2,028 matches
-
ori, militarii ruși luptau cu americanii și mai puțin cu rebelii musulmani. În Afganistan începuse să fie livrat și armament greu, mortiere și lansatoare de grenade antitanc. În paralel se desfășura și un război mediatic, nu mai puțin de unsprezece emițătoare radio erau amplasate în imediata apropiere a graniței cu Pakistanul, care transmiteau postul de radio "Radio Kabulul Liber", finanțat de guvernul SUA. Liderii mujahedinilor lansaseră un apel către toată lumea musulmană, cerând voluntarilor să li se alăture. Apelul nu a rămas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
familiară “, așa cum au practicat-o scriitorii și persoanele particulare, cum au făcut-o Cicero, Doamna de Sevigne, Voltaire, M.Kogălniceanu, Al.Odobescu, I.L.Caragiale, Duiliu Zamfirescu, etc.La prima vedere, scrisoarea, pare a fi un simplu mesaj ce emană de la emițător către destinatar, fără să implice vreo intenție artistică declarată, în sensul operei literare.Gustave Lanson în Histoire de la literature francaise, Paris, 1923, subliniază că scrisoarea este expresia câtorva emoții, a câtorva clipe de viață, surprinse de către subiectul însuși și fixate
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol funcționează oricum.Caragiale își redacta scrisorile cu minuțiozitate și scrupul de bijutier, fără să știrbească naturalețea. Dar, sinceritatea nu trebuie absolutizată. Ea depinde de relațiile dintre emițător și receptor, de temperament, de starea psihică a celui care scrie epistola, de politețe și spiritul curtenitor.Pompoasele declarații ale lui Voltaire către Frederic II spre a-i flata orgoliul de rege-filosof, noi cititorii le receptăm ca fiind false.Tot
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360807_a_362136]
-
familiară “, așa cum au practicat-o scriitorii și persoanele particulare, cum au făcut-o Cicero, Doamna de Sevigne, Voltaire, M.Kogălniceanu, Al.Odobescu, I.L.Caragiale, Duiliu Zamfirescu, etc.La prima vedere, scrisoarea, pare a fi un simplu mesaj ce emană de la emițător către destinatar, fără să implice vreo intenție artistică declarată, în sensul operei literare.Gustave Lanson în Histoire de la literature francaise, Paris, 1923, subliniază că scrisoarea este expresia câtorva emoții, a câtorva clipe de viață, surprinse de către subiectul însuși și fixate
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
se poate sustrage acestei discipline, cum nu poate să nu respecte gramatica. Un autocontrol funcționează oricum.Caragiale își redacta scrisorile cu minuțiozitate și scrupul de bijutier, fără să știrbească naturalețea. Dar, sinceritatea nu trebuie absolutizată. Ea depinde de relațiile dintre emițător și receptor, de temperament, de starea psihică a celui care scrie epistola, de politețe și spiritul curtenitor.Pompoasele declarații ale lui Voltaire către Frederic II spre a-i flata orgoliul de rege-filosof, noi cititorii le receptăm ca fiind false.Tot
EPISTOLA CA LITERATURĂ POST FESTUM, DE AL.FLORIN ŢENNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360863_a_362192]
-
august 2011 Toate Articolele Autorului DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ ÎN TOLERANȚA EXCESIVĂ A CULTURII de Ștefan Lucian Mureșanu Cuvinte cheie: neurolingvistică, dispensie, toleranță, receptor, emițător, cuvinte, intonație, prozodia incantațiilor. 1. Efectul neurolingvistic al cuvântului rostit Defel, toleranța excesivă excede îngenuncherea receptorului de către emițător. Gesticulația și intonația zicerilor, care susțin într-un joc al hipnozei pe cel, ce uimit urmărește discursul, cade într-o vrajă amețitoare, stopându-i-se orice încercare de a se elibera de sub dominația logoreei emițătorului. În acel moment energiile îi
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
discursuri, ale unor personalități politice, din timpul istoric al lumii, și vom căuta să descifrăm influența cuvântului, al intonației, a vocalelor și consoanelor des uzitate și semnificația lor. Vom urmări influența neurolingvistică a discursului asupra auditorului și efectele dorite de către emițător. Înainte de a trece la prezentarea celor menționate mai sus, vă voi face cunoscut un mod personal de a dialoga cu un vorbitor coleric. Eram obligat, de multe ori, să explic un mod de activitate unei persoane grăbite și iritate, pe
DISPENSIA NEUROLINGVISTICĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360894_a_362223]
-
lirică fiind vizibilă și de bun augur: Punând capăt la poveste,/ Gândul, fremătând, ne duce/ Spre îndepărtări celeste,/ Unde altă stea străluce.../ Iar pe raza-i de lumină,/ Străjuind noaptea adâncă,/ Prințul mândru să revină,/ Trei zeițe-așteaptă încă!”. Legătura dintre emițătorul (omniscient) de text și receptorii săi e frecvent controlată de cel dintâi: „Să ne fie cu iertare!.../ Basmul altcum stă s-ateste!/ Rogu-vă aveți răbdare,/ Că-nainte mult mai este”. Rimele nu o dată ingenioase își au farmecul lor special
RESCRIEREA – O FORMĂ DE INTERTEXTUALITATE de ION ROŞIORU în ediţia nr. 942 din 30 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364215_a_365544]
-
de legitimitate: - Luminate împărate, zise el, se poate să se facă voia măriei tale ... (10). Basmul popular este superior cunoașterii tocmai prin modul său uzitat de transmitere directă, de mișcare continuă de idei și de completări orale, transformabile de la un emițător la altul. Pentru a înțelege vechimea și puritatea gândirii creștine a românilor, consemnează doamna academician Sabina Ispas, în lucrarea sa, Sub aripa cerului,(11) după lungi cercetări în domeniu: precum și lipsa de antagonism din această gândire la nivelul diverselor grupuri
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
că atât binele cât și răul devin entități absolute, nu doar relative, iar eterna luptă dintre aceste două stări de fapt depășește cadrul mitologic, pătrunzând chiar în viețile lor. Binele reprezintă autoritatea în sine, o dorință a receptorului despre care emițătorul are cunoștință. Să activăm implicarea noastră, conștientă, în lumea basmului, și cât de mult ne cutremură nedreptățile! Cât de clar este definită, pentru cititor ascultător, limita dintre bine și rău. Aș putea spune că în subconștientul nostru se produc compromisuri
CONCEPTUL DE AUTORITATE ÎN BASMUL POPULAR ROMÂNESC de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366963_a_368292]
-
particulară pe care o cauți, la fel ca atunci când vrei să prinzi un post de radio și miști cursorul pe scala de frecvențe a aparatului. Totul este rezonanță, rezonanță între tine, ca receptor de informație, și aspectul de interes, ca emițător al informației. În toată Creația se poate observa matricea info-energiei universale, matrice care fixează ordinea în matca ei, iar pe de altă parte forța de atracție transmisă din primele secunde ale creației prin unirea primelor particule elementare, care țes pânza
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
splendorii universului, într-un SĂRUT ETERN, dulce-amărui. În cealaltă extremitate a scării se află formele grosolane ale materiei, ale căror vibrații sunt atât de lente, de încete, încăt parcă nici nu ar exista, dar care își transmite vibrația înapoi la emițătorul său, practic transmițătorul fiind una cu receptorul. Această vibrație este măsura mișcării, a timpului, este informația energetică care menține Universul în structura sa. Extremele se întrepătrund, neexistând o separare reală între ele, particulele care au schimbat cândva informație își mențin
FIZICA IUBIRII de DAN BORBEI în ediţia nr. 1125 din 29 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347456_a_348785]
-
Intrând prin intermediul sticului, la propriu și la figurat, în “Poveștile Junglei”, Tudor, abia întors de la școală, dobândește capacitatea de a gestiona povestea și să scape un pui de zebră de furia crocodililor, doar cu îndemânarea de a mânui mouse-ul și emițătorul de sunete. “Tudor iși consultă emițătorul de sunete. Deschise calculatorul de pe bratul stâng și intră pe Google. Căută frecvențe care îi deranjează pe crocodili. Căută apoi frecvențe care le deranjează pe zebre. Și gasi. Ultrasunetele cu o frecventa de 21
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
la figurat, în “Poveștile Junglei”, Tudor, abia întors de la școală, dobândește capacitatea de a gestiona povestea și să scape un pui de zebră de furia crocodililor, doar cu îndemânarea de a mânui mouse-ul și emițătorul de sunete. “Tudor iși consultă emițătorul de sunete. Deschise calculatorul de pe bratul stâng și intră pe Google. Căută frecvențe care îi deranjează pe crocodili. Căută apoi frecvențe care le deranjează pe zebre. Și gasi. Ultrasunetele cu o frecventa de 21.3 KHz erau numai bune. Porni
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
de sunete. Deschise calculatorul de pe bratul stâng și intră pe Google. Căută frecvențe care îi deranjează pe crocodili. Căută apoi frecvențe care le deranjează pe zebre. Și gasi. Ultrasunetele cu o frecventa de 21.3 KHz erau numai bune. Porni emițătorul directional. Mai tare. La maximum. Apa începu parcă să fiarbă. Milioane de stropi săltau zglobii deasupra apei. Zebrele înotau înainte. Unele ieșiseră deja pe malul celălalt și alergau înainte spre pășunile înverzite. Crocodilii, însa, erau foarte agitați. Se zvârcoleau încolo
CRONICĂ LITERARĂ. VIOREL MARTIN AVENTURILE LUI TUDOR , EDITURA SEMNE, BUCUREŞTI (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/366588_a_367917]
-
DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > MENUȚ MAXIMINIAN - TAINA SCRISULUI (24) - SCRIU PRECUM RESPIR... Autor: Menuț Maximinian Publicat în: Ediția nr. 593 din 15 august 2012 Toate Articolele Autorului Prin scris lucrurile capătă un alt sens. Emițătorul și receptorul descoperă o relație specială peste vremi și dincolo de acestea. Scrisul sculptează în istorie rămânând dovada trecerii noastre pe acest pământ. În cuvânt se regăsesc toate trăirile noastre, toate binecuvântările, viața călătoare pe aripi de cer. Scrisul înseamnă educație
TAINA SCRISULUI (24) – SCRIU PRECUM RESPIR... de MENUŢ MAXIMINIAN în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355058_a_356387]
-
etc. Drept urmare, versurile abundă în laitmotive, fie în contexte asemănătoare, fie în același context. Ai impresia că ai citi variante ale aceluiași monolog liric, doar că semnele își găsesc nuanțe diferite, fiindcă, fie că avem de a face cu același emițător al mesajului, intensitatea trăirilor, asemenea celei a sunetelor, nu poate fi mereu aceeași. Rămâne de văzut dacă un asemenea manierism liric ar putea părea un neajuns. Cert este că ideile poetice, rareori camuflate sub metaforă, exprimă, de multe ori, general-umanul
GEORGE PAŞA DESPRE CARTEA: AZIL ÎNTR-O CICATRICE, DE TEODOR DUME de TEODOR DUME în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369876_a_371205]
-
înțelesuri „depline“ n-au fost găsite de scriitor - se dovedesc „martori mincinoși“; însă scriitura izvorâtă din necesitatea auctorială „de a nu putea minți“ pare a rămâne „suspendată“ de vreme ce „distinsul cititor este mințit“ și „mințitul se preface că îl crede pe emițător“, și ambii se încearcă în „a supraviețui prin cuvânt“, căci viața e luptă, paradoxist rezolvându-și necunoscutele ecuației gordiene și prin „antiluptă“, angajând chiar clasic-statuara comparație: «Ca două animale de luptă / care - în loc să se sfâșie - încep să valseze. / Spre nemulțumirea
IERNI „TRECUTE FIX“) : DESPRE FLORILE ŞI ROADELE PARADOXISMULUI ÎN FAŢA TORNADEI DE HÂRTIE de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 2336 din 24 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370593_a_371922]
-
care gândește, iar în plan spiritual cu o reflectare psihică a realității, un produs al activității creierului uman, o capacitate aparte de înțelegere. Cu toate astea nu creierul produce această conștiință, ci invers. El este doar un receptor și un emițător al fluxurilor de conștiință. Când vom cunoaște cu adevărat realitatea din noi, atunci vom fi liberi. noiembrie 2014 Aurora Cristea - Galați Referință Bibliografică: Imaginea de sine / Cristea Aurora : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1510, Anul V, 18 februarie 2015
IMAGINEA DE SINE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368116_a_369445]
-
va fi atras automat în viața noastră. Prin gândurile noastre, noi emitem permanent energie către exterior, fapt care influențează într-o mare măsură ceea ce atragem în viața noastră. Până nu demult s-a crezut că creierul este cel mai puternic emițător de energie spre exterior, cu impulsurile sale electromagnetice, dar s-a descoperit faptul că și inima este înzestrată cu ceea ce numim "inteligența inimii" și că influențele acesteia sunt foarte profunde pentru noi, pentru că ea generează un câmp electric mult mai
EMINESCU POET NAȚIONAL ȘI UNIVERSAL de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1841 din 15 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/353365_a_354694]
-
cer: bogate, independente și ... oneste șcl ... Nu apucă însă să își rostească discursul, deoarece țigăncile a căror nevinovăție fusese dovedită, recurg la o schimbare totală a rolurilor. Relația emițător-receptor și implicit acuzator-acuzat se schimbă. Țigăncile se transformă acum într-un emițător foarte puternic și zgomotos, dornic să își ia revanșa într-un mod asemănător cu cel prin care au fost maltratate de către musafirul nepoftit. Țipă și urlă la el: „Iar ai venit, nebunule” țipă Țâca.”; „Ai venit iar la belete, ai
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
de acuzații și de invective la adresa autorității „compusă din pungași, din zbiri complici cu briganzii”. Li se adresează cu pronumele „dv” și substantivul „domnule” care nu mai exprimă politețea, ci devin termeni generici ce creează o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Furia lui înregistrează un crescendo, exprimat la nivelul frazei în propoziții interogative și exclamative din ce în ce mai scurte: „Prin urmare, care va să zică, dacă nici dv., poliția, nu ne protejați contra bandiților, atunci, mă rog, ce mai rămâne? Am înțeles, care va să zică, cum
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
eu tot ce e spun boilor, onorat domnule inșpectore?”, prin felul facil de formulare a întrebărilor pentru copiii din înalta societate. Un exemplu de selectare a formulelor de adresare în funcție de vârsta și statutul social al interlocutorului, de specificul relațiilor dintre emițător și receptor îl oferă schița „O conferență”. Un bărbat aflat la o vârstă, care bănuim că este a bătrâneții, se confesează asupra felului în care i s-au adresat persoanele de sex feminin, cele mai multe prietene, de-a lungul întregii sale
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
exprimă nici un fel de respect. Substantivul „domnule” urmat de prenumele personajului exprimă un grad mediu de respect, datorat unui om ajuns la vârsta maturității, care are o condiție socială bună și care se află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică stilului administrativ exprimă un grad maxim de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
și care se află într-o relație de amiciție cu emițătorul. Formula „stimate domnule director”, specifică stilului administrativ exprimă un grad maxim de respect, datorat atât vârstei cât și statutului social al referentului, creând totodată o anumită distanță afectivă între emițător și receptor. Substantivul „nene” urmat de prenumele personajului exprimă respectul față de vârsta personajului și o anumită notă de familiaritate glumeață între emițător și receptor. Concluzii Personajele lui I.L. Caragiale dovedesc o mare flexibilitate de a-și schimba modul de exprimare
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]