1,271 matches
-
perioadă, o parte a populației Heptanezului s-a convertit la catolicism și a devenit italofonă (propriu-zis, vorbeau dialectul venețian al limbii italiene). Totuși, majoritatea populației a rămas atașată de limba și de cultura greacă, cât și de religia ortodoxă. Odată cu emergența naționalismului grec în secolul al XVIII-lea, Insulele Ionice au devenit un refugiu pentru intelectualii și luptătorii indepedentiști, cât și pentru simpatizanții lor. Anexarea insulelor de către Franța revoluționară în 1797, odată cu semnarea Tratatului de la Campo Formio, a condus la crearea
Insulele Ionice () [Corola-website/Science/305072_a_306401]
-
conducere, cu masculinitatea. Dintr-o perspectivă în care contestăm însă această conexiune, putem susține că din punctul de vedere al mizei discursului de aici, care este cel de a marca punctele în care arta reușește să fie o suprafață de emergență pentru o subiectivitate autonomă și revoluționară, subiecții genizați pot conține simultan trăsături asociate tradițional feminității și masculinității. Și că nu reiese, la o privire atentă, nicio intenție de a elimina sau de a devaloriza caracteristicile conexe tradițional feminității, precum gingășia
Realism socialist și gen - Feminitate în discursul criticii de artă în deceniul al șaselea () [Corola-website/Science/296141_a_297470]
-
Societatea românească este menținută, în matricea colonială, într-un stadiu în care mereu doar emerge, este pe cale de a deveni suficient de albă, capitalistă, avansată, militarizată, etc. Teza noastră - și n-o putem repeta destul - afirmă că starea de perpetuă emergență, caracterul etern tranzitiv al identității noastre colective, se ascunde deja în germenii modernității și vine la pachet cu formele de modernitate exportate prin colonialitate de la metropole către periferie. În sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
sensul acesta, epoca de tranziție inaugurată de regimul Iliescu se înscrie fără ruptură în ciclul modernității, alăturându-se industrializării din anii 60, de exemplu, și coborând până la pașoptiști și poate la Regulamentele Organice - toate stadii de tranziție permanentă, de perpetuă emergență. Așa că emanciparea și progresul social nu pot fi niciodată înțelese ca o întoarcere la normalitate, așa cum pretind gânditori neoconservatori ca Liiceanu, atunci când normalitate înseamnă să înghiți batjocura că ai fi un sine incomplet, născut pe meleaguri derizorii. Liberalii s-au
De aici, de la margine: pentru o metodă decolonială în discursurile culturale din România () [Corola-website/Science/296077_a_297406]
-
pământ islamic. Astfel, frecvența întâlnirilor și deplasărilor între Africa neagră și albă nu se limitează la schimburile comunităților servile. Aceste schimburi în cele două sensuri n-au putut decât să favorizeze relațiile dintre cele două Africi și să pregătească progresiv emergența confreriilor așa cum sunt "Gnawa/Gnaoua" în Maroc, "Diwan" în Algeria sau "Stambali" în Tunisia. Tot așa, asemănările dintre practicile rituale ale "Gnaoua/Gnawa" și cele ale confreriilor "soufis marocane" dovedesc o adevărată înrudire spirituală care exclude teza unui sincretism în
Gnaoua () [Corola-website/Science/311991_a_313320]
-
în prezent există în jur de 2000 de specii de plante cultivate pentru consumarea ca aliment. Semințele plantelor sunt o sursă bună de mâncare atât pentru oameni, cât mai ales pentru animale pentru că ele conțin substanțele nutritive necesare plantei pentru emergența din sol. Semințele comestibile includ cerealele (cum ar fi grâul, orzul sau orezul), legumele (precum mazărea, fasolea sau lintea) și nucile. Semințele oleaginoase sunt folosite pentru obținerea uleiului prin presare (cum ar fi uleiul de floarea-soarelui, măsline sau susan). Cea
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
a permis înregistrarea acestor progrese. Pot să afirm cu toată convingerea că am reușit să demarăm și să susținem o campanie în favoarea vizibilității și relevanței strategice a Mării Negre pentru agenda europeană și euroatlantică, să impulsionăm, alături de partenerii noștri din regiune, emergența unei noi paradigme de cooperare și să inițiem un dialog mai activ între regiune, pe de o parte, și instituțiile internaționale și cercurile academice internaționale, pe de altă parte, cu scopul de a modela un viitor stabil, prosper și democratic
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
configurație socio economică s-a demonstrat multă vreme incapabilă să ofere surplusuri productive stocabile și să susțină o reducere a mobilității, precondiții ale oricărei forme instituționalizate de inegalitate. Chiar și în contextul apariției ulterioare a unor societăți trans-egalitare - a căror emergență poate fi prezumtiv atribuită, în Europa, tehnocomplexului gravettian - diviziunea accentuată, susținută simbolic, a activităților între sexe, deși a oferit unul dintre pilonii economici ai stratificării sociale ereditare, nu a condus atât la instaurarea unei dominații masculine, cât la apariția unor
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
investițiilor educative și schimburilor matrimoniale, ei devin obiectul unor elaborate ritualuri de inițiere. Principala concluzie ce reiese în urma reevaluării propuse aici o reprezintă importanța mecanismelor egalitare în stoparea permanentei tendințe sociale către stratificare și ierarhie; ele au inhibat sistematic și emergența inegalității dintre sexe, instituită târziu, în opinia autorilor, după adoptarea economiei productive. Evidențierea importanței vitale a contribuției culturale a femeilor și copiilor este însoțită, în partea finală a studiului, de câteva observații legate de acțiunea, frecvent ignorată, a acestor categorii
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
cât și în organizarea socială: creierele mari sunt costisitoare energetic (Snodgrass et al. 2009), deci și social. Encefalizarea timpurie, în special cea din existența post-uterină, impune existența unor „mecanisme de sprijin” pentru mamă; modelele de mai sus mizează, ambele, pe emergența unei relații inedite între indivizii de sexe opuse. Măsura în care aceste mutații fiziologice au solicitat realmente o diviziune de orice fel a activităților rămâne, însă, neclară. La urma urmelor, ideea grijii împovărătoare față de copii, care limitează mobilitatea femeilor, solicită
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
profunde restructurări tehnologice, economice și, ca atare, sociale. Este indubitabil că, pe continentul european cel puțin, această epocă frânge aparenta monotonie musteriană, însă procesul cunoaște propriile aritmii. Deși inextricabil legat de pătrunderea omului de anatomie modernă în Europa (Mellars 2006), emergența paleoliticului superior nu rezidă în traversarea vreunui Rubicon psihosomatic, dat fiind intervalul uriaș ce îl separă de primii reprezentanți ai lui Homo sapiens sapiens<footnote În fapt, ultimul etaj important de cerebralizare, însoțit foarte probabil și de apariția unor forme
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
de raza de transfer a materiilor prime litice, orientarea tehnologiei către utilajul compozit și către armamentul pentru vânat la distanță (Churchill & Rhodes 2009; Shea & Sisk 2010), însoțite de o prelucrare sistematică a materiilor prime de origine animală (Bar-Yosef 2002), indică emergența unor sisteme socio-tehnice (sensu Pfaffenberger 1992) inedite în raport cu moștenirea paleoliticului mijlociu, gravitând în jurul exploatării logistice a resurselor. Eficiența acestora este direct probată de robustețea și gradul general de sănătate a populațiilor din paleoliticul superior (Holt & Formicola 2008). Creșterea demografică nu
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
Neanderthal și Homo sapiens sapiens. footnote>, manifestarea abundentă a artei mobiliare și formalizarea tehnologiei fiind, în acest sens, elocvente. Lărgirea spectrului alimentar și amplificarea diviziunii pe sexe a activităților, sinonimă apariției unui instrumentar domestic specializat, nu așteaptă nici ele gravettianul, emergența acestor trăsături putând fi chiar atribuibilă contextelor tropicale și subtropicale asociate filogenezei omului de anatomie modernă (Stiner & Kuhn 2009; McBrearty & Brooks 2000; Straus 2009). La fel, utilizarea sistematică și în scop simbolic a coloranților minerali este documentată încă de la debutul
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ambe sexe în unele reprezentări rupestre (Van Gelder & Sharpe 2009), alături de alte indicii, cum ar fi inventarul bogat al tinerilor de ambe sexe de la Sungir (Pettitt & Bader 2000), sau al gemenilor de la KremsWachtberg (Einwögerer et al 2008), sugerează cu tărie emergența, cel puțin punctuală, a unor ierarhii sociale ereditare<footnote Vârsta tinerilor în cauză exclude ca tratamentul funerar de care au beneficiat să poată fi explicat pe seama meritelor proprii acumulate în timpul vieții. Această observație permite, prin urmare, extrapolarea statutului superior, ereditar
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ecologice și pe întreaga durată a epocii. La urma urmelor, omul de anatomie modernă a colonizat deopotrivă areale caracterizate de o sezonalitate mult atenuată (Africa, Australia, Sud Estul Asiei) și în care oportunitățile unor surplusuri productive se răresc. Foarte probabil, emergența societăților ereditar ierarhizate, deși, foarte probabil, mai frecventă și mai consistentă decât este uneori acceptat (Runciman 2001, Richerson & Boyd 2001), trebuie restrânsă la situații de abundență locală a resurselor cinegetice sau acvatice. Ea putea fi ușor erodată de mecanismele egalitare
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
labă a piciorului uman, complet articulată, aparținând unui individ adult) au condus la ipoteza descoperirii mormântului unei femei-șaman (Grossman et al. 2008). footnote> semnalează, ca și în cazul copiilor, o poziție cel puțin specială a unora dintre defuncte. În concluzie, emergența ierarhiei sociale, în contextele în care ea a avut realmente loc, nu a condus neapărat la o „instaurare a dominației masculine”, ci, mai degrabă, la o redistribuire inegală a prestigiului, cunoașterii rituale și chiar a posesiunilor materiale către anumite lineaje
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
ca miză a schimburilor matrimoniale. Leau revenit, prin urmare, sarcini sociale noi, precum o crescută implicare în activitățile productive sau deprinderea unor tehnologii specializate, ca și asumarea timpurie a unor statute clar prescrise (Owens & Hayden 1997). O trăsătură care sugerează emergența unui statut aparte al copiilor o constituie, în unele cazuri, miniaturizarea unei părți a inventarului funerar, în special a podoabelor<footnote De exemplu, realizarea celor aproximativ 10.000 de mărgele perforate din fildeș descoperite în mormântul dublu de la Sungir implică
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
lor superioare. Astfel că, deși contraintuitiv, comunitățile cele mai vulnerabile în fața oscilațiilor în accesibilitatea resurselor trebuie să fi fost cele din paleoliticul superior. Extensiunea rețelelor sociale, ele însele sisteme de „evitare a riscului” exprimă elocvent această realitate, așa cum indică și emergența unor mecanisme sociale capabile să i minimalizeze efectele. Prin contrast, tehnologia de exploatare minimă a lui Homo erectus l-a ținut efectiv pe acesta departe de aceste zone, într-un context ecologic „sigur” și familiar, episoadele de extincție/speciație petrecute
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
explice expansiunea uriașă a societăților din paleoliticul inferior. Pe de altă parte, colonizarea graduală a contextelor climatice reci, consecventă abia în paleoliticul superior, deși a impus escaladarea și normarea simbolică a acestei diviziuni ancestrale și a oferit o premisă favorabilă emergenței punctuale a complexității și stratificării sociale, nu a putut transfera în penumbră contribuția socio-economică și simbolică a sexului feminin, în ciuda importanței crescute a vânătorii organizate a ierbivorelor mari. Deși avem toate rațiunile pentru a o considera pe aceasta un atribut
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
vitală contribuția femeilor. Lărgirea spectrului alimentar, prin contribuțiile individuale ale femeilor și copiilor, sprijinul celei de-a treia generații pentru creșterea acestora din urmă, elaborarea principiilor rudeniei, dar mai ales acțiunea, încă foarte efectivă, a mecanismelor egalitare, au „complotat” la emergența unui statut tot mai vădit diferențiat în practică și simbol, dar pe care nu avem nici un motiv să îl considerăm subordonat. Oricare ar fi detaliile contextuale, rolul social pasiv și periferic atribuit femeilor și copiilor nu poate fi susținut, din
Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
moderne, factorilor culturali (civilizație materială, răspândirea tiparului și circulația tipăriturilor, religie și organizare ecleziastică, ideologii, mentalități etc.) le este acordată o atenție specială, dat fiind rolul acestora în configurarea literaturii propriu-zise. Îmbinarea cultural-literar e abandonată începând de la ceea ce e numit „emergența literarului” (capitolul Primul val romantic - 1830-1840), considerațiile privind fenomenele extraliterare relevante pentru literatură fiind pentru epocile ulterioare țesute în substanța comentariului istorico-critic. Modalitatea de tratare aplicată e, dincolo de acest punct, unitară: pe epoci, curente și autori. Criticul nu se angajează
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288109_a_289438]
-
numai rareori, și atunci episodic și cu titlu de „excepționalitate” (așa cum a făcut R. Inglehart în analiza sa consacrată schimbărilor intergeneraționale ale sistemelor de valori din 43 de societăți contemporane), țările postcomuniste în eșantioanele investigate și în demonstrațiile avansate despre emergența valorilor postmaterialiste. Cel mai adesea însă, în sociologia occidentală, societățile comuniste sau postcomuniste au fost lăsate de-o parte sau au fost simplu invocate ca ilustrări exotice ale unor configurări ce deviau în mod substanțial de la norma tacit admisă a
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și principiilor modernității. Mai recent, spre sfârșitul secolului trecut, mai precis în ultimul său pătrar, s-au conturat însă cu claritate și distincție semnele unei noi tranziții, pentru că un nou tip de societate și economie se află în stare de emergență, iar cele vechi sunt pe cale de schimbare fundamentală. Este vorba despre „economia și societatea cunoașterii” sau, folosind alți termeni relativ sinonimi, despre „societatea postindustrială” (Daniel Bell), despre cea „postmodernă” (F. Lyotard, J. Derrida), „postmaterialistă” (R. Inglehart) sau pur și simplu
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tradiționale și sunt în expansiune tot mai rapidă. Informația și cunoașterea au devenit factori cruciali ai dezvoltării și creșterii economice, ai modului, stilului și nivelului calității vieții, mult mai importanți decât factorii clasici ai producției: banii, pământul, uneltele sau munca. Emergența a noi factori ai producției și a noi „capitaluri” În mod tradițional, economiștii clasici și neoclasici erau unanimi în a considera capitalul fizic împreună cu munca drept sursele fundamentale ale creșterii economice. Totuși, în calculele lor recunoșteau existența unui „factor rezidual
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
tot mai mari. Implicația unei astfel de opțiuni este dublă. Pe de o parte, sursele private de finanțare nu se vor substitui celor publice, care oricum trebuie să crească și vor crește pentru a facilita expansiunea industriei academice solicitate de emergența economiei cunoașterii. Pe de altă parte, gestionarea bugetelor instituționale ale universităților se așteaptă să fie radical îmbunătățită, mai ales în condițiile configurării unei piețe europene a învățământului superior combinată cu piețele naționale și mai ales cu accentuarea cerințelor privind calitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]