211 matches
-
incursiuni la frontiera dintre mesajul risorgimental italian și societatea românească din Ardeal evidențiază, În primul rând, existența unui climat mental comun, favorabil afinităților, contactelor și interferențelor. El aparține, de altfel, ambianței general-europene a vremii, marcată de idealuri naționale, de elan emancipator, de iluzia transformării radicale a societății prin revoluție. Existența acestui climat poate fi explicată din două puncte de vedere. Pe de o parte, el se datorează posibilităților generoase de comunicare și de cunoaștere, informației bogate care circulă Între Italia și
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
internațională de mare tiraj (adresată opiniei publice europene), prin intermediul căreia se difuza, de fapt, cea mai mare parte a mesajului irlandez. La acest nivel se poate constata o simpatie generală pentru cauza democratică și națională a irlandezilor, legată de idealurile emancipatoare ale vremii. Imaginea pleca, de altfel, din paginile presei britanice, În special a celei liberale, care nu se sfia să condamne, din perspectiva opoziției mai ales, oprimarea Irlandei și racilele guvernării britanice. Dacă pentru englezi Irlanda nu reprezenta decât una
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
practicienii (im)pun un sens, o ordine pe baza căreia concep proiecte de progres. Ignorând aceste acte de impunere alte curente feministe riscă să devină parte a lumii și a cunoașterii pe care încearcă să o critice, tocmai prin rolul emancipator pe care și-l asumă. În consecință, feminismul postmodern valorizează, asemenea postmodernismului în general, alteritatea, diversitatea, marginalizarea, deconstrucția, metanararea. El aduce în limbajul relațiilor internaționale chestionarea identităților, a semnificației frontierelor geografice, a ideii de suveranitate și a celei de stat
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
nu erau deloc noi, dar urmau a fi aplicate în contexte ce excludeau amestecul transcedentalului. Binele comunității rămânea scopul suprem, acesta nu mai culmina în mântuirea de dincolo de moarte, ci în fericirea de pe timpul vieții. Astfel, rațiunea capătă un avânt emancipator și umanitar; libertatea și autodeterminarea devin laitmotive. II.2.2.4.Revoluția Franceză a fost cel mai important eveniment politic din istoria Europei moderne. Pentru unii, ea a fost o nenorocire, pentru alții, un îndemn la acțiune. Pentru toți ea
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
în primul rând, ar trebui să fim atenți la diferența dintre proiecte: de o parte, „particularismul rasei”, de cealaltă, „universalismul clasei”; nazismul pare să fi fost pe deplin conform cu principiul său ideologic, în timp ce stalinismul s-ar fi abătut de la aspirația emancipatoare ce se afla în miezul comunismului. în al doilea rând, ar trebui, de asemenea, distins între lagărul nazist și lagărul sovietic: „într-un caz, scrie Aron, punctul final este lagărul de muncă, în celălalt - camera de gazare”. Primul argument ignoră
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
călători în țara Sovietelor, cea a revoluției mult visate, este, după 1917, dorința a numeroși revoluționari care traversează Europa pentru a descoperi ceea ce Jules Romains a numit „Marea Lumină de la Răsărit” și pentru a participa la o revoluție percepută ca emancipatoare. Fenomenul s-a repetat odată cu apariția revoluțiilor comuniste din China, Vietnam, Cuba sau Nicaragua. Farmecul universal al lui Octombrie Primii călători care s-au lăsat ispitiți de „farmecul universal al lui Octombrie” (F. Furet) sunt mandatați de organizații revoluționare sau
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Lévi-Strauss, 1983, p. 15). Această absolutizare a diferenței culturale a fost, Într-adevăr, instrumentalizată de ideologiile identitare pentru care individul nu există decât În calitate de membru al comunității sale de origine. Întoarcerea la etnicitate nu mai are, cu siguranță, astăzi virtuțile emancipatoare pe care i le-am atribuit mai sus, pentru că ignoră În mod fatal faptul că posedăm cu toții o pluralitate de identități semnificative de care nu ne putem lipsi fără riscul de a renunța la ceea ce este mai specific uman: afirmarea
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
acest cuvânt este la ora actuală atât de confuz și, În același timp, atât de răspândit. Pentru a ieși din acest impas, vom trece la situarea „incivilităților” În raport cu sfera civilității și la situarea civilității, la rândul său, printre celelalte figuri emancipatoare ale reciprocității: politețea și cetățenia. În sfârșit, vom evoca și noțiunea de societate decentă În care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
care lupta Împotriva unor astfel de comportamente și-ar putea găsi un cadru prospectiv și mobilizator. Suntem călăuziți de o ipoteză de lucru: „vremurile democratice” În care trăim doresc autonomie individuală și se prefac că acceptă În mod abstract constrângerile emancipatoare ale reciprocității, dar fără a se supune probei limitării și interdicției, singurele care pot să garanteze conlucrarea, și nu doar simpla juxtapunere, a celor două sfere. Termenul vag și comod de „incivilitate” maschează această contradicție. Or, ideea de civilitate, ca
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
constantă a devotamentului față de lege. Desigur, trebuie să instaurăm o societate dreaptă și prosperă (prin politețe, civilitate, drept și democrație), dar este nevoie În același timp să instituim o societate decentă care să ne facă să reflectăm asupra tuturor formelor emancipatoare ale reciprocității, pentru a preveni reificarea sa ipocrită și mercantilă. C. C. & BERGSON Henri (1991), De la politesse (prima ediție: 1885), in DHOQUOIS Régine (coordonator), La Politesse, vertu des apparences, Paris, Autrement, pp. 152-158. BOROT Luc (2000), „Incivilités”, Cités, nr. 4, octombrie
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
numeroasele provincii istorice: Banat, Ardeal, Bucovina, Țara Românească și Moldova) nu își găsea încă loc în imaginarul și gândirea politică ale vremii. Iată observația făcută de V. Georgescu, prin care istoricul punctează caracterul strict național, nu și naționalist, al eforturilor emancipatorii depuse de membrii Școlii Ardelene: Elita intelectuală a Transilvaniei a atins, fără îndoială, un nivel cultural mai ridicat decât confrații lor din Țara Românească sau Moldova, fiind de asemenea, și mai numeroși. Totuși, ideile politice cele mai novatoare și radicale
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
familiilor lor nu este nici pe departe una fericită. Cu toate acestea, am observat alături de Diana, că nu toate poveștile și aspectele acestui fenomen migrator sunt negative. Cel mai frapant lucru pe care l-am remarcat noi a fost dimensiunea emancipatoare a experienței spaniole pentru unele dintre femeile pe care le-am întâlnit acolo. Unele dintre ele își porniseră mici afaceri - baruri, magazine - și își construiau încet o reputație în comunitate. Am putut interacționa în virtutea faptului că nu eram "străini" sau
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
accesul femeilor la poziții, domenii, resurse, libertăți accesibile până atunci doar bărbaților. Privită din această perspectivă, revendicarea egalității de gen ca și egalitate a femeilor cu bărbații, anihilează specificitatea femeilor, diferența lor și contribuie, în fapt, contrar așteptărilor eliberatoare și emancipatoare, la consolidarea paradigmei masculine dominante. Aceasta este, în realitate, scena pe care încă jucăm, mai mult sau mai puțin reușit, rolurile de gen. Cu alte cuvinte, nu ieșim din paradigma dominației masculine pe care, de pe anumite poziții feministe și de
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
implicat în mișcări civice feministe sau în politică, devenind adevărați agenți ai schimbării. La majoritatea autoarelor poate fi identificată voința de autonomie, independență, de conștientizare a obstacolelor, dar accentul este pus pe felul cum le-au depășit și pe rolul emancipator al școlarizării, al educației, al culturii, care le-au oferit forme inedite de libertate: ...cartea a fost și-a rămas fereastra mea către libertate (Lavinia Betea). Investiția în educație și în propria formare rămâne un vector emancipator al femeilor, indiferent
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
și pe rolul emancipator al școlarizării, al educației, al culturii, care le-au oferit forme inedite de libertate: ...cartea a fost și-a rămas fereastra mea către libertate (Lavinia Betea). Investiția în educație și în propria formare rămâne un vector emancipator al femeilor, indiferent de epocă: Am început să îmi doresc tot mai mult să arăt că propriile alegeri sunt bune chiar dacă nu se încadrează în standardele impuse. Și cea mai simplă cale a fost investiția în educație. Aici mi-am
Masculin: povestiri de carieră-viață () [Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
a fost ferm convins că procesul revoluționar trebuie să urmeze, pentru a fi complet și a nu degenera într-una dintre multele "ideologii", etapele de dezvoltare descrise mai sus. Revoluția, în sensul în care Marx folosește termenul, este un proiect emancipator care are la bază conștientizarea opresiunii economice și sociale la care este supusă majoritatea celor care își desfășoară activitatea în cadrul modului de producție capitalist și depășirea limitelor naționale, construite "de sus" și care nu fac altceva decât să dezbine proletariatul
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
așa cum au tendința să le perceapă, deși în grade diferite, realiștii, pluraliștii sau marxiștii ci dinamice și flexibile, reflectând raportul dintre agenți și structuri pe diferite nivele de analiză, de la local la global. Constructivismul este, pe lângă o teorie, un program emancipator care, spre deosebire de postmodernism, nu cade nici în capcana relativismului, nici în cea a ignorării metodologiilor empirice. Wendt susține, în acest sens, că practica rămâne în continuare cel mai bun criteriu pentru testarea teoriei. De asemenea, acesta teoretizează la nivel internațional
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
văd în om un producător încorsetat permanent de un simulacru de drepturi care avantajează doar o anumită categorie socială, "burghezia" și care, conștientizând gradual dimensiunile exploatării sale și posibilitatea de a o surmonta, se angajează cu perseverență într-un proces emancipator care va avea ca finalitate instaurarea unei lumi post-capitaliste, singura capabilă să ofere libertate și împlinire autentică. Dar, așa cum atrage atenția Onuf, ambele "paradigme operative" nu fac decât să proiecteze propriile asumpții valorice asupra socialului, distorsionându-l. În schimb, "paradigma
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
pe care îl acuză de aceeași regresie circulară pe care am imputat-o analizei de discurs. Dacă totul este social construit, atunci și social-constructivismul ajunge să fie social construit. Pe lângă această carență metodologică, Searle este de asemenea sceptic în raport cu puseul emancipator al constructivismului social, catalogându-l drept naiv. Deci, este constructivismul social o capcană teoretică? Voi încerca, în continuare, să apăr socio-constructivismul onufian de imputările pe care i le aduce Searle. "Ontologia fundamentală" a lui Searle constă în "particule" care se
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
rând lumea socială și politică. Conceptele sale nu pot fi aplicate tuturor tipurilor de demersuri științifice sau, în general, întregii existențe, cel puțin nu în manieră satisfăcătoare. Și ca știință socială și politică, social-constructivismul nu poate renunța la componenta normativă, emancipatoare, în absența căreia nu s-ar putea disocia în cele din urmă de relativismul postmodern. Politica și teoria socială în general nu prezintă doar lumea așa cum este ci, infinit mai important, lumea așa cum este și cum ar trebui să fie
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
istorice, ci exterioară ei. Cu riscul unei digresiuni, se poate menționa aici că ceea ce Marx, Engels sau Lenin înțelegeau prin dialectică nu era deloc același lucru. Pentru primul, dialectica avea loc la nivel social, iar rolul său era mai degrabă emancipator decât științific, deși componenta din urmă era permanent afirmată. Engels a extins dialectica pentru a include orice proces natural: tot ce se întâmplă în lume este ghidat de legile dialecticii, chiar și creșterea plantelor sau circuitul apei în natură. Totalizantă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
decedat în 1924. Începând cu separația dintre bolșevici și menșevici (1903) și până la revoluția din octombrie, și (parțial) până la moartea lui Lenin, leninismul a fost, oricât de truistic ar putea suna, o mișcare solidă, revoluționară. A fost de asemenea puternic emancipatoare: pentru muncitori, care au salutat-o ca sfârșit al opresiunii țariste și ca promisiune a unei vieți mai bune, pentru țărani, cărora le-a fost promis pământ, obiectul aspirațiilor lor seculare, și pe care l-au primit pentru câțiva ani
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
un argument contrafactualist, fertil din punct de vedere științific, în ciuda limitei metodologice care îi incumbă, putem afirma că Marx ar fi condamnat regimurile leniniste din secolul XX ca forme ale unui despotism de tip nou, legitimat în baza distorsionării ideilor emancipatoare și moralmente vii extrase din lucrările sale și ale lui Engels. Marx a declarat deseori că nu este "marxist", dând astfel de înțeles că nu era de acord cu numeroase interpretări și reevaluări contemporane ale ale operelor sale. Cum să
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
și clasă transnațională, de sine stătătoare. Predicțiile lui Marx nu s-au adeverit, dar au contribuit enorm la "umanizarea" capitalismului occidental. În Rusia, pe de altă parte, ideile marxiste au fost transformate din instrumente de cercetare empirică având rol declarat emancipator în arme de luptă pentru care practica socială nu mai reprezenta reperul absolut, ci inamicul care trebuia modelat în numele unor principii pseudoreligioase și pseudoștiințifice, așa cum a demonstrat Alain Besançon (1993). Materialismul istoric al lui Marx, originat din activitatea socială propriu-zisă
Geneza leninismului romantic by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
venit chiar de la începuturi. Lenin o critica pe Clara Zetkin că se ocupă cu probleme minore în plină revoluție proletară și a considerat feminismul curat deviaționism burghez. Stalin a interzis organizațiile autonome ale femeilor, chiar dacă ele se socoteau antifeministe, dar emancipatoare. Mesajul său a fost foarte clar: nu există interese ale femeilor altele decât cele trasate de partid. Ele sunt acceptate în structuri de conducere în sistem de cote, dar rolul lor este să se îngrijească de linia politică a partidului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]