „Machidon”, „Râmul” și „Atina”, piramidele și turnul lui Nemrod, nu „câmpiile asire”, ca mai târziu la Eminescu, ci „scripturile caldee”, nunțile tragice, întreaga „frumsețe” efemeră a lumii, ca o „scrisoare pre năsâp, pre margine de mare”. Câteva stihuri aparținând traducătorului deplâng în finalul prologului soarta protagoniștilor tragediei (Filogon împărat, fiica sa, „ghizdava” Ierofila, și „fiul de împărat neștiut”, Panaret). Avertismentului crud și moralizator al morții
DOSOFTEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286838_a_288167]
-
vor fi poezia, cenaclul, colaborarea la revista simbolistă „La Wallonie” (Liège), la „Revue française” și la „Revue du monde latin”. Reapar „Literatorul” (doar câteva numere, 1886-1887) și „Revista independentă” (un număr, 1887). Încercări de a se salva de sărăcie sunt efemerele „Stindardul țărei” (1888) și „Straja țărei” (1889). Cu „Literatorul” din 1890 începe lupta pentru impunerea simbolismului. Articolul Poezia viitorului (1892) este primul manifest simbolist la noi. Poetul trece prin grele lipsuri materiale și nu o dată recurge la gesturi de cerșetorie
MACEDONSKI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287942_a_289271]
-
și tulburase sufletele tuturor: și Augustin, în epistolele din acei ani, îndeamnă la întoarcerea privirii către patria cerească și nu către cea pământească; violențelor barbarilor care produceau tulburare în suflete, el le opunea violențele donatiștilor; jefuirea Romei demonstra cât de efemere sunt bunurile din această lume: sunt motivele prezentate în omilia Despre distrugerea Romei (De excidio urbis Romae). Mai puțin înflăcărate și mai științifice sunt discuțiile purtate de Augustin în unele din epistolele-tratat: prima poartă numărul 102 și examinează șase chestiuni
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]
-
orientări concludente. Cercetările de literatură comparată se lărgesc considerabil în Direcții în poezia secolului XX (1975). Dificultățile întâmpinate - complexitatea și numărul mare al grupărilor și al tendințelor poetice, fie ele statornice, în curs de a se defini sau cu totul efemere, imposibilitatea „înrămării” talentelor, aria de relaționare acoperind mai multe continente - și soluțiile pentru care optează indică măsura intelectuală a istoricului literar și a comparatistului. Nepropunându-și să elaboreze o istorie a poeziei, G. se oprește mai mult asupra acelor creații
GRIGORESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287359_a_288688]
-
câteodată și personaje publice reputate pentru opiniile lor pro-occidentale și democratice, profesori universitari contaminați la rândul lor, ariergarda elitei cum Îi denumește Voicu. Dacă majoritatea periodicelor și editurilor care asigură difuzarea acestui gen de literatură au origini obscure și existente efemere, nu arareori se găsesc exemple și În principalele ziare ale țării, În reviste de calitate sau la editori reputați că serioși. Voicu Încearcă să Înțeleagă raționalitatea specifică a acestei părți a discursului public, structura sau gramatică să. A orienta «discursul
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
Cele trei porunci Al. Macedonski. Mai scriu Traian Demetrescu, Petru Vulcan, N. Burlănescu-Alin, G. T. Buzoianu, C. D. Fortunescu, P. Andreescu și I. Culescu. Gh. Țițeica, viitorul matematician, își continuă aici activitatea de recenzent literar inaugurată, înainte de 1890, în câteva efemere reviste editate de el la Turnu Severin. La „Poșta redacției” din numărul 6 (aprilie 1892) i se răspunde unui tânăr, Ștef. Iosif, din București: „Încercați mereu. Este un început”. În numărul următor, din mai 1892, sub semnătura Șt. Iosif, se
REVISTA SCOALEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289259_a_290588]
-
REVISTA UNIVERSITARĂ, publicație apărută la București, lunar, din ianuarie până în mai 1926, sub îngrijirea Cercului Studențesc Ilfovean. Efemeră, R.u. nu și-a putut realiza pe deplin intenția de a publica „atât contribuții la lămurirea problemelor de cultură românească, cât și studii informative asupra culturii europene” (Cuvânt înainte), dar a reușit să adune în jurul ei câțiva colaboratori de
REVISTA UNIVERSITARA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289270_a_290599]
-
iar jupânița Anca, mama ei a împodobit mormîntul: „iar jupanița Anca, le-a înfrumusețat această piatră ca să le fie veșnică pomenire. în anul 7096”344), căci Mihnea nu pre era atent la conveniențe. După o a treia ședere în scaun, efemeră (câteva zile în lunile mai și iunie 1591, căci domnia nu a fost confirmată de înalta Poartă), „în iunie 1591, Mehmed beg (Mihnea Turcitul - care se și rebotezase, în taină, creștin în vederea acestei reîntronări - n.m., D.H.M.), în vârstă doar de
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Noailles. Câteva recenzii și un studiu îi apar, în 1933-1934, în revista „O geană de lumină”, a elevilor Liceului „Gh. Lazăr”. Ulterior se pare că îl acompaniază, folosind vreun pseudonim nedivulgat, pe Horia Ghiea și pe Ștefan Baciu în editarea efemerelor „Stilet” și „Studio”. Ca student, colaborează cu recenzii, cronici și comentarii pe teme de artă la „Facla”, „Rampa”, „Cuvântul liber”, „Azi”, „Era nouă”, „Meridian”, „Reporter” „Lumea românească”, „Adevărul literar și artistic”, „Viața românească” și „Revista Fundațiilor Regale”. Obligat, ca urmare
TROST. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290276_a_291605]
-
exaltată a reportajelor de senzație (O crimă oribilă) etc. U. scrie în cheie parodică interviuri, reportaje, impresii de călătorie, scenete, monologuri, cugetări etc., semn că orice, dar mai cu seamă condeiul confraților poate fi persiflat, bagatelizat. Multe „pilule” datează, aparținând efemerei publicistici umoristice, adesea critica este facilă, agresivă, supralicitând comicul de limbaj, echivocurile, nu o dată licențioase. În aceeași categorie intră și foiletoanele de la rubrica „Ghiveci săptămânal” din „Vieața”, unde U. susține polemica revistei cu unii colaboratori și simpatizanți ai publicațiilor socialiste
URECHIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290375_a_291704]
-
ambele par valorificate într-o etapă nouă, care depășește istoria pedagogiei moderne și pe care unii au botezat-o deja „etapa ultramodernă a curriculumului”. (În ceea ce ne privește, preferăm denumirea etapa antropologică a curriculumului.) Ultramodernismul pedagogic nu este „ultima modă” efemeră a gândirii și practicii educaționale, ci redescoperirea târzie a vocației fundamentale a omului - animal nedesăvârșit biologic, condamnat „să se nască pentru a doua oară” prin maieutică socratică, să-și adauge o „a doua natură” prin travaliu physiopoietic, să interiorizeze, de-
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
română-engleză, a Universității „Babeș-Bolyai” din același oraș (1978-1982). Este profesor în satul Feiurdeni, județul Cluj (1970-1973), anticar (1975-1978), galerist la Uniunea Artiștilor Plastici (1978-1979) și dactilograf (1979-1990) la Cluj-Napoca, între timp trecând și printr-un lanț de slujbe mărunte sau efemere: magaziner, proiecționist la un cinematograf sătesc, remizier la o echipă de fotbal, muncitor necalificat pe șantier, bibliotecar, impiegat de mișcare. Este membru al grupării Echinox. În 1990 intră în redacția revistei „Steaua”, dar la sfârșitul anului trece la „Vatra”. Paralel
VLAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290603_a_291932]
-
acest strigăt este surdizat, încifrat uneori pentru a păcăli cenzura”, mărturisește autorul într-un pasaj autoreferențial. Piesele, scrise și jucate în perioada dictaturii, pot fi citite și acum cu interes, pentru că autorul a izbutit să îmbine jocul subversiv (cu anecdotică efemeră) cu un anumit tip de esențializare reflexivă. SCRIERI: Prețul alegerii, Iași, 1976; Cuvinte învinse, Iași, 1978; Perioada de instrucție, Iași, 1981; Împăcarea cu Faust, Iași, 1986; Școala de îngeri, Iași, 1991; Teroarea clepsidrei, Iași, 1996; Mașina de vânt, pref. Florin
POPA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288919_a_290248]
-
-l după anul 2000 - Dan Silviu Boerescu, autor al mai multor volume de „ficțiuni critice” și alcătuitor al unor consistente antologii. El a condus în a doua jumătate a anilor ’90 Clubul Profesionist de Lectură al Muzeului Literaturii Române și efemera - dar consistenta - revistă „ArtPanorama”. Fără exclusivism, deschise scriitorilor din toate generațiile, atât clubul, cât și revista au fost cu precădere foruri de exprimare ale nouăzeciștilor. În general, se consideră că definitorie pentru literatura generației ’90 este - prin comparație cu cea
NOUAZECISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288484_a_289813]
-
nu le-a experimentat în prealabil niciodată? Cum învață omul să se comporte adecvat în circumstanțe sau situații pentru care acesta n-a fost niciodată pregătit în mod special, mai ales în cazul contingențelor atât de speciale și atât de efemere încât exclud orice pregătire generală? Răspunsul lui Skinner: „regulile” Skinner a oferit un răspuns acestor întrebări identificând comportamente guvernate de reguli. Această distincție permite analizei behavioriste să cuprindă multiplele aspecte ale comportamentului uman, în special toate comportamentele care aparțin unei
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
a lui Ion Mitroi, proprietar de moară. A absolvit în 1962 Liceul „Vasile Roaită” din Râmnicu Vâlcea. În 1962 și 1963 a urmat cursuri de drept în cadrul Universității din București. Debutează în „Luceafărul” (1966), iar editorial, cu volumul Rugăciune către Efemera (1969; Premiul Uniunii Scriitorilor), urmat de Diapazon (1973) și Între cer și pământ (1976; Premiul Asociației Scriitorilor din București). În anii ‘80 emigrează, plecând mai întâi în Israel, iar mai târziu în Canada. M. a atras atenția criticii literare încă
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]
-
în cadrul aceleiași poezii, pot fi întâlnite imagini de o remarcabilă puritate: „Și tu ești un altar de borangic ușor /sub care se cunună soarele cu luna, /tu ești în fruntea mea de foișor /un uriaș copil, râzând întruna” (Rugăciune către Efemera), alături de incredibile asociații de vocabule, care șochează nu prin insolitul lor (benefic, dacă ar fi fost urmărit efectul estetic), ci prin senzația de delir verbal, combinațiile întâmplătoare, uneori de-a dreptul incompatibile, lăsând impresia că autoarea nu cunoaște sensul cuvintelor
MITROI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288187_a_289516]