1,905 matches
-
versuri selectate din volume anterioare de autor Omul de cenușă (antologie 1972 - 2001), 2002; Biblice, 2003 ; Elegii, 2003; Moartea tatălui, 2005; În Piața Centrală, 2007; Omul din oglindă (antologie 2003 - 2008), 2008. volumul Exodul, 2001), Drumul spre Tenerife, 2009 și Elegiile de la Bad Hofgastein, 2010, cu un motto clar tematicii abordată de scriitor. La duración de nuestra vida es de setenta aňos, la de los más fuertes, ochenta, pero en su mayor parte no son más que trabajos y miseria, pues
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
y la apariencia, Tusquets Editores, Barcelona, 2010), volum bilingv, Editura Mirton, Timișoara, 2012 (traducere și prezentare: Eugen Dorcescu.” - “Directorul editurii bucureștene Palimpsest, poetul și criticul de teatruIon Cocora publică, în 2011, un nou și consistent volum de versuri, Într-o elegie cu obloanele trase, însoțit de un inventar cronologic cu opinii critice și de un altul, al lucrărilor publicate, iar, pe coperta a IV-a, de un amplu comentariu, semnat de Marin Mincu.” - “Constantin Stancu a oferit spre lectură cititorilor săi
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
nestingherită copilăria își duce degetul la gură și primăvara începe să gângurească vai cu biberonul ei verde la ureche Doamne fericit este copilul că nu s-a născut fericit o de trei ori fericit trei doi unu start Costel Zăgan, ELEGII DE TREZIT COPILĂRIA Referință Bibliografică: O DE TREI ORI O / Costel Zăgan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 958, Anul III, 15 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Costel Zăgan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
O DE TREI ORI O de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 958 din 15 august 2013 by http://confluente.ro/O_de_trei_ori_o_costel_zagan_1376566754.html [Corola-blog/BlogPost/366547_a_367876]
-
Poezia este și va fi pentru mine un joc nesfârșit, joc fără reguli. Poate vă conving prin următoarele versuri: „joc Ața cu rima încrucișată/ sar coarda la mijloc de vers alexandrin/ dansez în ritm de strofe albe/ cântând arpegiu din elegii/ dorm cu sufletul pe haiku/ visez poezii dintr-un vers.” Eu nu cred că m-am născut sub o anume stea norocoasă, așa cum ați putea bănui. Ci cred că am primit de la Dumnezeu darul de a scrie și șansa de
ELEVA ANA MARIA GÎBU DESPRE POETA ANA MARIA GÎBU... de ROMEO TARHON în ediţia nr. 803 din 13 martie 2013 by http://confluente.ro/Eleva_ana_maria_gibu_despre_p_romeo_tarhon_1363174726.html [Corola-blog/BlogPost/342274_a_343603]
-
pe toți spre seară,/ ademenindu-i cu armonia de jos,/ unde se roagă o făclie de ceară./ Numai eu voi rămâne-n lumină/ cu cântecul, pasăre țipând între dinți -/ și-mi va curge din tâmple rășină:/ două pâraie fierbinți.” (Aproape elegie). George Corbu (România, scriitor, poet, epigramist, publicist), fiind considerat „personajul original”, este omul și acea creație literară despre care au scris foarte mulți oameni de cultură și știință, critici literari. Spre exemplu, Eugen Simion descrie personajul literar George Corbu în
EDITURA ANAMAROL 2017 de GALINA MARTEA în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 by http://confluente.ro/galina_martea_1491906925.html [Corola-blog/BlogPost/373975_a_375304]
-
tempore” și din lucrările expuse vin spre noi personaje-metaforă: sânzienele diafane în strălucirea de aur a verii, zmeii cu chipuri trudite că ale lui Hefaistos, cu aripi “tehnologice” și mantii învolburate, Leviatanul și îngerii îndrăzneți, insinuanți sau luptători din seria “elegiilor”. “Hyperborea” este o expoziție-manifest a artistului Tudor Plăieșu, în care își găsesc expresie credo-ul sau artistic, temele și preocupările sale plastice: clar-obscurul, monocromia, tehnica en grisaille, drip painting (stropirea), portretul și gestualismul abstract. Lucrările sunt realizate într-o tehnică
o nouă expoziţie de pictură semnată Tudor Plăieșu by http://www.zilesinopti.ro/articole/6005/hyperborea-o-noua-expozitie-de-pictura-semnata-tudor-plaiesu [Corola-blog/BlogPost/97973_a_99265]
-
tu să-mi întinzi, zglobie,/ Buchet de flori culese-n lan de grâu,/ Să trec din mal în mal peste pârâu,/ Cu suflet doar, în mare bucurie.../ Când voi veni, atunci, când va să fie!" Prin acest poem, prin această elegie, autorul Marian Malciu ne prezintă o lecție de iubire pură, o lecție de iubire care depășește barierele timpului, ale pământescului, o iubire sacră, legată cu adevărat prin sintagma: „Până ce moartea ne va despărți” și care, la domnia sa, se pare, a
DIALOG MUT...& DIALOG SACRU ... de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1526 din 06 martie 2015 by http://confluente.ro/olguta_trifan_1425638344.html [Corola-blog/BlogPost/382711_a_384040]
-
Acasa > Literatura > Carti > EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Elegiile de la Bad Hofgastein- Eugen Dorcescu În colecția Lyra, Editura Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, ale scriitorului Eugen Dorcescu. Le-am primit spre lectură, cu îngrijorarea mesajului din titlu, omul de pământ deschizând o cale a teluricului
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
Acasa > Literatura > Carti > EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN Autor: Cristina Ștefan Publicat în: Ediția nr. 1558 din 07 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Elegiile de la Bad Hofgastein- Eugen Dorcescu În colecția Lyra, Editura Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, ale scriitorului Eugen Dorcescu. Le-am primit spre lectură, cu îngrijorarea mesajului din titlu, omul de pământ deschizând o cale a teluricului asumat în concept. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile dorcesciene poartă însemnul omului de
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
Mirton, Timișoara, 2010, au apărut Elegiile de la Bad Hofgastein, ale scriitorului Eugen Dorcescu. Le-am primit spre lectură, cu îngrijorarea mesajului din titlu, omul de pământ deschizând o cale a teluricului asumat în concept. Scrise spre sfârșitul anului, septembrie-noiembrie 2010, elegiile dorcesciene poartă însemnul omului de pământ, ha’ adham, ca o nouă trecere spirituală întomnată. Citind (mi-este cunoscut, de acum, versul profund al autorului), întrevăd limpede acest noiembrie cuvântat elegiac, un noiembrie ca o mamă obosită, pregătindu-și iarna, prefațând
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
al autorului, ca o inițiere a însingurării omenești predestinate. Plecarea mamei dintre vii, dispariția ei ca făptură pământeană și această durere de fiu nu mai sunt doar umane, ci țin de Ființa însăși. Între Prolog și Epilog, cele 28 de elegii omagiale mamei au harul de a crea un univers închis, acea limitare a zărilor, acea închisoare a mentalului, izvorâtă de moartea părinților, părăsirea de neoprit și întemnițarea sentimentelor celor rămași. Stihurile, undele râului, curg povestind, „Vântul adună de pe/ mormânt/ frunză
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
Și conchide poetul, cu noema existențialistă în imagine restrânsă: „Ei au murit, poate încă mai mor, spre-a fi vie Ființa. În adâncul ascuns, sub iluzoria lume a slavei deșarte, Ființa-i sinteza de nepătruns dintre viață și moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, m-a frapat, însă voi lăsa cititorilor fideli ai poetului Eugen Dorcescu să dezlege acest mister, întru bucuria înțelegerii adâncului albiei conceptuale, creatoare a acestor versuri. Mai vreau doar să concluzionez în chiar ideea regăsită printre elegii, unde poetul
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
moarte”. Finalul elegiilor, Epilogul, m-a frapat, însă voi lăsa cititorilor fideli ai poetului Eugen Dorcescu să dezlege acest mister, întru bucuria înțelegerii adâncului albiei conceptuale, creatoare a acestor versuri. Mai vreau doar să concluzionez în chiar ideea regăsită printre elegii, unde poetul spune: „Citesc Cien años de soledad în Bad Hofgaistein, în Hotelul Germania, apartamentul 404, sus, pe terasă”. Și pentru că mereu am înțeles acest roman marquezian ca pe însăși filozofia modernă a singurătății genetic umane, voi cita din finalul
EUGEN DORCESCU-ELEGIILE DE LA BAD HOFGASTEIN de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1428380956.html [Corola-blog/BlogPost/373875_a_375204]
-
7. la VIRGIL HUZUM - a fost analizată opera, în micromonografie (acum, se suportă „contragerea editorială” !); 8. la FLORIN MUSCALU: idem!; 9. la ION PANAIT - se analizează, aproape integral, opera poetică a mult-regretatului trubadur (excepție făcând așa-zisele „hai-ku-uri”): „Granița dintre elegie și meditație este insesizabilă, această trecere realizându-se prin depășirea programatică a biograficului și imediatului înspre condiția umană ( ). În totul, poezia lui Ion Panait, cu strălucirile și scăderile ei, îmi pare asemenea unui sever exercițiu de penitență, ce-l apără
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 by http://confluente.ro/Scriitori_vranceni_de_ieri_si_de_azi_mircea_dinutz.html [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > LACRIMI PENTRU MAMĂ Autor: Romeo Tarhon Publicat în: Ediția nr. 1860 din 03 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Ți-au scris cu lacrima în nări Mii de poeți de seamă Balade, elegii, cântări... Eu ce să-ți mai scriu, mamă? Că, uneori - toamna mai des, De-o vreme-apăsătoare, Te văd și-mi dai de înțeles Că-i bine și nu doare...? Că, tihna, totuși, ți-ai găsit Primind tot ce se poate
LACRIMI PENTRU MAMĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1860 din 03 februarie 2016 by http://confluente.ro/romeo_tarhon_1454481954.html [Corola-blog/BlogPost/379535_a_380864]
-
rană nu ușor de mărturisit. Solitudinea e purtată ca o "pajeră" apăsătoare, jos sub cerurile rele/ unde strălucesc în pace/ oamenii pe rând pe rând (Somn de vară). Poetul invocă apusul presiunii adeseori insuportabile a exteriorului, smulgerea din mâhnirea pământului (Elegie) și statornicirea cvasi-paradisiacă într-un ambient al împlinirilor subtile. Dar între timp s-au derulat mai toate fericirile, evidența aparținând nocturnelor surpări. Vor urma crochiuri clar-obscure cufundate printre nuanțele repausului, dedicate complet visării pe ritmuri paradoxale, așa cum avem în această
NEVINDECĂRI MEREU ȘLEFUITE OCTAVIAN MIHALCEA de BAKI YMERI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1456081114.html [Corola-blog/BlogPost/370082_a_371411]
-
proaspătă și clară, realizând portrete, evocând întâmplări de la “Boca del Rio”, precum numea Blaga comuna Gura Râului, în timpul refugiului Universității “Regele Ferdinand” din Cluj la Sibiu și care a devenit locul drag al prieteniei celor doi și titlul unei splendide elegii. Autoarea cărții are prilejul rar de a afla detalii din biografia marelui Blaga, a cărui operă poetică o aprofundase ca profesor de literatură și cu ocazia comunicărilor științifice pe care le-a susținut la diferitele ediții ale Festivalului “Lucian Blaga
„Lucian Blaga şi ultima lui muză” ca document literar inestimabil, de ANTONIA BODEA by http://revistaderecenzii.ro/lucian-blaga-si-ultima-lui-muza-ca-document-literar-inestimabil-de-antonia-bodea/ [Corola-blog/BlogPost/339301_a_340630]
-
albul nu mai e chiar atât de alb și el s-a înnegurat; de aici și dorul de albul de odinioară: „Și doar sufletul femeii, / Cel ce-ngenunchea și zeii / Albul pur îl mai dorește. / Acel alb ca de poveste...” Elegiile se nasc din nostalgie, din dor, din tristețea iubirii pierdute, dintr-un jind fără sațiu, care uneori nu are nume și nu știi de unde vine. În ton de romanță târzie, versificate onorabil, poemele din această carte sună poate, puțin patetic
DE VERA CRĂCIUN (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 by http://confluente.ro/O_revarsare_alba_de_iubire_zapada_d_cezarina_adamescu_1332758453.html [Corola-blog/BlogPost/346403_a_347732]
-
autoare. Iată și cum se vede autoarea în câmpia literelor contemporane: „desenează pe cer / semne verzi / de exclamare / joacă Ața / cu rima / încrucișată / sari coarda / la mijloc de vers alexandrin / eu dansez în ritm / de strofe albe / cânt arpegiu / din elegii / dorm cu sufletul / pe haiku / visez / poezii într-un vers” (Alegerea îți aparține). Spiritul ludic nu i-a dispărut cu desăvârșire Anei Maria, ea încă se joacă de-a cuvintele, construiește, brodează rime, e inventivă, e inspirată, e nemaipomenită, sare
O PASĂRE MĂIASTRĂ. RECENZIE LA CREBELĂARTEA ANEI MARIA GÎBU CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_streasina_de_suflet_o_pasare_maiastra_recenzie_la_crebelaartea_anei_maria_gibu_cafea_cu_zambet_de_rebela_.html [Corola-blog/BlogPost/342518_a_343847]
-
unei divinități ce a rupt vălul și a tangențiat cu lumina oamenilor.Fiind masca poetică a unei ieșiri în afara timpului,a unei intrări în mirajul edenic:negrele semen de ramuri pe alb/ca un alfabet esențial.(Quasi una fantasio).În Elegia de Pico Farnease limbajul este alauatul care dospește preistoria unei hermeneutici,frământat de un eu poetic stăpânit de presentimentul unui sens spre edenul lucrurilor.In seria fantomelor salvatoare din În prag(In limine),analizate de Gianfranco Cotini,semnalăm prezența iubitei
MITUL EDENULUI ÎN UNIVERSUL POETIC EUROPEAN AL SECOLULUI XX de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 853 din 02 mai 2013 by http://confluente.ro/Mitul_edenului_in_universul_p_al_florin_tene_1367552775.html [Corola-blog/BlogPost/354733_a_356062]
-
Altețea Să Regală, Limba Română” de către doamna profesor universitar Anca ȘIRGHIE din Sibiu și Canada - Prezentări și lansări de carte ale unor scriitori români din diaspora : Melania Rusu Caragioiu din Montreal/ Canada; „ Glia de aur”, Florin Ț. Român din Arad; „Elegii și nostalgii”, Gina Agapie, Buzău; „Zidul de zăpadă”, Nicoleta Claudia Dragan Bucșa, Brașov, „Petale de roua în dar”; - Înmânarea diplomelor Revistei STARPRESS 2016 - Prânzul duhovnicesc - Serata literară și ospăț românesc la poale de Făgăraș - Focul de tabără Toate aceste sublime
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 by http://confluente.ro/rodica_p_calota_1473216883.html [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
Sicut candela ardens („Când Oul Universului s a spart,/ Dar nu ai căpătat răspuns la Întrebare”) sau Când voi pleca („În seara diafană, pe când oprit din mers/ M oi spânzura de ramul unui vers!”). Din toate aceste piese, curgând spre elegie, răzbate imaginea unui poet care suferă profund, dar reținut și cu demnitate. Mă întreb, citind acest volum, unde își găsesc locul versurile lui Vasile Burlui în poezia românească. Poetul, desigur, nu este un reformator, un inventator de limbaj sau un
UN ELEGIAC DEMN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 by http://confluente.ro/Pompiliu_comsa_1404847457.html [Corola-blog/BlogPost/349176_a_350505]
-
Tu, epopeea mea de vis Ce nu ai comparație Cum nu am epitete eu Să te invoc cu grație Drept oda mea de trist Orfeu, Să te glorific, imn să-mi fii, Romanță și pastel de dor, Cu mierea dulcei elegii Să mă dizolvi suav, ușor, Prelung, domol, meditativ, Ca-n-o baladă copleșit De nostalgii fără motiv, Ca-ntr-un poem fără sfârșit... Referință Bibliografică: Ca-ntr-un poem / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 732, Anul III
CA-NTR-UN POEM de ROMEO TARHON în ediţia nr. 732 din 01 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Ca_ntr_un_poem_romeo_tarhon_1357036717.html [Corola-blog/BlogPost/348796_a_350125]
-
Marcel Bejgu - Cântec, Marilena Ghiorghiță - Visare, Alexandru Ionescu - Fântâna lui Iacob, Florica Ionescu - Compoziție, Daniela Rândașu - Oamenii sunt păsări, Tiberius Adet - Portal, Valeriu Scărlătescu - Vestea bună, Florin Șuțu - Abac sentimental, Mihaela Ilic - Dar îngerul tăcea, trecea..., Alina Dumitrescu - A unsprezecea elegie II, Cristina Anghel - Lacteea, Dragoș Minculescu - Casa cu fantome, Ovidiu Paștina - Portret, Emanuela Ceapă- Dreptul la timp, Dan Alexiu - Ploieștii de altădată, Victor Munteanu - Pasărea albastră, Speranța Ștefănescu - A venit toamna, Mariana Voicu - Cai sălbatici, Maria Băbușanu - Muze, Elisabeta Stănciulescu
NICHITA STĂNESCU, OMAGIU 2016 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459716494.html [Corola-blog/BlogPost/380944_a_382273]
-
unei cărți la gura sobei a fost înlocuită prin vizionarea emisiunilor aparent variate TV, dar în fotoliu Problema cititului interesează unii intelectuali. Astfel, în 2013, Ian Sanson a publicat o carte interesantă, tradusă și în limba română intitulată Hârtia, o elegie ! Astfel, aflăm prin prisma ipocrită a Bio-Ecologiei că pentru confecționarea unei singure cărți se sacrifică, aproximativ, un copac întreg. Ori s-a constatat că la fiecare 30 secunde, în lume se publică câte o carte, iar jumătate din copacii sacrificați
CINE MAI CITEȘTE ....CĂRȚI ? de RADU OLINESCU în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 by http://confluente.ro/radu_olinescu_1490109425.html [Corola-blog/BlogPost/382887_a_384216]