389 matches
-
vorbim de alta care avea planurile de lecție făcute de un coleg de prin târg, ce le semnase cu numele lui..., dând-o de gol. Eram prodecan și mă trezesc că în Secretariat mă salută o doamnă roșcată, rujată, foarte emancipată: - Vai, doamna Mirela, m-ați uitat... De la Ghelar... - Oh, nu.... Cum puteam să vă uit? Pe dumneavoastră?! Referință Bibliografică: Râsu -plânsu / Mirela Borchin : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1039, Anul III, 04 noiembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013
RÂSU -PLÂNSU de MIRELA BORCHIN în ediţia nr. 1039 din 04 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342019_a_343348]
-
ajung la concluzia că Mathilde nu este doar o prințesă atrăgătoare, ci și o ființă inocentă, nevinovată și timidă. Din păcate, percepția lor se dovedește incompletă și doar în parte corectă, pentru că în realitate, Mathilde Bonaparte este o tânără doamnă "emancipată"și independentă, care știe foarte bine ce își dorește de la viață. Din acest moment, Janin îi vorbește tot mai des lui Anatol despre Mathilde, reușind să îl convingă să se gândească serios la căsătoria cu aceasta. De altfel, Anatol Nikolaevici
O CĂSĂTORIE SUB SEMNUL DIAMANTELOR de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 132 din 12 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/344240_a_345569]
-
SUFERINȚĂ!, de Maria Goron, publicat în Ediția nr. 60 din 01 martie 2011. Tineretul din ziua de azi suferă enorm și este în general foarte nefericit. Cred că niciodată în ultimul secol nu a fost mai nefericit. Ei se cred emancipați, afișează siguranță și îndrăzneala, bravează, dar... în realitate suferă ...Există câteva boli care fac ravagii în rândul tineretului Boală “Fără iubire” Cea mai gravă boală a tineretului din ultimii ani este “Boală fără iubire“. Expresia “Te iubesc!” a fost înlocuită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344360_a_345689]
-
pornirilor instinctuale. Versurile muzicii ascultata de tineri sunt incredibil de ... Citește mai mult Tineretul din ziua de azi suferă enorm și este în general foarte nefericit. Cred că niciodată în ultimul secol nu a fost mai nefericit. Ei se cred emancipați, afișează siguranță și îndrăzneala, bravează, dar... în realitate suferă ...Există câteva boli care fac ravagii în rândul tineretului Boală “Fără iubire” Cea mai gravă boală a tineretului din ultimii ani este “Boală fără iubire“. Expresia “Te iubesc!” a fost înlocuită
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/344360_a_345689]
-
Goron Publicat în: Ediția nr. 60 din 01 martie 2011 Toate Articolele Autorului Tineretul din ziua de azi suferă enorm și este în general foarte nefericit. Cred că niciodată în ultimul secol nu a fost mai nefericit. Ei se cred emancipați, afișează siguranță și îndrăzneală, bravează, dar... în realitate suferă ...Există câteva boli care fac ravagii în rândul tineretului Boala “Fără iubire” Cea mai gravă boală a tineretului din ultimii ani este “Boala fără iubire“. Expresia “Te iubesc!” a fost înlocuită
TINERET ÎN SUFERINŢĂ! de MARIA GORON în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344359_a_345688]
-
decât o femeie cu 10 nașteri. Și totuși cât de câștigate ar fi aceste domnișoare să nu aibă de-a face cu ginecologul, să fie nevinovate, pure și cu inima curată atunci când vor fi mirese. La început ele se cred emancipate dar până la urmă în viața lor se instalează tristețea, dezamăgirea, disperarea și rușinea. Îmi este așa de milă de ele. Am văzut fete de liceu care și-au ratat continuarea studiilor, s-au căsătorit gravide, obligate de părinți, și în loc să
TINERET ÎN SUFERINŢĂ! de MARIA GORON în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344359_a_345688]
-
bobițe! -Eu ,am fost în bătătură Și am găsit o firimitură!... Însă, una mai moțată Ciripi ușor mirată: -Vaai, eu nu sunt gospodină! Mă invită Vrăb la cină... Nu mă mânjesc pe gheruțe Căutând pe câmp grăunțe. -Cât ești de emancipată! Parcă nu ne-ai fi surată, Dar vezi să nu mori de foame De la atâtea fasoane! Zise o biată vrăbiuță Ce tremura pe crenguță. Bâtrâna vrabie înțeleaptă Ciripi înfrigurată: -Vezi de treaba ta surată, Nu vezi că e nemâncată! Ce
VRABIA MĂLAI VISEAZĂ… de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377478_a_378807]
-
pasiunea A și murit în clipa disperată. Când ai plecat. Furându-mi și minunea ! Ce nu se crede astăzi regretată. Mi-e sete de iubirea ta curată Și de privirea ta acum mi-e dor. Tu ai dorit să fii emancipată ! În timp ce mă usuc încet și mor. M-ai amăgit cu false declarații Precum că eu aș fi lumina ta. Dar pân’ la urmă noile relații Mi te-au făcut să n-ai ce regreta. Feminitatea ta acum mă doare - De ce
TELEFONUL FĂRĂ TON de FLORIN CEZAR CĂLIN în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378401_a_379730]
-
Dora, o povestire pe simeza literaturii fantastice, foarte bine scrisă, impecabil scrisă. O poveste de dragoste trasă din istoricul bucovinenilor, din miturile și superstițiile lor, o poveste Lostriță, magică, dar modernă prin temporalitate, personajul principal, Dor, fiind elev de liceu, emancipat, cu drag de cultură. Locul ales sau chiar întâmplat, un sat în care mai bântuie vrăjitoare, în care se mai întâmplă lucruri ciudate, pedepse inexplicabile, apariții poltergeist. Personaje din Bulgakov, motanul și Agripina, fac din această povestire un mic Maestru
CONSTANTIN T. CIUBOTARU- DOR DE BUCOVINA de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 2165 din 04 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379121_a_380450]
-
14 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEU Doi îndrăgostiți: eu și mama Mă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul prin părul ei, pacea se împrăștie, asemeni polenului, răspândindu
PREMIUL I LA CONCURSUL INTERNATIONAL MEMORIA SLOVELOR , EDITIA A II-A, 2016 [Corola-blog/BlogPost/379393_a_380722]
-
nr. 2084 din 14 septembrie 2016. MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEU Doi îndrăgostiți: eu și mama Mă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul prin părul ei, pacea se împrăștie, asemeni polenului, răspândindu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
drob de zahar în sare. Citește mai mult MARIA DICUSAR (Cimiseni / Republică Moldova) - PREMIUL I la Concursul Internațional "MEMORIA SLOVELOR", ediția a II-a, 2016 - Secțiunea ESEUDoi îndrăgostiți: eu și mamaMă dedau acestei lumi, pășind pe pamant că un rob emancipat. Mi se pare că nu am un cer deasupra, ci chiar dedesubt. Verdele abia vine. Toată pacea acestui pământ am zărit-o pe chipul sfânt al mamei. Iar cand bate vântul prin părul ei, pacea se împrăștie, asemeni polenului, răspândindu
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379428_a_380757]
-
duc viață rușinoasă.. . . La noi, mai vezi bătrâni sfătoși la poartă, pe-o băncuță, La voi, mulți tineri ,,puturoși”n-au casă nici mândruță. . . La noi, tot locul are-un strop și din eternitate, La voi. . .,,paiațele” conduc, se cred emancipate. La noi, vibrează ce-i duios, curg doinele de dor, La voi, e putred, găunos, un sentiment de-amor. . . La noi, ce-i simplu-i căutat, de preț e armonia, La voi și portu-i demodat, iubiți grandomania. . . La noi, sunt
LA VOI ŞI...LA NOI de IONEL DAVIDIUC în ediţia nr. 662 din 23 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346357_a_347686]
-
și avertizase la plecarea din sat că la oraș “sunt multe răutăți”. Și confirmarea faptică a acestei preîntâmpinări e inserată de autor fără rezerve: băiatul de țăran a fost ispitit să se joace “de-a mama și tata” cu copila emancipată a boierului la care era angajată mama-sa, a fost apoi obligat să se edifice, la un nivel superior, asupra acestui gen de relație, redus la instinct, având drept cuplu voluntar doi adolescenți evrei, desigur, subiecți cu experiență etc. Ori
MEMORIILE COLONELULUI COSTACHI HANGANU, ÎN “COLECŢIA MEMORIALISTICĂ XXI”, PITEŞTI, 2012 de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 670 din 31 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346348_a_347677]
-
o ființă puternică. Din păcate, uneori, în societate, importanța ei este minimizată de oameni fără scrupule sau de femei ușuratice, care, doar pentru faptul că au avut timp și au răsfoit niște cărți, dând copy-paste la câteva cuvinte, se cred emancipate. Poate că nici nu ar fi cazul să le enumerăm aici, pentru că acele păreri chiar nu contează. Sunt oameni fără valoare, care nu vor lăsa absolut nimic în urma lor. Învățatul ca învățatul, dar practica ne omoară. Bineînțeles că a fi
REFRENE PENTRU OAMENI SLABI de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1494 din 02 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376174_a_377503]
-
artelor vizuale, coagulând în cadrul Facultății de Artă a Universității din Oradea mari resurse creatoare și formatoare. Activitatea lor este permanentă, cât vor trăi. De aici nu se iese la pensie. Creatorii dau și vor da înaltul rang de urbe civilizată, emancipată și curată spiritual, dle. primar!? Artiști creatori pe care domniile voastre sunteți obligați să-i protejați sub toate aspectele, pentru aportul lor semnificativ la infrumusețarea orașului; arhitectura peisageră, exponate artistice, monumente sau lucrări de artă decorative, inobilări de spații interioare și
SCRISOARE DESCHISĂ CĂTRE PRIMARUL REALES AL MUNICIPIULUI ORADEA de CORNEL DURGHEU în ediţia nr. 1996 din 18 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375598_a_376927]
-
beizadelele, „rași la frunte, la tâmple și la ceafă, purtând pe creștetul capului un mititel fes roșu cu fundă de mătase albastră”3. Deloc mai breji se Înfățișează „boierii cei tineri”, printre care ne-am aștepta să bată un aer emancipat. În clipa În care Începe danțul (nimic de spus: la modă, ca În toată Evropa- „poloneză, parol, vals” și chiar „écossaise”), „boierii cei tineri Își lepădau giubelele și papucii, rămâneau numai În meși și alergau de luau fetele și cucoanele
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
noi, ăștia”. Există Însă două tipuri feminine pe care dandy-ul le acceptă. Mai bine zis, le tolerează, intrând Într-un fel de dialog egalitar și, uneori, deloc paradoxal, căutându-le chiar tovărășia: pe de-o parte, femeia autoritară, independentă, emancipată, de tip amazoană, pe de alta, mustind de senzualitate și farmec, curtezana. Unde am mai putea Întâlni Însă amazoane În lumea modernă? La propriu, asemenea suratelor antice, respectând Întru totul mitul, În armuri, dând iama călare, mânuind spadă sau arc
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Evul Mediu și asupra vieții urâte pe care trebuia s-o ducă muncitorul în capitalism 1121. În realitate, abia odată cu manufactura și apariția industriei și fabricii, oamenii încep să simtă cu adevărat gustul unei vieți libere de ființă împlinită și emancipată. Ostilitatea față de mașină, care mai subzistă și azi în mentalul multor oameni, ca și viziunea idilică, falsă, asupra vieții la sate, au dus la o imagine greșită, distorsionată, inventând probleme, acolo unde acestea nu existau. În realitate, capitalismul și globalizarea
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
mai mult îi contrazice o pronunție care-a fost învinsă și (abandonată) părăsită de cătră generala cultură națională - dialectul. Ce-i dialectul? Dialectul în pronunție se are față cu pronunția curată cum se are spiritul local, rămas înapoi, față cu emancipatul și generalul spirit național. Coloarea unui dialect îl transpune pe auzitor numaidecât într-o provincie anumită și-i strâmtorează simțul, pe când pronunția curată îl ridică la intuițiunea spiritului național. Deja-n viața de toate zilele e jenant de-a asculta
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în Europa. Odată un român patriarh, el va numi români episcopi în ținuturile locuite de ei, albaneji episcopi unde țările sunt locuite de albaneji. Datoria publică turcească, acoperită în Anglia prin subscripțiuni benevole. Convins poporul englez că turcii trebuiesc economicește emancipați. Datoria publică odată plătită, se va institui un Reichsrechnunghof care va ține pururea în cumpănă echilibrul bugetar. Patriarhii or înființa la Const[antinopol] o Academie de limbi orientale. Gaster românește. Se vor preda pentru turci științele necesare și pentru celelalte
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
întru preamărirea "transformării omului de azi". Tehnica joacă rolul mîntuirii, salvarea vine prin computer, are loc nașterea "cosmantropului" și a "iconantropului". Omul nou, promis nouă odată cu apariția căii ferate, ne așteaptă de acum înainte la capătul informatizării societății: micul întreprinzător, emancipat, convivial și anarhist. Religia nord-americană a viitorului hrănește o mulțime nenumărată de încercări profetice, în care informația factuală asupra ultimei generații de microprocesoare vine să întrețină așteptarea escatologică a Salvării prin Mașină. De la Toffler la Servan-Schreiber, de la Al treilea val
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
socialismul este o conștientizare. Instituția școlară nu e una de incubație, ci de producție. De aici provine și gravitația fascinată, moștenită din preocuparea republicană, privind relația pedagogică. "O școală care se deschide este o închisoare care se închide". Mistica școlii emancipate/emancipatoare este un omagiu adus de către socialismul "muncitoresc" Republicii "burgheze", iar socialismul republican în Franța s-a volatilizat atunci cînd a încetat să considere Școala ca pe lumina ochilor, criteriu și paradigmă a unei societăți mai puțin nedrepte. Gîndiți-vă numai
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
o viață de penitență, de suferință și de durere. Ea nu se joacă după moarte, ci în timpul vieții. Pentru că individul învie atunci când accede la cunoașterea deplină. Reminiscențe gnostice și în această privință mântuirea se obține aici pe pământ. Inițiat și emancipat, ghidat de niște adepți informați, libertinul spiritual cunoaște ceea ce i s-a întâmplat lui Hristos însuși, despre care Spiritul Liber afirmă că n-a înviat niciodată altfel decât pe acest teren simbolic: mort pentru sine însuși în ce privește fosta lui existență
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
FEMEIA ȘI CĂMINUL, revistă apărută la București, „în fiecare joi”, între 7 decembrie 1944 și 1949. Redactor responsabil este V. Firoiu. În lipsa unui articol-program, orientarea publicației se poate deduce din conținutul ei, dedicat preocupărilor sociale și culturale ale femeii emancipate, active. Rubricile obișnuite sunt „Vedeta și căminul”, „Ei despre ele”, „Agenda săptămânii”, „Reportajul nostru social”, „Femei celebre”, „Cronica literară”, „Orizont literar”. Pornită din elanul reabilitării rolului și rostului cultural al femeii într-o societate în transformare, revista va eșua, sub
FEMEIA SI CAMINUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286980_a_288309]