419 matches
-
discriminativ, devenind conștientă numai în cazuri patologice. În cazul aferentelor senzitive plecate de la nivelul zonelor reflexogene sinocarotidiană și endocardoaortică, acestea ajung la centrii vasomotori bulbari pe calea nervilor glosofaringian (n. Hering) și vag (n. Ludwig-Cyon), determinând stimularea reflexă a căilor eferente simpatice sau parasimpatice, cu răsunetul cardio-vascular corespunzător. La rândul său, sensibilitatea interoceptivă este asigurată de receptorii viscerali și căile senzitive vegetative spino-reticulo-talamo-corticale. În general, viscerele nu sunt dotate cu formațiuni receptoare specializate. Ele își datoresc sensibilitatea, în majoritatea cazurilor, terminațiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
inervației extrinseci, datorită plexurilor mienterice viscerale prevăzute cu automatism propriu. Deși activitatea de fond persistă, reacțiile de adaptare la condițiile impuse de mediul ambiant, exprimate prin fenomene de predominanță simpatică sau parasimpatică, devin deficitare sau chiar imposibile. Cele două componente eferente ale sistemului nervos organo-vegetativ, deși provin din teritorii diferite ale axului cerebro-spinal, asigură inervația dublă și antagonistă a majorității viscerelor, în vederea autoreglării activității lor contractile sau secretorii și întreținerii echilibrului dinamic al funcțiilor respective. În general, efectele stimulării simpatice sunt
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
endocrină conjunctă, realizată cu participarea obligatorie a hipotalamusului. Strâns legată morfologic și funcțional de hipotalamus este FR a trunchiului cerebral, al cărei rol integrativ este, de asemenea, bine cunoscut. Prezența centrilor organo-vegetativi în feutrajul polineuronal al căilor nespecifice aferente și eferente reticulare asigură condiții optime de integrare a informațiilor sosite pe cale nervoasă sau umorală, în vederea elaborării reacțiilor comportamentale și vegetative corespunzătoare. De menționat că, cu cât coborâm spre bulb și măduvă, cu atât rolul de integrare și control neuroreflex al funcțiilor
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
extern sau intern. În cadrul acestor mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mecanisme, o serie de verigi morfo-funcționale sunt comune pentru întregul sistem. Acestea sunt reprezentate de: a) zonele receptoare reflexogene mecano- și chemoreceptoare; b) căile nervoase aferente spre centrii reflecși de reglare și control; c) căile eferente simpatico-parasimpatice. Efectele componentei vegetative eferente sunt realizate prin intermediul receptorilor membranari adrenergici și colinergici care interacționează cu proteinele G, ducând la modificarea activității adenilatciclazei (fosfolipazei C) și canalelor ionice sarcolemale. Activarea adenilatciclazei de către receptorii beta-adrenergici și proteina Gs, catalizează formarea AMPciclic și deschiderea canalelor depolarizante de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
colinergică. II.2.3.1. Reglarea nervoasă Reglarea nervoasă a activității inimii se efectuează pe cale dublă simpatico-parasimpatică, prin mecanisme neuroreflexe de autoreglare și control de tip feedback negativ cu participarea mecano- și chemoreceptorilor de la nivelul zonelor reflexogene, căilor aferente și eferente și a centrilor vasomotori bulbari modulați de anumite zone nervoase centrale supraiacente. Aparatul cardiovascular acționând ca un tot unitar, reglarea nervoasă a activității contractile cardiace se realizează sinergic și simultan cu cea a reactivității vasculare. Starea de echilibru și stabilitatea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
chimici, fizici sau psihici cu acțiune directă sau reflexă deprimantă asupra dispozitivului nervos central vaso-motor, provoacă efecte inverse, de tip vasodilatator și hipotensiv, ca urmare a reducerii numărului de impulsuri tonigene ajunse pe cale simpaticoadrenergică la nivelul patului vascular periferic. Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 72). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal și prin intermediul acestuia afectează funcția circulatorie. Secționarea vagilor în regiunea cervicală este urmată
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasodilatație, potențată de ezerină și inhibată de atropină. Intricarea morfochimică și funcțională dintre structurile simpatico-adrenergice pe de o parte și cele colinergice pe de alta fac adeseori dificilă diferențierea lor cu ajutorul mijloacelor curente de interferare farmacologică. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează în ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
acționează în ordinea următoare: cord, vene, artere, determinând răspunsul întregului aparat cardiovascular. Luat în ansamblu, acesta este de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. El apare ori de câte ori se produc fenomene de predominanță simpaticoadrenergică generate de stimularea directă sau reflexă a căii eferente simpatice. Hipertensiunea se realizează pe seama creșterii atât a debitului cardiac, cât și a rezistenței periferice. Intensitatea reacțiilor vasculare depinde de bogăția inervației simpatice din teritoriul respectiv și de tonusul centrilor vasomotori. Datorită acestui fapt, splina, rinichiul, intestinul și pielea prezintă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
vasomotricitate mai crescută decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, realizând o veritabilă balanță abdominoperiferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuroreflexă a circulației prin intermediul cordului, a cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie la scăderea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile normale. Făcând legătura între centrii
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie la scăderea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile normale. Făcând legătura între centrii coordonatori ai activității cardiovasculare și organele efectoare respective, căile eferente vago-simpatice constituie veriga indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. La nivel capilar, reglarea nervoasă vegetativă operează indirect fie prin intermediul modificărilor de tonus arteriolar (fig. 75), fie cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cu participarea căii derivate arterio-venoase. Un rol nu mai puțin important capilarodilatator revine reflexelor locale, denumite impropriu de axon, provocate de excitarea antidromică a filetelor nociceptive terminale ale aceluiași neuron. Reacțiile neuroreflexe capilaromotorii locale sunt, ca și restul căilor vegetative eferente, sub controlul permanent al centrilor vasomotori bulbari și medulari, al căror tonus este la rândul său, întreținut de centrii cortico-subcorticali diencefalici. De aici, reacțiile vasomotorii de origine centrală psihoafectivă de tipul eritemului pudic, palorii sau congestiei tegumentelor feței și gâtului
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
tegumentelor feței și gâtului din timpul emoțiilor puternice etc. Spre deosebire de reglarea neurovegetativă de vecinătate a capilarelor, sistemul venos dispune de un dispozitiv nervos bogat reprezentat, la nivelul venelor mici și mijlocii. Exceptând teritoriul venos cefalic și pelvin, care primește filete eferente atât simpatice, cât și parasimpatice, restul venelor prezintă numai inervație simpatică. În general, sistemul venos răspunde înaintea arterelor la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la stimulii adrenosimpatici și la intensități mai mici, fără modificări semnificative ale rezistenței periferice, în schimb, venoconstricția de natură simpatică, reducînd complianța, activează întoarcerea venoasă și crește debitul cardiac. În felul acesta, creșterea rezistenței arteriolare periferice produsă de stimularea căii eferente simpatice este dublată de activarea întoarcerii venoase și de mărirea debitului bătaie și frecvenței cardiace, ca principali factori de producere a reacțiilor presoare simpatico-adrenergice. II.2.6. REGLAREA UMORALĂ A ACTIVITĂȚII CARDIOVASCULARE Reglarea umorală completează și prelungește în timp efectele
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
control nervos al arteriolelor este reflexul de axon de la nivel cutanat. Impulsurile din fibrele senzitive sunt conduse prin ramuri colaterale speciale înapoi la vase, unde duc la eliberarea de substanță P, ce determină vasodilatație și creșterea permeabilității capilare. d) Căile eferente sunt reprezentate de fibrele parasimpatice din trunchiul vagului și, mai ales, de elementele nervoase ale simpaticului toraco-lombar (fig. 81). Primele, acționând în sens inhibitor numai asupra cordului, întrețin tonusul vagal al inimii și, prin intermediul acestuia, influențează negativ debitul cardiac și
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
VII și IX acționează limitat asupra unor teritorii glandulare cefalice, iar parasimpaticul sacrat influențează în sens vasodilatator doar sfera pelvină. În schimb, componenta simpatico-adrenergică controlează atât activitatea ritmică a pompei cardiace, cât și întregul teritoriu vascular. Acțiunea vasculară a sistemului eferent simpatic depinde de tonusul centrilor vasomotori și de teritoriul asupra căruia acționează. La nivelul arterelor, mai exact al arteriolelor aparținând circulației generale, simpaticul este vasoconstrictor. Una din primele dovezi experimentale privind influența sistemului nervos simpatico-adrenergic asupra vaselor a fost adusă
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
Bernard (1852), care, secționând simpaticul cervical la iepure, a obținut vasodilatație și creșterea temperaturii urechii de partea respectivă; prin excitarea capătului periferic al acestuia, a produs efecte contrarii de tip vasoconstrictor. În anumite teritorii vasculare (mușchi striat, inimă, creier), descărcările eferente simpatice acționează în sens dilatator, printr-un mecanism amplu discutat în literatură. După majoritatea autorilor, atât acțiunea stimulantă cardiacă, cât și cea dublă vasculară se datoresc efectelor musculare, directe, asupra unor receptori specifici și efectelor metabolice, indirecte, ale mediatorilor simpatico-adrenergici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
agresivitate etc.) este în prezent unanim admisă. Intricarea neuro-umorală dintre structurile simpatico-adrenergice, pe de o parte, și cele colinergice, pe de alta, dublată de interdependența simpatico-parasimpatică fac adeseori dificilă identificarea și diferențierea lor morfo-chimică și funcțională. Pe plan funcțional, descărcările eferente simpatice acționează simultan pe cord, vene și artere, determinând răspunsuri compensatoare din partea întregului aparat cardio-vascular. Luate în ansamblu, acestea sunt de tip vasoconstrictor, tahicardizant și hipertensiv. Hipertensiunea realizată de fenomenele de predominanță simpatico-adrenergică se datorește creșterii atât a debitului cardiac
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
decât mușchii scheletici, inima sau creierul, care realizează fluctuații mari circulatorii pe cale predominant umorală. Vasoconstricția din teritoriul splanhnic, de exemplu, dirijează sângele spre țesutul muscular sau cerebral activ și invers, determinând o veritabilă balansare circulatorie abdomino-periferică. La rândul său, calea eferentă vagală participă la reglarea neuro-reflexă a circulației prin intermediul cordului, ale cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie, alături de scăderea tonusului nervos simpatic, la reducerea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine, ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
la reglarea neuro-reflexă a circulației prin intermediul cordului, ale cărui frecvență și forță de contracție diminuate contribuie, alături de scăderea tonusului nervos simpatic, la reducerea debitului cardiac și la coborârea presiunii sanguine, ori de câte ori aceasta are tendință la creștere peste valorile normale. Căile eferente vago-simpatice asigură astfel legătura dintre centrii reflecși coordonatori ai activității cardio-vasculare și organele efectoare respective, constituind veriga nervoasă indispensabilă oricărei ajustări hemodinamice rapide impuse de nevoile locale sau generale ale organismului. II.2.7.3. Reglarea umorală Reglarea umorală completează
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mari de volum la modificări mici vasomotorii. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectul căii parasimpatice colinergice. Căile aferente sunt reprezentate de fibrele senzitive vagale de la nivelul parenchimului și vaselor pulmonare. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici, pentru ca să dispară în cazul celor cu diametrul sub 3 mm. Numeroase substanțe endogene și exogene influențează circulația pulmonară. Spre deosebire de acetilcolină care acționează ca mediator chimic vagal în sens vasodilatator numai
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
sistemului nervos autonom, cât și a sistemului nervos somatic. În timp ce mușchii respiratori aparțin sistemului nervos somatic, fiind doar sub controlul neuroreflex al receptorilor viscerali și fibrelor aferente somato-vegetative comune, căile respiratorii și vasele circulației pulmonare sunt reglate de către fibrele vegetative eferente simpatice și parasimpatice. La mamifere și om, actul complex al schimburilor gazoase între organism și aerul atmosferic se realizează în trei etape: pulmonară, sanguină și tisulară, cu participarea căilor aeriene și plămânilor pe de o parte și a pompei cardiace
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de hormoni locali de tip aminic (histamină, serotonină, catecolamine), polipeptidic (VIP, TSH, MSH, ACTH, calcitonină, gastrină, secretină, kinine plasmatice, vasopresină etc.) și lipidic (prostaglandine, tromboxani, prostacicline, leucotriene). Nu s-au evidențiat legături ale acestor celule cu fibre nervoase aferente sau eferente. Posedând capacitatea de a capta precursori de bioamine, ele aparțin sistemului endocrin difuz (APUD). La suprafața epiteliului se deschid canalele glandelor mucoase care se extind în profunzime până în stratul muscular. Corionul, situat imediat subepitelial, conține numeroase limfocite, mastocite, eozinofile, o
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
epiteliale bronho-pulmonare și în vasomotricitatea circulației pulmonare. Prezența inervației simpatico-parasimpatice de la nivelul epiteliului și musculaturii bronșice va fi prezentată ulterior, la reglarea nervoasă a bronhomotricității. Vasele pulmonare prezintă atât baroreceptori (receptori de întindere), cât și fibre nervoase vegetative aferente și eferente. Receptorii sunt situați atât la baza celor două artere pulmonare, cât și la locul lor de bifurcație. Funcția receptorilor este de a detecta variațiile volemice locale și de a determina reacții reflexe similare celor declanșate de la nivelul zonelor reflexogene ale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
ale arterelor sistemice. Stimularea baroreceptoare sau chemoreceptoare a acestora din urmă și, mai ales, a sinusului carotidian este urmată de reacții vasomotorii pulmonare. Vasele pulmonare, fiind vase de capacitanță, reacționează prin variații mari de volum la modificări mici vasomotorii. Căile eferente simpatico-parasimpatice prezintă o densitate mai redusă la nivelul vaselor mici, pentru ca să dispară în cazul celor cu diametrul sub 3 mm. În afara fibrelor simpatice vasoconstrictoare, vasele pulmonare conțin și filete nervoase simpatice vasodilatatoare ce întregesc efectele căii parasimpatice colinergice. Căile aferente
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]