341 matches
-
și de capricioasa meteorologie politică” - își motivează autorul demersul critic în ,,Cuvînt prevenitor”. Interesat de fenomenele care marchează cultura română, el abordează chestiuni de teorie literară foarte actuale, concentrându-și efortul pe tematica modernismului și a postmodernismului. Volumul Postmodernism și elitism. Postmodernismul românesc și circulația elitelor în context postdecembrist (1999) - teza de doctorat . - este o lucrare temerară, densă în informații, cuceritoare ca scriitură, ici-colo cu o fină ironie, o hermeneutică ce vizează un adevărat fenomen culturalo-literar (și nu numai) instalat în
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
gol istoric”, momentul desprinderii de modernism și trecerii spre postmodernism fiind demitizarea. Cultivă cu aceeași vervă eseul politic (volumele: Cele două Românii 1993; Bătălia pentru Basarabia, 2000, 2002), dar mai ales eseul cultural (Vocația sintezei. Eseu asupra spiritualității românești, 1985; Elitism și postmodernism, 1999, 2000; Literatură și ideologie, 2013). O parte din aceste cărți sunt gândite de autor a fi incluse în temerarul proiect enunțat - Istoria politică a literaturii române postbelice -, o primă lucrare de acest fel din spațiul cultural românesc
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
la Iași în jurul unui grup de tineri intelectuali care se reunesc pentru a crea un cenaclu de reflecție filosofică și politică. Aceste personalități înțeleg să se îndepărteze de stilul liberalilor, de tonul ex-pașoptiștilor pe care îi consideră emfatici și grotești. Elitismul și voința critică îl caracterizează și pe Maiorescu, și pe Carp, și pe un Iacob Negruzzi. Ei fondează în 1863 societatea "Junimea" și se întîlnesc pentru serii de conferințe la cei cu dare de mînă, ca Mavrocordat, de exemplu, lăsînd
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lipsește din demersul lui Noica. Încă o dată, filosofia românească dominantă părăsește cîmpul politic, de care vrea să se desprindă pentru că, în prezent, acesta asuprește și pentru că el a fost abătut de la calea dreaptă prin influențele străine dintre cele două războaie. Elitismul tragic al elitelor "noiciene" se exprimă ca o replică la aroganța calificată drept megalomanică a șefului statului român. Liiceanu vorbește, pe 17 octombrie 1980, de riscul tiraniei care generează efervescența unui spirit jubilînd fără a avea un scop ultim. Scopurile
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
implicit vulgare. Tehnica este aceea a citatului manipulat, idiosincrazia autorului (și respectiv a revistei, câtă vreme articolul face deschiderea, pe prima pagină, a numărului și a seriei) față de scrierile „umanitariste”, „proletare”, dând seamă în primul rând de o propensiune către elitism literar, în termeni partizani însă, ținând de tematică, nu de calitatea artistică a textului comentat, iar în al doilea rând făcându-se ecoul spiritului unei epoci în care obsesia „bolșevismului” (sau a orice altceva care-i seamănă) sperie o societate
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
fenomenologie a trecerii de la naturalismul impresionist la expresionismul de marcă al începutului de secol în pictură, din perspectivă estetică, o estetică însă nu numai a creației, ci și a receptării. Într-o pledoarie pentru receptarea avizată a operei de artă (elitism așadar, însă fondat pe precepte estetice, validat de înseși sistemele teoretice care decurg sau determină facerea operei de artă în sine), Lucian Blaga afirmă necesitatea elasticității judecății de valoare, judecată pregătită în mod fundamental nu de corpusul operelor de artă
CUVANTUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286619_a_287948]
-
sau a unui canal stereo. Dar industrializîndu-se, memoria devine un bun de consum. Ea nu se mai decodifică, ci se cumpără și se vinde. Nu mai am față de ea nevoie de o pregătire prealabilă, ci de putere de cumpărare. După elitismul diplomei vine cel al banului. Informația se plătește și trebuie să se plătească, ca și încrederea în analist (un ziar gratuit nu interesează pe nimeni). Cînd statul nu achită prețul, individul este acela care trebuie s-o facă. Privatizarea accesului
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
celălalt încorporează. Gnosticul vizează sistematic separarea, Luminii de Tenebre, a inițiatului de profan. Marxistul are în vedere în principal îndemnurile la unitate a teoriei cu practica, a forțelor culturale cu forțele de muncă, a inteligenței cu masele. Gnoza este un elitism individualist: gnosticul se ridică prin știința viziunii în Dumnezeu și nu se gîndește decît la mîntuirea sufletului său. Marxistul își umilește știința în fața "ignoranților", și o mîntuire solitară nu are sens pentru el. Acolo unde cultul platonician rupe punțile cu
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
și 2 deputați. La debutul "epocii Băsescu", PD se prezenta într-adevăr ca un partid complet reorganizat. Întâi, pentru că vocea partidului a devenit mult mai acidă, mai abruptă, asemenea stilului politic al noului conducător, PD pierzând din sobrietatea și chiar elitismul lui Petre Roman, dar câștigând, în schimb, maniera directă de exprimare, mai pe înțelesul cetățeanului simplu, a lui Traian Băsescu. Apoi, mai important sub aspect organizațional, noul lider a schimbat practic întreaga conducere superioară a partidului, Vasile Blaga, fost secretar
Un experiment politic românesc: Alianța "Dreptate și Adevăr PNL-PD" by Radu Alexandru () [Corola-publishinghouse/Science/1087_a_2595]
-
le permită dezvoltarea acestor capacități deosebite? Există posibilitatea realizării unor programe educative speciale pentru ei? Dar oare trebuie școala să facă acest lucru? Nu sunt ei deja niște privilegiați ai naturii? Poate ar exista un risc de a favoriza un elitism precoce? Care ar fi rolul unui profesor în fața unui asemenea copil? Întrebările sunt mult mai numeroase. Răspunsurile sunt însă dificile. Este suficient să se atingă situația copiilor supradotați într-o discuție pentru a se declanșa o polemică. Și aceasta pentru că
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Este dificil de prevăzut dacă o accelerare a ritmului instrucției va avea efecte pozitive sau negative pentru copil. 3. Copiii mai puțin talentați de aceeași vârstă pierd modelul pozitiv oferit de cei supradotați. 4. Accelerarea produce o senzație nedorită de elitism printre elevi. Cercetările privind eficiența acestei metode nu oferă încă date suficiente. Astfel, s-a demonstrat că elevii dotați care au beneficiat de instrucție accelerată au avut rezultate mai bune la un test de performanțe școlare decât copii dotați de
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
ce urmează să profeseze în învățământ, ceea ce ilustrează o întărire progresivă a atitudinilor autodefensive. O evoluție paralelă cunoaște și „idealismul” debutanților: credința lor în posibilitățile nelimitate de a influența performanța copiilor dispare treptat, lăsând locul unui scepticism, dublat adesea de elitism. Influența contextului normativ al instituției educative se vădește și în acestă privință: adoptând criteriile de evaluare ale autorităților școlare, profesorii sunt înclinați să valorizeze succesul la disciplinele „tari”, ca matematica, fizica, chimia și să judece inteligența prin prisma lui. (S-
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
Cuprinstc "Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul dea destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
Cuprins" Nimeni nu trebuie lăsat „de capul său” (Mihaela Miroiu) 9 Modernizarea neliberală 9 Individualism etic, raționalitate, empatie și compasiune: ingrediente lipsă 10 Ce este rezonabil În abordările eugeniștilor români? 14 Paternalismul etatist și jocul de-a destinul celorlalți 17 Elitismul biologist 18 Antifeminismul 19 Mulțumiri 23 Introducere 25 Istoriografia mișcărilor eugeniste 30 Cazul României 34 Mișcarea eugenistă și dezbaterile istoriografice despre România interbelică 36 Teorie și metodologie 39 Structura cărții 43 Capitolul 1 - De la disperare culturală la renaștere națională 47
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
același registru al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
al continuității, așa cum relevă autoarea, „discuția din cuprinsul acestei cărți dezvăluie discrepanța dintre credința nezdruncinată a reformatorilor În capacitatea statului de a mobiliza și controla resurse umane și ineficiența practică a instituțiilor statului În implementarea ambițioaselor planuri eugeniste”. Elitismul biologisttc "Elitismul biologist" Varianta românească a eugeniei arată Încă o dată faptul că, În mare măsură, suntem prizonieri ai vremurilor noastre, În sensul teoriilor pe care le adoptăm și În consecința cărora facem politici. Clasa și etnia au fost reificate În calitate de indicatori ai
Eugenie și modernizare în România interbelică by Maria Bucur [Corola-publishinghouse/Science/1967_a_3292]
-
se face simpatic, abilitatea, duplicitatea sau chiar conformismul: toate însușirile în care efectiv se poate da dovadă de superioritate. Și, dacă vom continua consultarea dicționarului, informându-ne și asupra derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem confruntați cu o serie de noțiuni frecvent încărcate cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată ca exemplu face referire la un
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
dicționarului, informându-ne și asupra derivaților relativ recenți ai termenului elită, cum ar fi elitist sau elitism, ne vom convinge foarte rapid că suntem confruntați cu o serie de noțiuni frecvent încărcate cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată ca exemplu face referire la un învățământ care suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
că suntem confruntați cu o serie de noțiuni frecvent încărcate cu conotații negative pentru opinia publică. Citim aici elitismul favorizează și selecționează o elită în detrimentul majorității. Iar expresia citată ca exemplu face referire la un învățământ care suferă de boala elitismului. De fapt, în acest caz, Le Petit Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau să ascultăm conversațiile din jurul nostru pentru a ne convinge de acest lucru. Termenul elită, utilizat la singular
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
Robert este reflectarea concepțiilor celor mai răspândite în epoca noastră. Este suficient să citim ziarele sau să ascultăm conversațiile din jurul nostru pentru a ne convinge de acest lucru. Termenul elită, utilizat la singular sau la plural, și derivații săi elitist, elitism sunt întrebuințați cel mai adesea cu scopul de a dezaproba sau de a respinge. Giovanni Busino (1992, p. 4) afirmă: „sunt tot atâtea cuvinte încărcate cu conotații negative, depreciative chiar”. În zilele noastre, a califica un proiect ca fiind elitist
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
normală, mergând de la sine. Abia în secolul al XVIII-lea a apărut printre filosofi ideea că toți cetățenii sunt chemați să-și împartă în mod egal puterea (Putnam, 1976, p. 2). Așa s-a ajuns să se poată vorbi despre „elitism implicit sau subînțeles”, cu referire la mai mulți filosofi politici din trecut, începând cu Machiavelli (Lottieri, 1999, p. 201). Dar optimismul democratic inspirat de Iluminism nu a fost pus în discuție și nu a fost confruntat cu realitatea regăsită a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
supunându-o unui imperativ al „competenței tehnice”, care nu poate să nu amintească, din anumite puncte de vedere, de ideologia tehnocratică apărută în anii ’30 și reapărută după cel de-al doilea război mondial (Birnbaum, et. al., 1978, pp. 84-85). Elitismul republican În modelul nostru de elitism republican, veritabilele rezervoare din care provin cei mai înalți funcționari de stat, responsabilii politici cei mai reputați și conducătorii de întreprinderi cei mai importanți trebuie căutate în promoțiile Politehnicii și ale É.N.A. [...]. Doi
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
tehnice”, care nu poate să nu amintească, din anumite puncte de vedere, de ideologia tehnocratică apărută în anii ’30 și reapărută după cel de-al doilea război mondial (Birnbaum, et. al., 1978, pp. 84-85). Elitismul republican În modelul nostru de elitism republican, veritabilele rezervoare din care provin cei mai înalți funcționari de stat, responsabilii politici cei mai reputați și conducătorii de întreprinderi cei mai importanți trebuie căutate în promoțiile Politehnicii și ale É.N.A. [...]. Doi dintre cei patru președinți ai celei
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
în V. Pareto, Traité de sociologie générale, Droz, Geneva, pp. VII-XXVIII. Aron, Raymond, 1983, Mémoires. Cinquante ans de réflexion politique, Julliard, Paris. Aron, Raymond, 2002, Le Marxisme de Marx, Éditions de Fallois, Paris. Bachrach, Peter, 1967, The Theory of Democratic Elitism. A Critique, Little, Brown and Company, Boston. Bauer, Michel, 1985, „La gauche au pouvoir et le grand patronat: sous les pavés... des mouvements de la classe dirigeante”, în Pierre Birnbaum (ed.), Les Élites socialistes au pouvoir 1981-1985, PUF, Paris, pp. 263-306
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
formation des élites”, Esprit, nr. 10, octombrie, pp. 47-59. Baylis, Thomas A., 1998, „Elite Change After Communism: Eastern Germany, the Czech Republic, and Slovakia”, East European Politics and Societies, vol. 12, nr. 2, pp. 265-299. Beetham, David; Pétrie, Julian, 1983, „Elitism”, în Michael Mann (ed.), The Mac-Millan Student Encyclopedia of Sociology, The MacMillan Press, Londra, pp. 108-109. Berle, Adolf A.; Means, Gardiner C., 1936, The Modern Corporation and Private Property, MacMillan, New York. Birnbaum, Pierre, 1977, Les Sommets de l’État. Essai
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]