1,692 matches
-
de circulație a informației, comunicarea poate fi: *verticală, între niveluri ierarhice diferite, cu sens: ascendent (de la baza ierarhiei spre vârf) sau descendent (în sens invers); *orizontală, la același nivel ierarhic; *oblică (sau diagonală), între niveluri ierarhice diferite și, totodată, între emițători/receptori situați în subsisteme organizaționale diferite. De exemplu, o unitate școlară dintr-un județ solicită informații de la un inspectorat școlar din alt județ. Comunicarea educațională trebuie să fie complexă și multivalentă drept care nu poate neglija nici una din direcțiile și sensurile
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
arogant, încurajator sau inhibitor), timbrul vocii (adică ,,inflexiunea sau modificările susjos ale vocii”)35, ritmul vorbirii, intonația și pauzele (care, folosite oportun, contribuie la accesibilizarea mesajului), logica discursului, acuratețea limbajului (din punct de vedere științific și gramatical), ca și capacitatea emițătorului de a capta (prin ceea ce comunică și, mai ales, prin modalitatea în care o face) atenția și interesul receptorului. Este foarte important ca managerul să vorbească întotdeauna calm și nuanțat, fără ieșiri nervoase și fără stridențe verbale care-i irită
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
comunicării pot interveni anumite bariere (obstacole, blocaje). Le voi prezenta pe cele mai importante însoțite de remediile posibile pentru prevenirea și/sau înlăturarea lor. Bariere / Remedii B. Distorsionarea mesajului datorită zgomotelor, folosirii unor cuvinte și expresii nepotrivite etc. R. Efortul emițătorului de a se transpune în rolul receptorului care primește mesajul. EI își va pune, astfel, problema, când comunică, dacă mesajul său este suficient de clar, de accesibil pentru interlocutor. B. Supraîncărcarea canalelor de comunicare cu informație redundantă, nesemnificativă în raport cu obiectul
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
este conștiința prin care se percep situații și evenimente. ¶H. James 1972. Vezi și FOCALIZARE, CENTRUL NARAȚIEI, PERSPECTIVĂ. contact [contact]. 1. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală). Contactul este canalul fizic și conexiunea psihologică care permite EMIȚĂTORULUI și DESTINATARULUI să intre în comunicare și să rămînă în comunicare. 2. Relația între NARATOR și NARATAR (Lanser). Împreună cu POZIȚIA și STATUTUL, contactul este una din cele trei relații de bază în raport cu care se structurează PUNCTUL DE VEDERE. ¶Jakobson 1960
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
povestite). ¶Chatman 1978; Genette 1980; Prince 1982. emblemă [emblem]. Un procedeu de CARACTERIZARE prin care un anume eveniment din universul reprezentat este evocat cu fiecare prezență a unui anume PERSONAJ, devenindu-i astfel o marcă distinctivă. ¶Ducrot, Todorov 1979 [1996]. emițător [addresser]. Unul din constituenții fundamentali ai oricărui act de comunicare (verbală): TRIMIȚĂTORUL, ENUNȚĂTORUL. Emițătorul trimite un MESAJ RECEPTORULUI. ¶K. Bühler 1934; Jakobson 1960 [1964]. Vezi și FACTORI CONSTITUTIVI AI COMUNICĂRII, FUNCȚIE EMOTIVĂ. enunț [enunciation]. 1. Urmele din discurs ale actului
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
analogie cu lingvistica (saussuriană), NARATOLOGIA încearcă să caracterizeze "limbajul narativ" (codul sau setul de principii care guvernează numai producția narațiunilor în totalitatea lor), și nu studiul narațiunilor individuale (echivalente cu vorbirea). ¶Saussure 1966 [1998]. Vezi și COMPETENȚĂ NARATIVĂ. locutor. Vezi EMIȚĂTOR. logica dublă a narațiunii [double logic of narrative]. Cele două principii organizatoare în funcție de care se desfășoară (multe) NARAȚIUNI, după unii naratologi. Un principiu accentuează prioritatea evenimentului asupra înțelesului (insistă asupra evenimentului ca origine a înțelesului); celălalt accentuează prioritatea înțelesului și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
mai era cea reală, fiind perturbată de celălalt dispozitiv. Fig. nr. 150, 151 și 152 - Măsurătoare de frecvență cardiacă Utilizarea dispozitivelor de măsurare a frecvenței cardiace (conform instrucțiunilor evidențiate de unii producători): centura elastică să fie bine strânsă, iar electrozii emițătorului trebuie să fie ușor umeziți și corect poziționați pe torace (există și unele inconveniente generate de faptul că centura poate aluneca sau nu poate fi corect atașată, mai ales la femei limitând mișcările de ventilație ale toracelui și afișând valori
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
perspectiva considerată dominantă într-un anumit context comunicativ. Emițătorul, receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
receptorul, mesajul, canalul de transmitere a acestuia, codul (utilizat de emițător în codificare, respectiv de către receptor în decodificarea mesajului), raportul cauză efect a/al codificării/transmiterii, receptării/de-codării mesajului, proiecțiile emițătorului, orizontul de așteptare al receptorului, coordonatele subiective al emițătorului/receptorului, feed-back-ul (pozitiv/ne-gativ), factorii perturbatori 23, anumite valențe contextuale, situația de comuni-care în general etc. sunt ,,realități" reflectate în procesul comunicării, unici-zându-l, transformându-l în chiar derularea sa. Această ultimă perspectivă asupra comunicării implică, de altfel, și actualizarea celorlalte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
capitolul de față: stadiul schematismului (3-9 ani)76, când copilul își construiește un fel de ,,vocabular grafic", își creează anumite ,,structuri grafice" scheme (Osterrieth) sau ideograme (Lurçat77). Aceste elemente se constituie, de altfel, în alternative ale exprimării copiilor preșcolari ca emițători de mesaje (scriind/desenând scrisori adresate lui Moș Crăciun, felicitări pentru mama, invitații la serbările din grădiniță), dar și ca receptori ai acestora (feed-back-ul oferit, prin desen, la lectura educatoarei, la o activitate de convorbire, la una de observare etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
într-o perspectivă mai generală a copilului preșcolar în anumite structuri algoritmice comportamentale, reflectând însuși orarul zilnic al grădiniței; etc. 6.3.3. Brainstorming-ul Ca metodă didactică de stimulare a creativității, brainstorming-ul presupune plasarea copiilor în ipostaza de emițători de idei prin raportare la un element dat (element-pretext), fără a viza o etapă explicită de valorizare a acestora. Caracteristici și repere aplicative ( Încurajând comunicarea spontană 161, fără a impune o anumită succesiune/ relevanță a răspunsurilor, brainstorming-ul (,,asaltul de
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
vârstă, de persoană veselă care râde/supărată care plânge/dezamăgită care oftează) etc. 9.1.2. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de codificare și transmitere a unui mesaj Procesul comunicării implică din perspectiva subiectului locutor/a emițătorului manifestarea intenției comunicative, concretizată în ancorarea mesajului ce urmează a fi transmis într-o succesiune cauză efect (etapa de ,,proiectare" a mesajului, adesea insesizabilă în comunicarea curentă); acest proces influențează, de altfel, ipostazele avute în vedere în acest subcapitol: ipostaza
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
desenul drumului sau, în alt plan, reprezentarea grafică a propoziției etc. (așadar, elemente diferite ale aceluiași cod, coduri diferite pentru același mesaj important este ca și receptorului să-i fie cunoscut codul respectiv). Cea de-a doua direcție a coordonatei emițătorului în procesul comunicării formarea/exersarea ipostazei de transmitere a mesajului de către copil presupune: pronunțarea 278 corectă a sunetelor; articularea corectă, completă a cuvintelor; folosirea unei intonații corespunzătoare mesajului; reglarea respirației, a ritmului vorbirii, a tonului, a intensității vocii 279 etc.
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a mesajului decât cel oral, familiar copiilor (pot desena Moșului o scrisoare, pot filma sceneta de la serbare și trimite înregistrarea bunicilor, până vor ajunge să le povestească ei înșiși cum a fost etc.); stimularea implicării copiilor în actul comunicativ în calitate de emițători de mesaje sunt valorificate în acest sens, în grădiniță, în cadrul activităților de educare a limbajului (și nu numai), secvențe vizând: * salutul adresat persoanei întâlnite într-un anumit moment al zilei; * prezentarea de către copil a unei persoane alteia aflate în aceeași
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
perspective (de loc, timp, personaj, episod al acțiunii etc.), după o temă dată, povestire creată de copii 282 (după modelul educatoarei) etc.; cultivarea încrederii copiilor în aspectele pozitive ale inițierii comunicării în anumite contexte, ale angajării în comunicare (și) ca emițători, precum și formarea/exersarea deprinderii copiilor de a se raporta la datele contextului atunci când transmit un mesaj: cui se adresează, cum, când etc. 9.1.3. Repere în formarea/exersarea, la copilul preșcolar, a ipostazei de implicare în dialog Dialogul ca
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
față de procesul lecturii; * formarea și dezvoltarea deprinderilor de a se raporta la un text epic: prezentarea prin narare a acțiunii, valorizarea personajelor, formularea mesajului, modificarea uneia dintre perspectivele textului, abordări de ordin anticipativ etc.; * plasarea copiilor preșcolari în ipostaza de emițători de mesaje despre textul epic: mesaj verbal oral, desen, schemă etc.; * încurajarea creării de texte epice de către copii, texte care pot fi dictate de către aceștia adulților (educator/educatoare, părinți) sau înregistrate și ,,transcrise" ulterior etc. În conturarea sferei acțiunii și
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
al acestuia le implică. Principalele delimitări vizează perspectivele diferite pe care le oferă asupra mesajului-text literar/nonliterar componente precum: codul valorificat: limbaj artistic vs. limbaj non-artistic; intenția comunicativă: funcția estetică (asociată celei informative/formative) vs. funcția informativă, formativă, persuasivă; sfera emițătorului: creatorul vs. locutorul dintr-o situație de comunicare comună, reală sau (re)creată (însă păstrând, în principiu, reperele în real); sfera receptorului: public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea mesajului de tip literar vs. public-țintă caracterizat prin deschiderea către decodarea unui
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
jocuri cu litere și imagini pe care și le doresc copiii la grădiniță; copiii arată, prin desene, ce au reținut din filmul despre protejarea naturii (vizionat în cadrul activității de Educație pentru societate) etc.; crearea de contexte favorabile manifestării preșcolarilor ca emițători, chiar creatori de mesaje de tip informativ: educatorul/educatoarea transmite unui copil o serie de 2-3 informații, iar acesta trebuie să le prezinte colegilor de la ,,pupitrul de știri"328, aceeași secvență inițială poate viza activitatea desfășurată cu toți copiii grupei
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
1981), presupune următoarele etape: selecția, expunerea, perceperea (înțeleasă ca înregistrare conștientă), retenția, raportarea noilor elemente cognitive la cele dobândite anterior și integrarea lor în structurile cognitive proprii subiectului. Receptorul se manifestă activ în primul rând prin expunerea selectivă la media (emițător) și prin pecepția selectivă a mesajelor (atunci când decide din ce sursă dorește să obțină informații și ce fel de informații dorește să obțină). Unele informații sunt reținute, altele sunt respinse, de aceea comunicarea de masă are ca efect o „asimilare
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
sigur „de care parte a gardului este întotdeauna iarba mai verde”. Capitolul V este denumit simplu: „Persuasiunea” prezintă normele psihologice ale persuasiunii eficiente. Începutul capitolului este dedicat definirii și caracterizării persuasiunii; ulterior, este discutat modelul comunicativ de persuasiune, analiza trăsăturilor emițătorului, conținutul mesajului persuasiv, formele acestuia, proprietățile canalului pe care este transmis, trăsăturile receptorului care favorizează predispoziția spre persuasiune. Sunt descrise în continuare două modele psihologice de persuasiune, modele ce explică mecanismele de la baza prelucrării cognitive a mesajului. Tot în acest
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
des romantiques français sur la poésie roumaine, despre care scriu Émile Faguet, Léon Seché, Hippolyte Buffenoir, Alfred Jeanroy, Jules Feller, Mario Roques, Alphonse Bayot, Marcel Montandon, Gustav Weigand ș.a. De formație sorbonardă, pozitivistă, istoristă, autorul își dezvoltă teoria privilegiind instanța emițătoare - în acest caz, literatura franceză -, ceea ce face din romantismul românesc un fenomen de import. Cu excese și erori, se urmăresc etapele influenței franceze la noi, începând cu epoca fanariotă. Dacă eșafodajul teoretic nu e deloc ireproșabil, segmente ale cercetării se
APOSTOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285407_a_286736]
-
cultural, prin mesaje care nu sunt codate de performeri, ci precodate de o tradiție socială comun acceptată, ceea ce Înseamnă că riturile transmit mesaje canonice. Riturile de interacțiune (protocoale de comunicare, etichete, forme de etalare a persoanei) transmit informații despre starea emițătorului. Chiar dacă relativ formalizate, convențiile sociale pe care aceste rituri sunt Întemeiate nu sunt unanim acceptate (protocoalele de politețe dintr-un mediu nu pot fi transpuse integral În alt mediu). Mesajele transmise de aceste rituri sunt unele autoreferențiale, care permit comunicarea
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
avea de suferit sau vor dispărea în întregime ca urmare a creșterii nivelului oceanelor. O situație aparte este cea a bazinului Mării Mediterane (Franța, Spania, Italia, Grecia, nordul Africii), regiune care atrage milioane de turiști în fiecare an. Principalele zone emițătoare sunt nordul Europei, deoarece turiștii vor să scape de temperaturile scăzute din țările de reședință Și caută soarele Și temperaturile ridicate de pe litoralul mediteranean. În cazul în care temperaturile în țările de reședință vor crește, turiștii nu vor mai fi
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
a următorilor indici: prețuri, infrastructură, mediu, tehnologie Și probleme sociale (Brânză, 2009: 65). 4.1.3. Fluxurile turistice intraregionale Între cele Șase țări există un schimb semnificativ de turiști, cea mai importantă destinație fiind Cehia, iar cea mai importantă țară emițătoare fiind Polonia (tabelul 4.4). Tabelul 4.4 Fluxuri intraregionale de turiști Sursa: Prelucrat de autor pe baza Eurostat, http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/ tourism/data/database, accesat la 13.04.2012. Figura 4.8. Sosiri
Turismul și dezvoltarea durabilă by Dorin Paul Bâc () [Corola-publishinghouse/Science/238_a_160]
-
romanului din literatura de autor. Cel dintâi este spus de un povestitor către un auditoriu, fiind destinat ascultării, al doilea este scris și destinat cititului. Specia presupunea cu necesitate, în formele ei genuine, tradiționale, coprezența în timp și spațiu a emițătorului (povestitorului) și destinatarului (ascultătorilor) mesajului, pe când comunicarea dintre romancier și cititorii săi se realizează mediat, prin mijlocirea textului scris. Efect al oralității, caracterul formalizat este vădit la toate nivelele, de la cel de suprafață (formulele) până la cel de adâncime (structura). Mărci
BASM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285668_a_286997]