1,366 matches
-
intră în acțiune în momentul în care acești parametri sunt dezechilibrați. Fiziologul american Walter Cannon a introdus termenul de homeostazie pentru a descrie constanța compoziției și volumului mediului intern. Funcția primară a rinichiului este de a menține homeostazia hidrică și electrolitică a organismului (fig. 106). Inerent în ideea de homeostazie este conceptul de echilibru. Pentru a menține homeostazia, aportul unei substanțe ingerate sau generate metabolic trebuie să fie riguros egal, pe perioade mai lungi de timp, cu ieșirile din aceeași substanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și al solviților, lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată, cu excepția proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2285]
-
Transferul de substanță prin peretele capilarelor asigură aportul de oxigen și nutrimente, precum și îndepărtarea produșilor finali de metabolism. Capilarele permit schimbul permanent de apă și ioni între spațiul intravascular și cel interstițial, având un rol esențial în mecanismele homeostaziei hidro electrolitice. 14.6.1. Organizarea funcțională a capilarelor Particularitățile morfo-funcționale ale circulației capilare sunt subordonate funcției de transfer de substanțe. Astfel, la o lungime individuală de ~0,6 mm și un diametru de 5-20 μm (mai subțiri la capătul arterial), suprafața
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
c. Sinteza de amoniac. Funcții reglatoare a. Reglează osmolaritatea prin excreția de urină cu osmolaritate crescută sau scăzută, în funcție de necesități. b. Păstrează în limite fiziologice volumul lichidului extracelular al organismului prin controlul excreției de apă și sodiu. c. Reglează echilibrul electrolitic (concentrația substanțelor ionizate în plasmă electroliți). d. Participă la echilibrul acido-bazic prin eliminarea de H+ în condiții de hiperaciditate sau de HCO3în condiții de alcalinitate plasmatică. e. Contribuie într-o măsură esențială la menținerea presiunii arteriale. f. Degradează o serie
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
6 mV) ce va stimula efluxul și altor ioni pozitici, precum calciul și magneziul și ionul amoniu. Aproximativ 25% din ionii filtrați sunt reabsorbiți la acest nivel, împreună cu cantități considerabile de alți ioni, precum calciul, bicarbonatul și magneziul. Acest eflux electrolitic major menține gradientul osmotic medular. Apa și solviții reabsorbiți la nivelul ansei sunt îndepărtați prin trecerea în sângele din vasa recta, care drenează direct în vasele arcuate. Lichidul tubular care intră în ansa Henle este izoosmotic cu plasma, dar la
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
intră în acțiune în momentul în care acești parametri sunt dezechilibrați. Fiziologul american Walter Cannon a introdus termenul de homeostazie pentru a descrie constanța compoziției și volumului mediului intern. Funcția primară a rinichiului este de a menține homeostazia hidrică și electrolitică a organismului (fig. 106). Inerent în ideea de homeostazie este conceptul de echilibru. Pentru a menține homeostazia, aportul unei substanțe ingerate sau generate metabolic trebuie să fie riguros egal, pe perioade mai lungi de timp, cu ieșirile din aceeași substanță
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
care scaldă toate celulele țesuturilor și prin intermediul căruia se realizează toate schimburile între celule și sânge. Insumând ¾ din LEC, este foarte dificil de diferențiat de limfă, de aceea sunt considerate ca făcând parte din aceeași unitate. Din punct de vedere electrolitic și al solviților, lichidul interstițial, limfa și plasma au o compoziție foarte apropiată, cu excepția proteinelor aflate în cantitate mare în plasmă. Un component adițional al LEC, de dimensiuni reduse dar important din punct de vedere fiziologic este lichidul transcelular (LTC
Fiziologie umană: funcțiile vegetative by Ionela Lăcrămioara Serban, Walther Bild, Dragomir Nicolae Serban () [Corola-publishinghouse/Science/1306_a_2286]
-
devine disciplină medicală, știință cu obiect și metode noi pre și postoperatorii pe bază de aparatură electronică și cele chirurgicale propriu-zise. După 1945 anestezicele pot asigura durata necesară oricărei operații și până la 10 ore, respirația fiind asigurată de aparate, echilibrul electrolitic biochimic fiind menținut prin reanimare biologică. Pierderea de sânge poate fi compensată prin transfuzii. Anticoagulantele de tip heparină sunt folosite curent ca si defibrilatoarele, stimulatoarele electrice. Laserul a intrat în practica chirurgicală, asemenea înlocuitorilor de valvule, cornee, segmente osoase etc.
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la nivelul centrilor vasomotori și al nucleului dorsal al vagului, majoritatea aferentelor vagale fac sinapsă în nucleul tradusului solitar (NTS). Prin intermediul acestuia, aferentele baroreceptoare vagale stimulează centrii cardioinhibitori și nucleul dorsal al vagului, paralel cu inhibarea centrilor vasomotori. Distrugerea sa electrolitică provoacă creșterea brutală a presiunii arteriale. Centrii vasomotori și cardiomotori bulbo-protuberanțiali constituie de fapt un tot unitar, cu rol de veritabil barostat, prevăzut cu tonus și automatism propriu, întreținut de variațiile bioxidului de carbon și ionilor de hidrogen din sânge
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
insuficientă pentru a asigura nevoile variabile de ACTH și glucocorticoizi ale organismului. De aceea, reglarea directă este dublată de o componentă neuro-umorală indirectă, de origine hipotalamică. În timp ce excitarea electrică a planșeului ventriculului III provoacă efecte similare celor din stres, distrugerea electrolitică a acestuia nu mai este urmată de binecunoscuta activare a complexului hipofizo-corticosuprarenal după un stimul nociceptiv. Pe această bază s-a emis presupunerea că stimularea secreției de ACTH se realizează cu participarea hipotalamusului. Acesta îndeplinește atât rol de zonă receptoare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mineralocorticoizilor, autoreglarea secreției lor privește îndeosebi aldosteronul. Reglarea secreției de aldosteron. Principala funcție a mineralocorticoizilor fiind asigurarea volumului lichidelor extracelulare prin conservarea sodiului în organism, secreția acestora este controlată și autoreglată de semnalele produse la nivel renal de modificarea echilibrului electrolitic și volumului sanguin circulant. Aldosteronul, ca principal mineralocorticoid, este reglat de concentrațiile sodiului și potasiului din plasmă și celelalte lichide extracelulare, precum și de sistemul renină-angiotensină. Depleția sodată de diferite cauze (alimentară, renală, sudorală etc.), reducând lichidele extracelulare și volumul sanguin
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renală, sudorală etc.), reducând lichidele extracelulare și volumul sanguin, determină scăderea presiunii și fluxului arterial renal, urmate de activarea sistemului renină-angiotensină-aldosteron. Atât deficitul de sodiu, cât și excesul de potasiu plasmatic stimulează zona glomerulată secretoare de aldosteron în vederea restabilirii echilibrului electrolitic cu ajutorul acestuia. În timp ce hiponatremia stimulează secreția de aldosteron, hipernatremia o inhibă. Fenomene inverse de feedback pozitiv și negativ au loc în cazul variațiilor ionului de potasiu din plasmă. Hiperkaliemia activează eliberarea aldosteronului pentru ca, prin efectele sale kaliuretice, să îndepărteze surplusul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
mg) cu 24 ore, 12 ore și 2 ore înainte de administrarea substanței cu potențial alergen sau glucocorticoizi administrati intravenos: Prednisolon sau Metylprednisolon 250mg cu 30 min. înainte de începerea procedurii medicale. Pe lângă acestea, se impune stabilizarea sistemului cardio-vascular, normalizare volemică și electrolitică înainte de procedură, evitarea medicației cu potențial nefrotoxic și hepatotoxic: antiinflamatoarele ne-steroidiene, aminoglicozidele, amfotericina B, cisplatin, ciclosporina, metforminul. De asemenea, sedarea cu Midazolam (7,5 - 15 mg per os; 2,5 - 5 mg intravenos lent, avându-se în vedere posibilitatea de
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
Evoluția proceselor patologice celulare conduce la procese patologice tisulare - dediferențierea, atrofia, hipertrofia și hiperplazia. Din procesele patologice în organe fac parte: dereglările circulației sanguine regionale, inflamația, procesele alergice, dereglările metabolismului capilaro-interstițial. Procesele patologice integrale se manifestă prin dishomeostazii (metabolice, hidrice, electrolitice, acido-bazice), stres oxidativ, hipoxie, insuficiența organelor vitale. În materialul care urmează ne vom referi la patologia inflamatorie, dismetabolică (diabetul zaharat) și degenerativă (ateroscleroza), deși tema abordată este mult mai generoasă. PATOLOGIA INFLAMATORIE ACUTĂ Inflamația este un proces patologic complex care
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
impedancemetria, BERA, otoemisiuni acustice). -examenul video-fibroscopic este foarte util în explorarea foselor nazale, ca și al rinofaringelui. Examenul cardiologic, cu efectuarea electrocardiogramei, este utilă în depistarea asocierii unor malformații cardiace. Este necesară studierea funcției renale, efectuarea unui bilanț hematologic și electrolitic, cu evaluare imunologică cantitativă, cât și calitativă a limfocitelor T și B, ca și examenul genetic. Toate aceste explorări și examinări sunt necesare preoperator, în vederea precizării conduitei terapeutice. Examenul radiologic este foarte important, atât în scop diagnostic, cât și pentru
Modulul 4 : Aspecte clinice şi tehnologice ale reabilitării orale (implantologie, reabilitarea pierderilor de substanţă maxilo-facială) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101015_a_102307]
-
de Mg crește riscul de morbiditate a noi născuților și a crizelor hipertonice. Calciu are rol deosebit, scăderea concentrației lui conduce la aritmii, dereglări în procesele de coagulare a sângelui, agravarea rahitismului . MECANISMUL LOR DE ACȚIUNE? Doar o anumită concentrație electrolitică asigură funcționarea normală a diverselor organe, ca inima. Perturbarea provocată de un nivel mineral neobișnuit al apei mai crescut sau mai scăzut, riscă să rupă acest echilibru stabil al elementelor din țesutul cardiac. La majoritatea oamenilor, regimul alimentar poate restabili
De la Macro la Microunivers by Irina Frunză () [Corola-publishinghouse/Science/779_a_1755]
-
are loc o repartiție inegală a ionilor difuzibili pe cele două fețe ale membranei ce are ca efect apariția unei diferențe de potențial electric. Acest fenomen a fost studiat de chimistul englez Fr. Donann care a arătat că acești coloizi electrolitici realizează o stare de echilibru (care se numește echilibru Donann) ionii repartizîndu-se pe cele două fețe ale membranei astfel încât produsele concentrațiilor ionilor sunt aceleași pe cele două fețe ale membranei. Echilibrul Donann va fi studiat în detaliu într-un capitol
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
depune din soluție înapoi pe plăcuță. Apariția potențialului de electrod a fost explicată de Nernst prin teoria osmotică a pilelor. Un metal manifestă o tendință mai mare sau mai mică de a trimite ioni în soluție, adică are o presiune electrolitică de dizolvare (P); ionii 76 metalului din soluție au o presiune osmotică (p) care se opune presiunii electrolitice de dizolvare. Când P > p, un număr mare de ioni metalici trec din placă în soluție, iar placa se încarcă negativ (Me
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
a pilelor. Un metal manifestă o tendință mai mare sau mai mică de a trimite ioni în soluție, adică are o presiune electrolitică de dizolvare (P); ionii 76 metalului din soluție au o presiune osmotică (p) care se opune presiunii electrolitice de dizolvare. Când P > p, un număr mare de ioni metalici trec din placă în soluție, iar placa se încarcă negativ (Me → Me+ + e-). Când P < p, ionii metalici din soluție se depun pe placă iar aceasta se încarcă pozitiv
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
coroziunea electrochimică nu se produce. După cum în practica industrială metalele folosite în mod curent sunt eterogene, se pot considera ca fiind alcătuite din electrozi scurtcircuitați prin însuși corpul metalului respectiv. Prin introducerea metalului în apă sau în mediu cu proprietăți electrolitice, pe suprafața metalului apar elemente galvanice în care impuritățile din metal funcționează ca microcatozi cu descărcare de hidrogen pe suprafața lor, în timp ce metalul, funcționând ca anod, se dizolvă. Exemple tipice de coroziune electrochimică se întâlnesc în cazul coroziunii atmosferice (ruginirea
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
capacitatea de dispersare (solubilizare) a altor substanțe. 2.7.2.1. Clasificarea coloizilor de asociație 157 Coloizii de asociație capilar activi, numiți în tehnică și agenți activi de suprafață (AAS) sau surfactanți, se pot împărți în două grupe principale: 1. electrolitici sau polielectroliți de asociație 2. neelectrolitici sau neionici. Polielectroliții de asociație pot fi la rândul lor: a) anionici: săpunuri (-COO-), sulfați acizi (-HSO4-), acizi sulfonici și esteri sulfonici (-SO3-) sau fosfați (-PO43sau =PO42-); b) cationici: derivații sărurilor cuaternare de amoniu
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
II. 1. Mărime fizică a cărei variație în spațiu și timp caracterizează un câmp fizic și permite determinarea acestuia. Potențial electric = mărime a cărei variație caracterizează câmpul electric. Potențial de electrod = diferența de potențial dintre un metal și o soluție electrolitică în contact cu metalul. Potențial de ionizare = diferența de potențial necesară accelerării unui electron încât, prin ciocnirea cu un atom sau cu o moleculă, să provoace ionizarea acestuia. 250 PRECIPITÁRE 1. Acțiunea de a (se) precipita; precipitație; grabă mare, iuțeală
CHIMIE FIZICĂ ȘI COLOIDALĂ by Alina Trofin () [Corola-publishinghouse/Science/703_a_1091]
-
chiar, cu cantități mici de P, As, Si sau Fe. Cantități sub 0,1% din aceste elemente reduc valoarea conductibilității electrice cu 20% sau chiar mai mult. Din cauza aceasta în electrotehnică se utilizează pe scară mare cuprul cel mai pur, electrolitic. Cuprul și aliajele de cupru sunt utilizate în numeroase condiții de mediu și aplicații datorită excelentei lor rezistențe la coroziune, care este cuplată cu alte proprietăți dorite, precum conductivitatea electrică și termică superioare, facilitatea de prelucrare și îmbinare, domeniul larg
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
și reduc oxidul cuprului monovalent la cupru metalic. Se obține astfel cupru ce conține 1% Cu2O, Bi, Sn, și eventual Ag, Au, Pt. Din cuprul rafinat pirometalurgic se toarnă anozi care servesc la obținerea cuprului de înaltă puritate prin rafinare electrolitică. Așa cum rezultă metalele în procesele pirometalurgice conțin o cantitate oarecare de oxigen în soluție, fiind totodată impurificate cu proprii lor oxizi. Adăugând substanțe mai avide de oxigen decât metalul gazdă, oxidul metalic se reduce, iar noul oxid format se ridică
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
la rafinarea lor prin diverse metode, uneori fiind necesară repetarea de mai multe ori, sau combinarea lor. Dintre metodele da rafinare, cele mai utilizate sunt: electroliza cu anod solubil, descompunerea termică, disproporționarea, topirea zonară, distilarea în vid și altele. Rafinarea electrolitică a cuprului Introducând un metal brut în soluția ionilor săi, astfel ca el să constituie anodul, în procesul de oxidare electrolitică se va produce dizolvarea și trecerea lui în soluție, iar la catod pe foița pură din metalul respectiv va
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]