284 matches
-
oftează/ în umbra ferestrelor.” („Efemeride 10”). Sau: „Își poartă dezamăgirile ecoul/ pe străzile zumzăitoare/ale orașului/ numărându-mi clipele/ în cadența pașilor/ ce bat asfaltul/ răni imaginare în/ cenușiul blocurilor/ ce se scurge/ peste existența/ unui azi îmbâcsit/ de noxe.” („Efemeride 3”). După cum se poate ușor constata se practică o poezie de notație și admosferă, această din urmă fiind de natură a-i da eului poetic acută și puternic stresantă/ traumatizantă senzație a unei continue, exasperante monitorizări a existenței noastre: „Camere
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
eului poetic acută și puternic stresantă/ traumatizantă senzație a unei continue, exasperante monitorizări a existenței noastre: „Camere de supraveghere/ ochi hipnotici/ ce ne veghează/ existența/ din orice colț/ quantificând/ fiecare gest făcut/ fiecare vorbă spusă.../ avanpremieră/ a judecății de apoi.” („Efemeride 4”). În mod straniu, uneori grafica unor asemenea crochiuri urbanistice amintește de stampele citadine proprii poeziei simboliste și de întreg imaginarul sugestiv al acestora, ca în „Efemeride 5”, de pildă, poem cu discrete, persuasive ecouri din lirica bacoviană: „Plouă cu
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
colț/ quantificând/ fiecare gest făcut/ fiecare vorbă spusă.../ avanpremieră/ a judecății de apoi.” („Efemeride 4”). În mod straniu, uneori grafica unor asemenea crochiuri urbanistice amintește de stampele citadine proprii poeziei simboliste și de întreg imaginarul sugestiv al acestora, ca în „Efemeride 5”, de pildă, poem cu discrete, persuasive ecouri din lirica bacoviană: „Plouă cu tristețe/ peste orașul îmbătrânit,/ mor arborii/ pe marginea străzii/ în orașul/ cu oameni triști/ umbre/ ce se aventurează în cotidian,/ curge șiroaie/ peste asfaltul negru/ de supărare
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
epicizarea consistentă a discursului liric, situat, cu rezultate notabile, în registru de expresie parabolic, alegoric, simbolic. Într-o asemenea manieră (în accepția de formulă poetică) izbutește, de exemplu între altele, o remarcabilă poezie cu valoare de ars poetica, purtând titlul „Efemeride 1”: „Au spart cuvântul/ să-i smulgă înțelesul.../ Frumusețea lui/ zăcea sfărâmată/ sub tălpile bicancilor/ risipită în mii de cioburi.../ Le-au îngropat sub asfalt/ așteptând să-ncolțească./ Treceau mașinile/ ca niște mâini/ ce luau pulsul străzii (frumoase, expresive versuri
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
tema implacabilei curgeri a timpului: „Oftează pietrele/ scurgerea cenușie/ a timpului/ scrijelindu-și povestea/ în umbrele zidurilor.../ O pasăre fără odihnă/ sfâșie cu țipătul/ liniștea subțire/ a nopții.// Fântâna trecutului/ își sterge lacrimile/ de tristețea cetății”. În mod cert, volumul „Efemeride” de Gabriela Mimi Boroianu îi confirmă convingator evoluția ascendentă, susținută de o mistuitoare pasiune și de eforturi de creație intense, exemplare. Referință Bibliografică: O inspirată schimbare de registru expresiv / Gabriela Mimi Boroianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2256, Anul
O INSPIRATĂ SCHIMBARE DE REGISTRU EXPRESIV de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374196_a_375525]
-
În fața noastră și interesul neștiut de noi pentru precaritățile și pesimismul de sorginte existențială. Mirat, dar și Încântat am fost când am descoperit În timpul studenției că doamna Cernichevici este și scriitoare și că Îi apăruseră deja primele două volume din Efemeride. Astfel, puteam avea acces la o altă dimensiune a personalității Domniei Sale, fapt care s-a consumat de Îndată, oarecum ascuns și cu ceva precauție. Am descoperit atunci - iar acest lucru a fost Întărit mai târziu - că cele două prezențe, prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
convingătoare. MIRCEA MARTIN SCRIERI: Șapte inși într-o căruță, București, 1961; Victoria de la Oltina, București, 1961; Arpegii la Siret, București, 1964; Arhivă sentimentală, București, 1968; Sfaturile motanului Grigore, București, 1969; Mor-mor și fetița portocalie, București, 1969; Alfabet sonor, București, 1972; Efemeride, București, 1972; Convorbiri culturale, București, 1972; Recitind o țară, București, 1972; Teatru, București, 1972; Nouă arhivă sentimentală, București, 1975; Scrisoare de la Rahova, București, 1977; O clipă în China, București, 1978; Te Deum la Grivița, București, 1978; Noaptea otomană, București, 1979
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
detalii obsedante. Acorduri grave de confesiune esențializată, într-un prezent maculat, acompaniază trăirile unui suflet pur într-o lume ce se deteriorează prin propria ei depersonalizare: „Ninge cu zăpadă criogenă peste liniștea circumterestră [...]. Atoteternul contabilizează pe ecrane de computer viața efemeridelor!” (Iarna absențelor noastre). SCRIERI: Chiron sau Răni permanente, Cluj-Napoca, 1997; Xinesis, Cluj-Napoca, 1997; Saxofon cu ape friguroase, Cluj-Napoca, 1998; Eonda fragilă sau Triumful lui Proteu, Cluj-Napoca, 1999. Repere bibliografice: Constantin Cubleșan, Răni permanente, „Curierul” (Cluj-Napoca), 1998, 159; Poantă, Dicț. poeți
ANTONIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285394_a_286723]
-
de A. Mirea). Articolul-program, Înainte!, este semnat de cei doi poeți, iar poemul Cumpăna, cu valoare programatică, apare cu semnătura A. Mirea. În primul număr mai sunt prezenți Mihail Sadoveanu, Natalia Iosif, Ilarie Chendi. Rubrici: „Cronica fantezistă” (de A. Mirea), „Efemeride”, „Note și reflexii”. Ilarie Chendi își publică o parte din Fragmente literare (volum anunțat „sub tipar”). Un text celebru, semnificativ pentru orientarea publicației, este Cărți pentru popor de Mihail Sadoveanu (1910). C. e o foaie tipică pentru un grup de
CUMPANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286581_a_287910]
-
și nu invers. Chestie de mediasferă. COTIDIANUL NOSTRU SACROSANCT Ideea republicană are trei stîlpi de susținere: învățămîntul gratuit, cartea pentru toți, ziarul cu preț accesibil. Ideea socialistă deplasează accentul principal asupra celui de-al treilea. În Franța, primele ziare muncitorești, efemeride, au văzut lumina tiparului între 1830 și 1840; este vorba despre l'Atelier, ziarul lui Buchez, care a lansat, în 1840, expresia "clasa muncitoare". Culoarul este crucial, fiindcă face translația lui "a face școală" către "a face un partid". În
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
în mai multe rânduri, că aparține unei familii care n-a fost primită în rândurile nobilimii decât cu paisprezece ani înainte de nașterea lui! N-are așadar de ce să se umple în pene scriind - o dată în Eseuri, o altă dată în Efemeride, în care consemnează fapte și gesturi familiale -că domeniul Montaigne este al strămoșilor săi, cel în care ei și-au investit afecțiunea și numele. Tatăl prezentat ca strămoș, e prea de tot, totuși... Familia este coborâtoare din niște negustori din
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
existența lui Dumnezeu asta înseamnă că nu crede; dacă-și mărturisește simpatia pentru biserică catolică, asta înseamnă că în adâncul sufletului nutrește pentru ea o ură sinceră; dacă în Eseuri, el trece sub tăcere noaptea Sfântului Bartolomeu iar paginile din Efemeride referitoare la data nașterii sale în octombrie, la Bordeaux sunt rupte, asta pentru că ar fi mai curând de partea lui Luther și Calvin. I-a cerut Montaigne o audiență papei? E cea mai bună dovadă că avem de-a face
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
desigur, muzica instrumentelor de pe atunci - asta e una. Ești avertizat. Avantajele acestei ediții - Albert Thibaudet și Maurice Rat: întreg Montaigne, inclusiv Jurnalul călătoriei în Italia îcare relatează de fapt și călătoria în Franța, Elveția, și Germania!), Scrisorile și Notele asupra „Efemeridelor” din Beuther, într-un singur volum legat în piele, cu aur fin pe margini! Fără a uita sentințele pictate sau gravate pe grinzile, plafonului Turnului. De citit într-un fotoliu „club”, cu un pahar ce armagnac în față savurând și
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
-l facem slugă și instrument; convențional, comod, eficace”; „din Logos, plutind în cerul supraceresc, îl transformăm în abur proferat de gurile noastre”. Se obține astfel „conștiința manipulării libere a cuvintelor, în funcție de - să zicem - comandamentul X pe care ni-l dictează efemerida X-1; ne invadează un perfect sentiment de stăpânire a realului din jur și a sensurilor lui.” Sfetnicul cel mai credincios al lui T este Ben Cornell (cel cu coarne), lingvist. Alegoria filosofică este însă, cu consecințe asupra efectului artistic, coborâtă
DOINAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286816_a_288145]
-
infamat atâta timp cât întunericul există și înspăimântă: ,,Sângele tău de muiere în mine urcă și coboară./ Până și în oglinda fără vedere țâțele tale îmbobocite își arată ochii”, ,,oricare trup e un clește”. Andy Anna Sângeorzana, Magda Kiriakowsky, Coca Paraschiva Obadà, Efemerida sunt, ,,în bătaia directă a înțelegerii lucrurilor” de la treizeci și trei de ani, tot chipuri ale femininului originar (,,univers cuprins în Mine/ și de mine necuprins”), acum într-o proiecție alternând respingerea cu participarea întregitoare prin iubire a bărbatului la misterul ,,autocrat
MARTINESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288046_a_289375]
-
1969), confirmă acest tip de sensibilitate, îmbogățită pe parcurs cu notația naturistă și, în genere, cu consemnarea, de regulă eliptică și sincopată, a unor fragmente de real, împinse însă spre sensuri ce-l transcend. Maniera frecventă este aceea prezentă în Efemeridă (din Stampe fragile, 1970), unde notației îi urmează, în finalul poemului, transferul în irealitatea senzorială: „O mână plăpândă / adună gândurile / la colț de stradă.” Temperament solar, G. cultivă abundent simbolistica focului, cartea sa cea mai reprezentativă în acest sens fiind
GHIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287273_a_288602]
-
cu Elena Andrei); Walter Weller, Tot felul de întâmplări nemaipomenite, pref. trad., București, 1983 (în colaborare cu Peter Strager). Repere bibliografice: Mihai Minculescu, „Naufragiații”, RL, 1973, 11; Marius Tupan, „Naufragiații”, VR, 1974, 1; Șerban Cioculescu, „De la Podul Mogoșoaiei la Calea Victoriei”. Efemeridele anilor 1877 și 1878, RL, 1977, 22; Popa, Dicț. lit. (1977), 547; Manolescu, Literatura SF, 256; Mircea Iorgulescu, Cartea de istorie, RL, 1980, 8; Popa, Ist. lit., I, 1062; Dicț. scriit. rom., IV, 468-471; Opriță, Anticipația, 101-106, 469-470. M. I.
STEFAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289898_a_291227]
-
e însărcinat numai d-l S. Samyro”, acesta fiind, în toate variantele, personajul principal și Tzara însuși vorbind în mărturii biografice târzii despre S. ca despre „revista sa”. În orice caz, numărul speculațiilor denotă cota crescândă, retrospectiv, a acestei publicații efemeride, valorizată la jumătatea deceniului al treilea de E. Lovinescu numai pentru că e locul debutului principalilor doi lideri ai modernismului avangardist românesc, iar prin Tzara și internațional; în deceniul al cincilea, într-o Introducere în modernism de Dinu Stegărescu, e considerată
SIMBOLUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
săptămânalului „Globul”. Pasionat de astronomie și de observațiile meteorologice, după 1900 este, un timp, șeful Stațiunii Meteorologice București-Oraș. De altfel, douăzeci de ani fără întrerupere, între 1888 și 1907, a publicat în „Analele Institutului de Meteorologie al României” seria intitulată Efemeridă astronomică pentru București. V. a fost unul din cei mai activi traducători în deceniul 1870-1880. S-a îndreptat în special către literatura germană, tălmăcind o parte din piesa Don Carlos de Schiller („Albina Pindului”, 1869 și „Liceul român”, 1870), dar
VERMONT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290495_a_291824]
-
selecție din versuri scrise de-a lungul a trei decenii. De la Toamna-n hlamide cenușii, datând din 1938, până la poeziile de acum, totul e învăluit într-o melancolie difuză, epigonic romantică, punctată când și când de clamări în pustiu. O Efemeridă care încheie placheta vorbește despre inutilitate și gol lăuntric în curgerea implacabilă a timpului. Imaginea ultimă nu se compune la P. dintr-o poezie interiorizată a senectuții, ci dintr-o accentuare a adecvării la conjunctural. Discobolul (1972), Poema română (1980
POTOPIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288989_a_290318]
-
se oferă spectacolul unei lirici de sugestie, ermetizante, în care ideologicul s-a disipat într-un metaforism obscur: „În această singurătate meditativă,/ în trecerea străvezie a durerii,/ printre degete, ca de nisip a timpului,/ o ancoră sau o fântână/ peste efemerida copilărie -/ existența își lasă uitarea și mâna/ ce ni se subțiază pământie.// Oștile totuși durabil ne intră în lupte,/ rosturile ni se răresc în zadar,/ între înfrângeri bătălii se câștigă/ în amurgul nostru intermediar” (Investiție în alb). Dar în Orizontul
RAHOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289115_a_290444]
-
sunt reluate unele articole pe teme istorice și literare, iar în secțiunea Florile soarelui, o serie de proze lirice, fără suport epic, despre peisaje și anotimpuri, care dublează, oarecum, poezia. Un fel de discursuri și lecții cam emfatice conține volumul Efemeride (1944), care se încheie cu niște exaltate note de drum. M. a fost și un asiduu traducător din poezia maghiară (Arany János și Ady Endre), germană (Goethe, Uhland) și greacă (Anacreon), din care a publicat mult în periodice. Aproape tot
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
a rămas în manuscris. SCRIERI: Poezii, Turda, 1920; Fum de jertfă, Cluj, 1923; Avram Iancu, Turda, 1924; Lumini suflate de vânt, Arad, 1925; Cioburi de oglindă, Arad, 1925; Chiot câmpenesc, Cluj, 1926; Lilioară, Sighișoara, 1938; Tolba cu notițe, Turda, 1942; Efemeride, Turda, 1944; Lilioară, îngr. Lucian Bogdan, pref. Virgil Podoabă, Cluj-Napoca, 1982. Traduceri: Ape de munte, Turda, 1944. Repere bibliografice: Sebastian Bornemisa, „Fum de jertfă”, CZ, 1923, 10-11; Octavian Goga, „Fum de jertfă”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XLIV, 1923-1924
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
Chiot câmpenesc”, Națiunea”, 1927, 101; Ion Șiugariu, Tânăra lirică ardeleană, UVR, 1938, 18; Miron Radu Paraschivescu, „Lilioară”, TIL, 1938, 433; Demetrescu, Însemnări, 146-165; Aurel Marin, „Lilioară”, GT, 1938, 95; Călinescu, Ist. lit. (1941), 786-787, Ist. lit. (1982), 870-871; I. Bozdog, „Efemeride”, T, 1944, 6-7; Ion Oarcăsu, Constantin Cubleșan, Mărturii literare. De vorbă cu Teodor Murășanu, TR, 1966, 38; Zaciu, Glose, 171-178; Brateș, Oameni, 201-204; Mircea Ioan Casimcea, Teodor Murășanu, TR, 1976, 40; Petru Poantă, Recitind poezia lui Teodor Murășanu, TR, 1977
MURASANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288305_a_289634]
-
a „specificului românesc” și a dăinuirii într-un cadru - teoria „cadrelor de cultură” explică apariții și dezvoltări identice - guvernat de Bizanțul ortodox și de Europa Centrală. SCRIERI: Contribuții la o biografie a lui N. Bălcescu, București, 1923; Un manuscript al „Efemeridelor” lui Constantin Caragea banul, București, 1924; Nicolas Spathar Milescu (1636-1708), „Mélanges de l’École Roumaine en France”, 1925, 1; ed. (Nicolae Milescu Spătarul), tr. Silvia P. Panaitescu, îngr. și introd. Ștefan S. Gorovei, Iași, 1987; Influența polonă în opera și
PANAITESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288650_a_289979]