39,055 matches
-
dintîi întîlniri cu intelectualii români din țară în condiții de neclandestinitate), a trebuit să spun participanților la „Gaudeamus” că întîmplarea face (dacă întîmplare este) ca tocmai acum să aflăm că „Europa liberă” nu mai este. Rațiunea Congresului american care a eliminat din bugetul pe 2003 banii necesari „Europei libere” în cîteva din țările pe cale să devină membre ale UE a fost aceea că evoluțiile democratice din aceste țări nu mai justifică existența unui post de radio care a emis vreme de
„Europa liberă“ nu mai este by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13308_a_14633]
-
populare germane din 1602 și textul unei cronici engleze ceva mai timpurii, din care fuseseră preluate mai multe amănunte, pentru a fi însă trecute cu vederea o serie de alte detalii. Acuzațiile grave aduse poporului evreu de cronica engleză sînt eliminate de autorul anonim al cărții germane. Nu e neapărat vorba, crede Avram Rotenberg, de o atitudine favorabilă evreilor, ci mai degrabă de reflexul uneia dintre obsesiile cu viață lungă ale bisericii catolice și ale bisericii lutherane: convertirea evreilor la creștinism
Despre moarte, cu erudiție by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/13319_a_14644]
-
exemplul unui fragment chiar din această carte în care povestește cum, în vremea comunismului, scriind o cronică la cartea lui Iorga, Viața lui Ștefan cel Mare a avut surpriza să constate, atunci cînd a citit gazeta, că din text fuseseră eliminate toate referirile la bătăliile cu turcii și, în general, tot ce ținea de otomani. Or, ce semnificație mai putea avea viața lui Ștefan cel Mare în absența turcilor? Ce se întîmplase? Chiar în momentul în care trebuia să apară cronica
Afinități elective by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13337_a_14662]
-
totul recuperabilă "pierderea" ei ar fi oricum mai puțin semnificativă. Prin urmare, păcat că prozatorii noștri nu au speculat, spre binele propriei opere, acest avantaj. "A scrie scurt înseamnă un efort de concentrare a expresiei și de concizie. Înseamnă a elimina ce nu este esențial, muncă extenuantă, și-așa, luând o groază de timp, nemaivorbind de greutatea însăși de a surprinde, săpând, rafinând, distilând esențialul râvnit", scria Constantin }oiu într-un articol din 1975 publicat chiar în "România literară", articol în
Cu prozele curate by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12021_a_13346]
-
se reflectă în "rearanjarea numelor și nuanțarea ierarhiilor" - operațiune, fără îndoială, dintre cele mai delicate și mai discutabile. Coordonatorul nu dă prea multe explicații, decât că, față de anterioarele dicționare Echinox, inserate în revistă (1978, 1988, 1994), unele nume au fost eliminate (ca de pildă Horia Bădescu și Nicolae Prelipceanu, pentru că nu au fost regăsite în structurile redacționale), iar altele au fost introduse (Mariana Bojan, Antonela Pogăcean și multe altele din cele mai recente promoții). Apar controverse pe care nu le pot
Dicționar de sentimente echinoxiste by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12047_a_13372]
-
sosire. Dacă pentru Voiculescu spectrul anticipatelor e un coșmar, nici pentru UDMR ideea de a reîncepe luptele interne nu e prea atrăgătoare. Să nu uităm că în perioada campaniei echipa Marko s-a găsit la un pas de-a fi eliminată de radicalii din partid. Dobândind o influență la care în urmă cu patru ani nici nu visa, UDMR-ul se vede obligat să fie un element de stabilitate și, orice ar zice dușmanii săi, de fidelitate față de echipa Tăriceanu. Din
Atenție la Talpa Parlamentului! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12100_a_13425]
-
și, foarte vag, pentru politologie (prin Coriolan Gheție, scriind despre "problematica mulțimii"). La ultimul număr, apărut cu mențiunea ianuarie-aprilie 1942, revista îi are ca directori pe Ovid Caledoniu și Vintilă Horia, iar ca prim-redactor pe Ion Șiugariu. Lista grupului elimină multe din numele notate în primul număr, dar și adaugă altele: prozatorul V. Beneș (o achiziție importantă), poetul Emil Botta (cooptat în grup, însă fără să fi avut posibilitatea să publice în revistă), prozatorul Laurențiu Fulga (publicat în revistă și
Depășirea respectuoasă a gândirismului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12111_a_13436]
-
veritabil act de revizuire. Pentru că prin revizuire el înțelege - pe bună dreptate - nu doar retrogradarea scriitorilor supralicitați în anumite epoci pe considerente metaliterare (îndeosebi politice), ci și readucerea în tabloul literaturii a unor scriitori precum cei amintiți mai sus, abuziv eliminați în circumstanțe istorice tulburi. Foarte complexele și fermecătoarele prezentări ale lui Gabriel Dimisianu îi deschid cititorului curiozitatea de a citi aceste pagini uitate. Și, în fond, acesta este lucrul cel mai important pe care îl poate face un critic literar
Critica de acord fin by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12129_a_13454]
-
era publicarea de almanahuri. Cele din anii 60-70 ofereau o intensă tematizare a revelionului (plăcinte cu răvașe, rochia de revelion, șampania, machiajul, ornarea mesei, bucăți umoristice), probabil gîndită să pună în umbră sărbătorirea privată a Crăciunului; cele din ultimii ani eliminau aproape total ideea de petrecere, sărbătoarea fiind legată, cu anticipație, de aniversările politice ale anului. Și almanahurile ilustrează un limbaj festiv de o incredibilă prețiozitate, din care s-ar putea culege zeci de metafore clișeizate - "la fereastra de lumină a
Fragmente tematice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12159_a_13484]
-
simte deloc dezorientat. Sirenele, jeturile de aburi, mirosul de hot dogs, mulțimea de pe Broadway și de pe Fifth Avenue nu îl tulbură cîtuși de puțin. Conduce ancheta ca și cum ar fi la Paris, la Bruxelles sau în Berry. Chiar dacă lumea interlopă newyorkeză elimină martorii și îl amenință, nimic nu-l sperie, nimic nu-l face să dea înapoi. Maigret va descoperi făptașii, dar va rămîne cu un gust amar, întrebîndu-se dacă meritase sa treacă oceanul ca să mai curețe o fărîmă din mizeria omenească
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
pentru aplicarea articolului 16 din Convenția de Armistițiu), 1946; Publicațiile interzise până la 1 mai 1948, București, Ministerul Artelor și Informațiilor, 1948; Publicațiile interzise. Supliment I. 1 Mai - 1 Noiembrie 1948, București, Ministerul Artelor și Informațiilor, 1948. Stabilirea a ceea ce trebuie eliminat din biblioteci (nu numai din bibliotecile publice, ci și din cele particulare) a căzut în sarcina unor oameni cu o pregătire intelectuală precară, rudimentar-expeditivi și plini de resentimente. Ei au masacrat pur și simplu cultura scrisă din România, atentând la
Din "realizările" regimului comunist - Cărți interzise by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12187_a_13512]
-
unele tensiuni între posibilitățile lingvistice și evaluarea culturală a formelor. În Tendințele limbii române (1968), Al. Graur amintea forme precum președintă, directoară, doctoră, pictoră, ingineră (desigur, azi ne poate surprinde alăturarea unor forme între timp total impuse - ingineră - de altele eliminate de uz - pictoră, directoară). Oricum, lingvistul considera că tendința epocii era contrară înmulțirii derivatelor feminine: "astăzi se folosește puțin femininul numelor de meserii"; "în general, se formează mai puțin feminine de la masculine"; "se folosește deci masculinul și pentru feminin: tovarășa
Ministră, ministreasă, ministroaică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12238_a_13563]
-
mulți oameni, nu să epateze prin exhibarea lecturilor sale sau a limbilor străine pe care le știe), naturalețea și expresivitatea stilului, cu precizia termenilor, lipsa de complexe în fața ideilor la modă, absența calculelor apriorice menite să protejeze persoane sau să elimine susceptibilități. Amicus Plato sed magis amica veritas pare a fi pentru Cristian Bădiliță un adevărat crez în viață. În momentul în care crede într-o idee, își rostește cu toată forța convingerea, indiferent de numele și numărul celor care susțin
Înțelepciunea justițiarului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12598_a_13923]
-
miri ce: că au găsit ulei la alimentara, că au prins portocale după doar două ore de coadă, că au scăpat de deportare (nu ca alți vecini)..." (p. 92). Cartea roz a comunismului este s-ar putea spune (dacă îi eliminăm din discuție pe Emil Brumaru și Corina Bernic) cartea unei generații. Este generația unor scriitori consacrați după căderea comunismului, dar care s-au școlit și au produs primele încercări literare în climatul confuz și tenebros al sfîrșitului anilor '80. A
Rosso Relativo by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12671_a_13996]
-
cu anul de apariție, uneori și cu numărul revistei ("despre asta s-a scris în 1960 și în 1982, în..."). Mioara Avram era, în continuarea marilor lingviști români din generațiile anterioare - Pușcariu, Densusianu, Iordan, Rosetti, Graur - un reper sigur, care elimina impostura și improvizația. O anumită severitate a judecății, rostite rece și clar, speria. Dar dincolo de ea, era întotdeauna dorința de a ajuta, de a explica, de a-l învăța pe celălalt. Mioara Avram era un spirit didactic și sistematic: toate
In memoriam Mioara Avram by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12677_a_14002]
-
de salon și dorința de-a patina pe lângă problemele realității l-ar califica pe Tăriceanu, eventual, pentru un post la protocolul de stat " dar nimic mai mult. Maleabili și lipsiți de convingeri ferme, ne dăm imediat pe lângă realitate: în loc să-i eliminăm asperitățile, i le acoperim cu pulberea fină a flecărelii inutile și cu buretele antișoc al unui penibil simț al relativului " " Merge și așa!" Iată că nu mai merge. Pentru a repune pe șine locomotiva deraiată a tranziției e nevoie de
Politicieni, feriți-vă de balcoane! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12748_a_14073]
-
care deși sunt color, arată realitatea unicoloră a rozului murdar ceaușisto-iliescian. Probabil că și în celelalte țări "frățești" a dominat modelul kaghebist al conducerii organelor de presă și televiziune de către oameni perfect controlați. E cert, însă, că ei au fost eliminați o dată cu căderea bolșevismului. N-am nici o probă directă, dar am toate probele indirecte: nicăieri, de la Prut la Oder, bestialitatea securistă n-a funcționat atât de bine și piedicile tranziției n-au fost atât de multe și evidente. Incompetenți cât încape
Acum, aisbergul. Urmează „Titanicul” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12786_a_14111]
-
perioada de după încheierea confruntării militare e o cu totul altă discuție. Dar, așa cum spunea, într-un articol din "L'Express", Michael Ignatieff, Saddam Hussein "era el însuși o armă de exterminare în masă", așa că eliminarea celui care, la rându-i, "eliminase" cinci milioane de kurzi era cât se poate de legitimă. Nu e de mirare că filmele și cărțile lui Michael Moore se bucură de-un asemenea enorm: ele sunt o abilă sinteză a clișeelor antiamericanismului prizat cu voluptate la ora
Temperatura nerușinării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12805_a_14130]
-
săi de guvern, temători că vine vreun cutremur și se prăbușește Palatul Victoria. Specialiștii au infirmat ipoteza guvernamentală. Dar cărțile Bibliotecii Naționale sînt în continuare depozitate pe unde s-a nimerit, multe în condiții ucigătoare. Același ministru al Culturii a eliminat de pe lista subvențiilor de la buget editurile Humanitas, Polirom, Paralela 45, deoarece acestea n-ar fi niște edituri serioase. Cred că nici Gigi Becali n-ar fi debitat o asemenea enormitate. Dl Theodorescu a scos de pe listă și revistele România literară
Ministrul de lînfgă drumul Puterii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/12295_a_13620]
-
constata, de pildă, că Paul Goma este un prozator minor". Pe liniatura binecunoscută a postideologiei, dl Poantă blamează demersul criticii la adresa perioadei totalitare, drept un ,tip de discurs ideologizant la rîndul său". De ce mă rog? Să-i urmărim raționamentul: ,El elimină din start caracterul individual al experienței estetice". Cum așa? Urmează, ce e drept, enunțul unui adevăr aproximativ: ,Valoarea estetică este creația unui individ anume și nu poate fi nici influențată, nici explicată prin formele de guvernare". Pentru ca la adăpostul acestuia
Un "cronicar" al Echinoxului (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12351_a_13676]
-
ale d-sale. Una privește titlul poeziei Logodnă (din ediția apărută în 1959), devenit prin voința lui Tudor Arghezi, în Scrieri și în Versuri (1966), Dragoste, iar alta dedicația din Flori de mucigai: "Domnului Al. Rosetti", pe care nu am eliminat-o eu, cum pare să creadă strâmb d-na Domnica Theodorescu, ci însuși Tudor Arghezi. La remarca mea că "profesorul" se va supăra, a replicat prompt: "Dar ce! Și-a făcut cavou în versurile mele?!". Era, în fond, o replică
Ridicola obstinație by G. Pienescu () [Corola-journal/Journalistic/12377_a_13702]
-
imagine este, cu aproximație, 90/10. Pornind de la observația că României de astăzi îi lipsește o cultură a dialogului, un exercițiu al dezbaterii calme și profunde, H.-R. Patapievici propune Idei în dialog ca pe o încercare imperativă de a elimina bolocajul de comunicare din spațiul nostru cultural de astăzi. ,, Rațiunea ei (a revistei, n.n.) de a fi, scrie Patapievici, este speranța că acest blocaj poate fi depășit printr-un efort de construcție, de autodepășire și de obiectivare. (...)Într-o lume
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12416_a_13741]
-
mai greu de situat în structura gestației textuale)". Dar și ediția Gheran operează cu aceste distincții, aducând la lumină numeroase materiale din laboratorul de creație; ediția 2001 simplifică simțitor acest aparat, nu se încurcă în hățișul manuscriselor: exclude fragmentele răzlețe, elimină elementele biografice și culturale, renunță la alcătuirea variantelor editoriale, pentru că (atenție!) "în ceea ce privește transcrierea textului în prezenta ediție nu există deosebiri esențiale față de ediția Niculae Gheran". Precizările sunt oneste, dar asta ne ajută să confirmăm, prin chiar cuvintele noilor editori, că
O improvizație by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12448_a_13773]
-
punctul ei de vedere, dar știm doar ce știe ea. Sutura spectatorului e realizată de Campion cu o rară subtilitate: în loc să ofere unghiuri subiective pentru a facilita identificarea cu personajul, regizoarea preferă filmările cu soft focus, imaginea fiind aproape neclară, eliminând astfel diferența dintre ochiul "obiectiv", clarvăzător, al camerei și perspectiva protagonistei. Mișcările torpide ale camerei se justifică și prin atenția pe care Campion o dă detaliilor decorurilor: orașul New York respiră pericol și urâțenie (da, există estetica urâtului și în cinematografie
Filmul polițist la interogatoriu by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/12499_a_13824]
-
în care deși plătești de te îndoi asigurările medicale nimeni nu se uită la tine dacă nu întinzi plicul cu euroi! Ăsta da management! În loc să se laude că va aduce sponsorizări, că va accesa programe europene și mondiale, că va elimina atmosfera de abator din spitalele românești, musiu Brădișteanu promite că la viitoare operație trebuie să aducem nu doar scalpelul, ci și urna în care să ni se depună cenușa! Cum altfel să înțeleg reducerea costului operațiilor? Deci, nu medicamente mai
Hidrologia îneacă România by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12507_a_13832]