13,637 matches
-
dialogului, râdeau toate obiectele, râdeau și ei, "nu știam de ce râdem, râdeam ca să râdem cu lacrimi: Istoria ca un buldozer...mergea înainte". Și merge până azi, acum de un comic autentic, încât Andrei Pleșu, considerat de Sîrbu, un "reprezentant al elitei Balcaniei", să poată scrie liber, cu har, la lumina zilei și a tiparului, Comedii la porțile orientului. Dar râsul lui e mai aproape, dacă nu cumva repetă, la modul neficțional, formula lui Caragiale. În Jurnalul unui jurnalist fără jurnal problema
De ce râdea Gary Sîrbu? by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/10499_a_11824]
-
discursul său filosoful și profesorul Andrei Marga. Asta a ridicat și mai mult cota momentului, a emoției pe care am avut-o. Și pe care nu am avut nici un chef să o disimulez. Aula Magna, superbă, solemnă, impunătoare, aristocratică. Personalități. Elită academică. O prezență strălucită a lui Andrei Marga, laudatio inspirat susținut de profesorii Liviu Malița și Ion Vartic. O lecție inaugurală profundă, nou prilej de a întoarce fața către sine, către drumurile vieții și ale creației, susținută cu distincție de
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
să-i invit din vreme nici pe președintele CJ, Florin Tecău, nici pe prefectul Mihai Oprescu. Am făcut-o doar în ziua respectivă, dimineața, și spre marea mea surpriză amândoi s-au bucurat că-i invit la o întâlnire cu elita presei românești. La rându-mi, i-am asigurat că nu trebuie să asiste la toată întâmplarea, ci este suficient să transmită salutul din partea instituțiilor publice respective, după care pot să-și vadă de treaba lor. Ceea ce s-a și întâmplat
La vânătoare de premii şi autorităţi [Corola-blog/BlogPost/94359_a_95651]
-
popor. Deosebit de semnificativ este un veritabil îndreptar al scrisului din exil, mărturisit în Cuvânt înainte din numărul 1 al revistei ,,Destin” (Madrid, iunie 1951), în care fenomenul emigrației este descris ca un proces de dezintegrare istorică și spirituală. Cât despre elitele intelectuale românești, aruncate de circumstanțele istorice tragice, prin care trece neamul nostru, dincolo de Țară, se afirmă că ele constituie, pe măsura autenticității lor, nu simple mănunchiuri de individualități deplasate din spațiul lor normal de creație în spirit, ci adevărate frânturi
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
ei majoritate, la stânga eșichierului politic. Se pare că deja la momentul respectiv intelighenția franceză renunțase cu totul să mai aspire la ceea gândire întrebătoare care, potrivit sociologului Edgar Morin, ar fi trebuit să caracterizeze esența naturii unei intelectualități moderne. Demarxizarea elitelor pariziene avea să se producă (și într-o proporție nu tocmai convingătoare) abia prin anii șaptezeci. Era normal ca o atare conjunctură să determine configurații ceva mai speciale în sfera exprimărilor din revuistica literară a românilor din exil, reliefându-i
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
1956: 8). În jurnalul său parizian (16 februarie 1949) Mircea Eliade făcea o adnotare care - și peste ani - îi va dovedi subtila înțelegere a motivațiilor ce puteau anima, în acel moment, intelectualitatea exilului românesc: „...adversarul nu se îngrijorează decât de elite care, cu un sistem polițienesc bine pus la punct, prezintă avantajul că pot fi suprimate fără dificultăți”. Ceea ce - chiar la momentul respectiv - se petrecuse deja în România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase Eliade - a face cultură devenise unica politică eficace
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
România. Prin urmare, așa cum clarvăzător notase Eliade - a face cultură devenise unica politică eficace pe care exilații o aveau la dispoziție. „Situațiile tradiționale au fost demult inversate: astăzi politicienii nu se mai situează în centrul propriu-zis al istoriei, ci savanții, elitele intelectuale” (Eliade 1973: 103). Primele manifestări revuistice apăruseră chiar în anii imediat următori (’48 - ’49) instalării comunismului prin „Revista (subintitulată a) scriitorilor din exil, Luceafărul”, la Paris și „Orizonturi” (’49-’53) publicată la Stuttgart sub egida Cercului de Studii și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
George Uscătescu, Constantin Ghidel, Ștefan Teodorescu. Demersurile de promovare a valorilor culturii naționale și ale esenței sufletului românesc vor căpăta însă o deosebită amploare odată cu apariția la Madrid a revistei „Destin” (1951-1972), paginile ei reunind cele mai prestigioase semnături ale elitei exilului românesc începând cu George Uscătescu (directorul revistei), Mircea Eliade, Vintilă Horia, Horia Stamatu, Stefan Baciu, Nicu Caranica, Pamfil Șeicaru, Basil Munteanu, Monica Lovinescu, Virgil Ierunca, Ștefan Lupașcu, Al Busuioceanu, Paul Miron, I.D.C. Coterlan, Emil Ionescu, Horia Precup, Grigore Ghica
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94317_a_95609]
-
Wilson montează pentru prima oara în România. El reușește, la Craiova, un spectacol șocant - ca un desant aerian necruțător - pornind de la capodoperă Rinocerii, care l-a catapultat, în deceniul al șaptelea, pe dramaturgul francez de origine română Eugen Ionescu în elită creatorilor de gen, umăr la umăr cu Brecht, Beckett, Genet. Apreciată că o veritabilă efigie a spiritului european și, în ansamblu, al omenirii din veacul al XX-lea -, piesa Rinocerii a constituit, prin sutele sale de reprezentații, începând din 6
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
din domeniul afacerilor, în cadrul tuturor segmentelor de piață, precum și cele mai bune proiecte imobiliare finalizate în cursul unui an. Premiile acoperă activitățile și succesele din 18 țări din Europa Centrală și de Sud-Est și sunt jurizate de un comitet de elită, format din specialiști de la companii de top, active în toate segmentele sectorului economic. Mai multe informații se găsesc la: http://www.cee-insight.com/2013/winners. VEZI mai multe fotografii cu Complexul Comercial Palas Iași AICI! Citește și: > Vezi în ce
Centrul Comercial Palas Iasi a fost desemnat "Building of the year" in Europa de Sud-Est dar si "Retail development of the year" [Corola-blog/BlogPost/94388_a_95680]
-
Secretar de Stat pentru Culte, mi-am luat consilieri tineri, dinamici, doctori în științe politice, cunoscători ai lumii ecleziastice, ghidându-mă după un singur criteriu: CV-ul. Cred în obligația profesionalizării funcției publice, prin deschiderea ei către noua generație de elite intelectuale, către noi valori și principii. Statul trebuie servit de cei mai buni cetățeni ai lui, nu de cei mai descurcăreți și lipsiți de morală. Consider că experiența de la Palatul Cotroceni, faptul că de-a lungul timpului am creat legături
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
Iași înfrunta FC Clinceni pentru a-și asigura matematic prezenta în viitorul sezon al Ligii 1. După un sezon lung și complicat, mai ales datorită noului sistem playoff/playout, CSMS Iași se află la doar un pas de reveniră în elită fotbalului românesc. Parcursul excelent din 2014, când a înregistrat 12 victorii, 2 egaluri și doar 1 înfrângere, i-a dus pe ieșeni la 90 de minute de atingerea obiectivului. Citește tot... Marius Lăcătuș este noul antrenor CSMS Iași Marius Lăcătuș
Csms Iasi [Corola-blog/BlogPost/94599_a_95891]
-
ca sălbaticii, ne-au separat pomeții. Realitatea ne-a urcat drept în gât. Au venit cei de la Reanimare. Dar nu ne-au mai recunoscut. N-au întins mâna, nu ne-au mai cerut lumină prin vitrinele touchscreen. Poate trăgătorii de elită care putrezeau pe acoperișuri. Ei și-au ascuțit ciocul de coastele noastre de sticlă, ei au suflat în drenele noastre de tuberculoși. Și au apăsat încet pistoanele nopții. Iar noi, înfășurați în drapele, nu i-am mai recunoscut.
Realitatea touchscreen by Linda Maria Baros () [Corola-journal/Imaginative/5462_a_6787]
-
Mircea Zaciu. Ultimul latin (Cluj-Napoca, Editura Limes, 2005, 184 p.), n-are cum a afla, căci nici cea mai mică notă biobibliografică tip "de același autor" nu o însoțește. Nu înțelegem de ce atâta modestie și discreție din partea unui intelectual din elita ardeleană, a unui critic și eseist tobă de carte, care se livrează premeditat izolării, ruperii de centru și implicit de cititorii din fostul regat. Mulțumindu-ne doar cu excelentul portret spiritual pe care i-l face pe Internet Al. Cistelecan
Călătoria, ruptură și întoarcere by Geo Vasile () [Corola-journal/Imaginative/8170_a_9495]
-
Ceaușescu de la putere, deținută aproape un sfert de veac, iar trei zile mai tîrziu, în urma unui proces sumar, dictatorul a fost împușcat. Relația vînat-vînător s-a dovedit, încă o dată, reversibilă. Aviditate, ferocitate, comoditate - aceasta e deviza nerostită, dar reală a elitei vînătorilor contemporani (politicieni, oameni de afaceri, purtători de titluri nobiliare etc.). A citit vreunul din ei romanul Eșafodul al scriitorului kîrgîz Cinghiz Aitmatov? E descrisă acolo o vînătoare din timpul regimului sovietic care i-ar face pe toți să pălească
Epistolă către Odobescu by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/8093_a_9418]
-
bolnave. Bogăția șemineului de marmură alături de care se află goblenuri gen „Răpirea din serai”, dar și, aruncate neglijent, mai multe lingouri de aur. Pentru prima oară în istoria sa, PSD-ul a atins contradicția perfectă: a devenit un partid al elitelor bogate ce pretind că fac politica maselor sărace. În campania ce vine, ei vor trebui să răspundă și unor întrebări privitoare la această nepotrivire de... caracter. Iar răspunsurile nu vor fi cu siguranță de genul celui dat de actorul Mălaimare
Nașii fără dinți by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13153_a_14478]
-
lui Anghelache. Ea și nu cealaltă reprezintă hybrisul, vinovăția gravă ce îl torturează interior; ea explică atât neobișnuita comportare a personajului în secvența de la berărie, cât și misterioasa lui sinucidere. Mânuitorii de bani alcătuiesc o castă, un segment moral de elită al lumii: se revendică, pe filieră divină, din Sf. Petru, portarul împărăției lui Dumnezeu, iar pe linie profană din stirpea nobilă a marilor vistiernici de la curțile regale și imperiale. Erau oamenii de absolută încredere ai Suveranului, recrutați dintre exemplarele umane
Anghelache și dublul său by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/13139_a_14464]
-
au avut norocul a două reeditări: una în 1982, despre care am vorbit, la Editura Dacia, și alta în 1997, sub îngrijirea lui Aureliu Goci, la Editura Gramar, în colecția „Capodopere ale romanului românesc”. Ultima e o promovare senzațională în elita prozei noastre din toate timpurile, în șirul celor mai bune o sută de titluri. Supralicitarea, evidentă și neconvingătoare, este susținută de Aureliu Goci, plasându-l pe Teodor Scorțescu între Mateiu I. Caragiale și Camil Petrescu. E, totuși, prea mult. Nu
Un scriitor pierdut în exil by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/13190_a_14515]
-
tranziției (în cazul de față, din 1995 încoace). Probleme precum colaboraționismul scriitorilor cu regimurile autoritare, măsurile diferite folosite în momentul de față pentru cîntărirea celor două ideologii criminale ale secolului XX, fascismul și comunismul, existența sau inexistența antisemitismului la nivelul elitelor intelectuale românești, relația dintre comunism și naționalism, scriitorii și Securitatea (poliția), revizuirea sistemului de valori și a canonului literar după căderea comunismului, relația dintre pornografie și cultură, problema regulilor în aparentul haos care caracterizează discursul literar și critic în postmodernitate
Temele vremii noastre by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13184_a_14509]
-
consecventă a principiilor democrației față de totalitarisme. Într-o lume democratică în ansamblu nu mai există - după cum demonstrează Doyle - necesitatea unei superputeri militare pentru garantarea libertății și SUA devin, automat, „o democrație printre altele”. Or, de o asemenea eventualitate se tem elitele americane pentru că, dacă necesitatea unui hegemon-garant dispare, SUA ar putea fi marginalizate, motivul fiind situarea lor excentrică față de o Eurasie „suprapopulată și industrioasă, unde riscă să se concentreze întreaga istorie a unei lumi relaxate”. Temerea este deplin justificată pentru că în
Început de partidă by Toma Roman () [Corola-journal/Journalistic/13226_a_14551]
-
îl numește „majoritatea compactă”. Iar apoi avem „restul”, „marginea” cum se mai spune. Dar o astfel de descriere a situației este total greșită. Pentru că, după cum a demonstrat (fie și empiric) Basaglia, „nucleul tare” al societății constă dintr-o combinație între elite și „majoritatea compactă” a lui Schwendter, iar aceste două elemente interacționează, de fapt, conform legilor ciberneticii. Tot restul, suma subculturilor (indiferent dacă sînt numite astfel în limbajul oficial sau nu) reprezintă, în realitate, majoritatea populației. În orice societate există mult
Despre subculturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/13288_a_14613]
-
monografice și bibliografice), semnată de Mihai Gabriel Popescu și Ștefan Ion Ghilimescu. Autorii și-au ales un subiect cu semnificație deosebită, ilustra familie de intelectuali a Ciorăneștilor, propunându-și ca, prin studierea ei, să aducă o contribuție „la înțelegerea rolului elitelor în edificarea vocației europene a poporului român”, cu alte cuvinte, să pledeze pentru meritocrație, acea structură socio-culturală, din păcate, subapreciată la noi, aproape considerată ostilă, încă de pe vremea comunismului. Și într-adevăr „Dinastia Ciorăneștilor” este una de elită, caz mai
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
înțelegerea rolului elitelor în edificarea vocației europene a poporului român”, cu alte cuvinte, să pledeze pentru meritocrație, acea structură socio-culturală, din păcate, subapreciată la noi, aproape considerată ostilă, încă de pe vremea comunismului. Și într-adevăr „Dinastia Ciorăneștilor” este una de elită, caz mai rar, ce stârnește interesul cercetătorului, curios de varii domenii ale activității umane. Cei doi autori au întreprins o largă investigație a două generații de cărturari străluciți, refăcând biografia membrilor ei, arborele genealogic, însoțindu-le de fotografii, de facsimile
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
Cronicar A murit Pavel Câmpeanu În revista 22 (nr. 716), două interviuri. Dl Livius Ciocârlie ia apărarea elitelor, nu și pe a elitiștilor. Întrebările aparțin unui tînăr critic, Marius Chivu, care i-a citit dlui Ciocârlie cărțile. (Precizarea nu e chiar inutilă, dat fiindcă nu se întîmplă des acest lucru.) Stimulat, evident, autorul Burgtheaterului provincial are ocazia să
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
de breaslă decît un travaliu creativ personal. Așa cum, de pildă, minerii din Banska Stiavnica, oraș minier slovac, trebuie să bea o bere, să spună o glumă și să sară pe un podium la o oarecare distanță pentru a intra în elita corporației din care practic fac parte, tînărul profesor scrie și susține o teză de doctorat în conformitate cu un set de constrîngeri care trebuie să fie respectate de discursurile sale scris și oral, pentru a accede la stratul superior al geosferei frecventate
Știință voioasă pe o temă dată by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/13312_a_14637]