994 matches
-
scriitor român în viață, ci și unul dintre puținii artiști europeni care au reușit să modifice viziunea contemporanilor săi (cei care l-au citit) despre lume.” Opinia sa, la care Cronicarul subscrie, este întărită prin reproducerea uneia dintre nenumăratele cronici elogioase care, de-a lungul anilor, au însoțit cărțile lui Cărtărescu în țările unde s-a tradus opera sa: „Lucrul cel mai original și mai ieșit din comun al stilului narativ al lui Cărtărescu este copleșitoarea sa forță expresivă care pornește
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4240_a_5565]
-
Walter H. Annenberg Professor of Modern European History at the University of Pennsylvania și Emeritus Fellow, Trinity Hall, Cambridge. Aunci când a apărut, anul trecut, la Oxford University Press, cartea de 592 de pagini a stârnit comentarii dintre cele mai elogioase, devenind rapid un best-seller. Cititorul român are acum ocazia de a cunoaște tipul de energie dezlănțuită care a mesmerizat și redesenat o hartă europeană moștenită, în principiu, de la Napoleon, Metternich și Frederick cel Mare. Prefațatorul, el însuși angrenat în manierele
Oameni de fier by Gabriel Coșoveanu () [Corola-journal/Journalistic/4460_a_5785]
-
în legătură cu persoana sa - fie în asociere, în criticile lui C-tin Rădulescu-Motru împotriva „filozofiei neștiințifice“, fie în opoziție, în criticile aduse de teologii sibieni neortodoxiei și neromânismului său - devenise iritantă. Dat fiind că, în recenzia sa, Grigore Popa făcuse aprecieri elogioase asupra celor trei tipuri mistice, considerându-le sublime întrupări ale duhului ortodox, Blaga îi dă lui Zevedei Barbu cartea lui Underhill - ediția germană, pe care o avea în biblioteca sa - pentru a publica o contra recenzie. Acest lucru e atestat
Apaşul metafizic şi paznicii filozofiei by Liviu Bordaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1356_a_2716]
-
de orice tip de acces emoțional (s.tr.). Un ministru care nu se poate stăpâni oferă adversarilor săi un avantaj incalculabil. Este oare nevoie să mai amintim ce s-a întâmplat în 1914? Întotdeauna am apreciat, la modul cel mai elogios, moderația de limbaj a cancelarului Imperiului, dl. de Bethmann-Hollweg17. Dar, (în ajunul războiului), sub lovitura puternicei impresii pe care a resimțit-o văzând cum Anglia a trecut neașteptat de repede de partea noastră, el a calificat (față de Sir Edward Goschen
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
lojii oficiale". Spre surprinderea lor, în loja oficială recunoscură pe Președinte, ministrul culturii, primarul orașului București și încă un domn distins, despre care aflară, ulterior, de la Mihai că e domnul Holänder, directorul Festivalului. Din programul de sală nu lipseau articolele elogioase din presa română și străină, iar dintre sponsori nu lipsea, din nou, "Hotelul Irbis"! Mihai alesese o piesă de mare virtuozitate și audiție Imperialul lui Beethoven. A cântat magistral, la final chiar și Președintele se ridică în picioare și aplaudă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
de până acum, apărute pe spații extinse în prestigioase reviste culturale din București, România literară, "Observator cultural", "Idei în dialog", "22" (urmează "Viața Românească"), consideră romanul tău Noaptea lui Iuda un eveniment al anului literar 2007. Cum primești aceste comentarii elogioase după 15 ani în care cărțile tale au fost receptate ezitant, cu excepția unor admiratori constanți, cum ar fi Dan C. Mihăilescu, Tudorel Urian ș.a.? Cum se face că abia după 15 ani ai câștigat "pariul cu tine însuți și cu
Dan Stanca - "Adevărata miză a cărților mele este erosul, nu logosul" by Ion Zubașcu () [Corola-journal/Journalistic/8705_a_10030]
-
Constanța Buzea Aici în provincie ne zbatem între impulsul interior de a scrie, aprecierile elogioase ale grupurilor literare pe care le frecventăm și spaima de veleitarism. Cred că lipsa aprecierilor corecte din partea unor persoane competente, mă refer la persoana unui critic adevărat, devotat și onest, este una din cauzele proliferării literaturii proaste care a inundat
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8829_a_10154]
-
destinul și personalitatea unor reprezentanți de seamă ai literaturii române. Pe lângă un număr impresionant de articole și studii, publicate în prestigioase reviste literare, Nicolae Scurtu ne-a oferit și o suită de ediții critice deosebit de importante, care merită a fi elogios apreciate, dintre care amintim G. Călinescu: Scrisori și documente (1979), E. Lovinescu: Scrisori și documente (1981), Ion Barbu în corespondență (1982), la care se adaugă teza sa de doctorat, Reviste literare conduse de Mihail Dragomirescu între anii 1895-1935 (1998). Originar
Documente literare by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/8894_a_10219]
-
Dat în vileag, Barbu contraatacă în Săptămîna și începe să atragă atenția asupra autorilor "șopîrliști" cu o revoltă de apărător al regimului la care îl asociază și pe CVTudor, încît pentru scriitorii mai tineri idealul popularizării ajunsese să fie comentați elogios la Europa liberă și înjurați în Săptămâna.
Șopîrlele de altădată by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8901_a_10226]
-
amploare și luminozitate, amfitrionii spanioli abia reușind să-și mai recunoască teatrul. Ziarul El País, din 8 martie, titra: Sosește în Spania curtea magică a Teatrului Bulandra. Un articol pe jumătate de pagină vorbea despre legendara trupă românească în termeni elogioși: În mod inexplicabil, în această eră a festivalurilor, redescoperirilor și globalizării scenice, Teatrul Bulandra din București - o adevărată instituție de la înființarea ei în 1947 - n-a fost văzut în Spania, deși a fost prezent în alte țări de limbă spaniolă
Bulandra versus Abadía by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/9799_a_11124]
-
ci vrea să o interpreteze. Peisajul devine în acest caz o metaforă a vieții interioare, un cadru în care se fixează stările lirice." Cel din urmă volum al lui Emil Giurgiuca, Semne pe scut, din 1972, a fost și el elogios apreciat de critica literară.
Destinul unui poet by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9820_a_11145]
-
critice pe care le-a generat publicarea sa și cu aprecierile personale ale autorului. Firul povestirii se întrerupe pentru o bună bucată de vreme, memorialistul Ștefan Cazimir cedând cuvântul criticului și istoricului literar Ștefan Cazimir. În ciuda aprecierilor uneori exagerat de elogioase la adresa propriilor volume, scriitorul creează prezentări inteligente și seducătoare, care pot fi privite ca excelente exerciții de marketing cultural. Cariera politică a lui Ștefan Cazimir este analizată dintr-o perspectivă oarecum neașteptată: înființarea Partidului Liber-Schimbist apare mai mult ca un
Autobiografia ca joc by Mihai Mandache () [Corola-journal/Journalistic/9985_a_11310]
-
ediții, Bagajele pentru paradis pregătite îndelung de Valeriu Cristea n-au avut - și nici n-ar fi putut să aibă - receptarea pe care ar fi meritat-o. Nu spun, prin aceasta, că n-ar fi beneficiat, după caz, de recenzii elogioase ori de voluntara și semnificativa impolitețe a ignorării, ci că momentul ieșirii în lume i-a fost definitiv nefavorabil. Evul întunecat al tranziției, cu maniheismele sale politice și cu placenta impermeabilă ce separa mortificanta stângă de energica dreaptă parlamentară, își
Preistorii personale by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9248_a_10573]
-
de cartea lui Horia Ursu, Asediul Vienei. Surpriza este cu atât mai mare cu cât numele acestui autor optzecist (n. 1948) nu îmi era din cale afară de familiar. În 1988 a publicat o carte care s-a bucurat de comentarii elogioase (Anotimpurile după Zenovie) și... cam atât. După aproape douăzeci de ani apare acest roman care combină tradiția literaturii central-europene cu postmodernitatea, în care tabloul etern și fascinant al României în orbecăiala pe care o numim tranziție este trecut prin melancolia
Mitteleuropa în postmodernitate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9294_a_10619]
-
cred un autor minor). Poate că cel mai patetic și mai neașteptat admirator de după 1990 al prozei lui Eugen Barbu este Eugen Negrici, care consacră în sinteza sa Literatura română sub comunism. Proza (Ed. Fundației PRO, 2002) două mari paragrafe elogioase romanelor Groapa (p. 138-142) și Princepele (p. 172-179). Logica lui Eugen Negrici e aceeași cu a lui Octavian Paler: Eugen Barbu e un mare scriitor în pofida biografiei sale detestabile. Iată formularea criticului: "Eugen Barbu a intrat în conștiința cititorului român
O relectură suspicioasă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9332_a_10657]
-
chipul lui Florian Pittiș se compunea pe ecran. Privindu-l, gîndul meu a alergat agitat spre cei care l-au iubit. Spre cei care l-au cunoscut bine și de ani și ani. Spre cei care l-au pomenit mereu elogios și tandru în amintirile despre marile spectacole de la Bulandra, despre repetițiile cu Ciulei, cu Tocilescu, despre farmecul lor, despre poantele și jocul de priviri din "Elisabeta I" declanșate de Toma Caragiu și prelungite de ludicul inspirat al lui Moțu, despre
Mica Sirenă by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9364_a_10689]
-
excepție făcând doar Australia. Când am venit la Primăria Orașului Iași în 1992, orașul nostru era înfrățit doar cu Poitiers. Primarul Manciuc, care a semnat protocolul de înfrățire, a făcut o excelentă impresie primarului Jacques Santrot. Acesta mi-a vorbit elogios despre personalitatea acestui primar excelent pe care l-a avut Iașul. Prin Eurocités, asociație a marilor metropole europene, orașului nostru i s-au deschis larg porțile pentru a se angaja ca membru activ în complicata scenă a lumii, unde se
[Corola-publishinghouse/Administrative/1486_a_2784]
-
în îndemnul de a gândi limpede și cu adevărat liber, întemeindu-te pe asimilarea filozofiei, dar fără constrângeri bibliografice. L-au preocupat personalitățile exemplare, cele care oferă modele semenilor prin însăși existența lor. în acest sens a consacrat pagini foarte elogioase lui N. Iorga, perceput în toată grandoarea sa: "Dar nu se poate tăgădui că, din locul pe care-l deține azi, profesorul, care înțelege să facă educație acolo unde alții făceau numai politică ori nici măcar politică, omul providențial de cultură
O restituție: Vasile Băncilă by Mihai Sorin Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/9579_a_10904]
-
ca opusurile sale să constituie obiecte de interes public ? Ei bine, la Carbondale am întâlnit destui tineri entuziaști, prizonieri ai unei gratuități pline de candoare și farmec. Michael Southard, Greg Myers, William Shotton, Andrew Smith, Christopher Mitchell mi-au vorbit elogios despre muzica nouă. Or, ar fi de domeniul poltroneriei, al ipocriziei să susții un fenomen fără a pune umărul la sporirea și proliferarea lui. De aici apetența lor creatoare, verva cu care își adâncesc proiectele componistice. Cu toții sunt încă studenți
Dincolo de lojă by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/9592_a_10917]
-
gazetărie cel puțin de condiție îndoielnică, bunăoară foiletoanele "de ocazie", glosările festiviste, precum și subiectele "ursuze și sterpe", "dezolante din fire", cu "muză mediocră și trivială", care meschinizează scrisul și îi răpește libertatea morală 4. Despre foileton, Sebastian are mereu cuvinte elogioase, punându-l la temelia construcției culturii românești, prin faptul că a suplinit o vreme funcția cărții și a revistei: "ideile noastre au fost nevoite să circule cu gazeta, odată cu vestea ultimei critice și în vecinătatea editorialului politic"5. Pentru scriitorul
Mihail Sebastian în realitatea imediată by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/9590_a_10915]
-
Brăilei prin cărți poștale comentate. Autorul, Valeriu Avramescu, a absolvit Liceul "Nicolae Bălcescu", cea mai veche și prestigioasă instituție de învățământ din Brăila, devenind apoi inginer în Marina Militară cu gradul de comandor. Cu o pasiune ce merită a fi elogios apreciată, Valeriu Avramescu s-a dedicat colecționării și cercetării atente a cărților poștale ilustrate care aduc imagini edificatoare asupra particularităților Brăilei dintr-o lungă perioadă, de la sfârșitul secolului al XIX-lea până în epoca interbelică și cu conexiuni în contemporaneitate, îndeletnicire
Farmecul Brăilei by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/7711_a_9036]
-
punea actorii să vorbească În fața unui aparat sofisticat, ca să le ia... ambitusul; exercițiu inutil, fiindcă trupa era atît de mică, Încît oricum jucau toți histrionii, În toate montările... La Chișinău, cînd montam un Cocteau, trupa de la Luceafărul Îmi tot vorbea elogios de marele Todorov; mă duc și văd un spectacol de-al lui Todorov - era jenant! CÎnd Îmi cunosc opinia, marii actori ai teatrului din Capitala Republicii Moldova (unii-artiști ai poporului; alții-emeriți) corectează verdictul: Într adevăr, zic ei, Todorov era mare, dar
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
complicate; nu chiar ca Avatar, dar nici precum cele În care se filmează jumătate de peliculă Într-un apartament, apoi jumătate Într-un autobuz, și filmu-i gata. Dar părerea mea, nu mai are importanță cîtă vreme producțiile românești sunt primite elogios În competițiile internaționale... Revista ComunIQue: Unii devin legende vii doar pentru că trăiesc mai mult decât alții, sau mai puțin? Bogdan Ulmu: O legendă vie musai să fie și ...longevivă, nu? - vezi cazul Radu Beligan. La antipod, Marilyn Monroe, care a
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
slab, păpușarul salută publicul entuziasmat, Își Înclină apoi capul și, retrăgându-se câțiva pași, dispăru discret după cortină. Următoarele spectacole avură un succes și mai mare. Se vorbea deja despre un adevărat fenomen artistic. Gazetele Îl comentau În termeni foarte elogioși pe Grimmi, comparându-l cu o apariție meteorică pe cerul pustiu al micului lor oraș, care te făcea să uiți de cenușiul cotidian și-ți transmitea o stare pozitivă, aducându-ți tinerețea În suflet. De fapt, realizau cu toții că aveau
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
în linia a Ia în calitate de comandant al liniei de tiraliori (pușcași din avantposturi). Susținut de bateriile artileriei de pe înălțimile Bucovului, a înaintat cu bărbăție pe înălțimile Opanezului sub ploaia de gloanțe a inamicului. La 1 decembrie este avansat, după aprecierile elogioase ale colonelului M. Cerchez, la gradul de locotenent colonel și i se încredințează comanda Regimentului 4 linie, fiind repartizat la Nicopole (ord. div. nr. 1674, din 6 decembrie 1877). De la Nicopole pleacă în marș la Vidin unde situația trupelor române
CADENȚE PESTE TIMP by Costin CLIT () [Corola-journal/Journalistic/91799_a_93207]