1,728 matches
-
în tăria psihică de a depăși obstacolele care îi barează vizibil drumul spre împlinire. În realitate însă, Octavian Curpaș, neobositul jurnalist de ieri, scriitorul cu acte în regulă de azi, reușește într-un mod original să realizeze o radiografie a emigrației românești la mijlocul secolului XX, supunând atenției cititorului o categorie interesantă de emigranți, tributari cutezanței și spiritului de aventură, răbdării și așteptării, dorinței și neputinței, euforiei și negrei disperări în momentele de grea cumpănă, în aceeași măsură. Ei sunt cei care
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
uităm, Octavian Curpaș deține un portofoliu însemnat de interviuri realizate de-a lungul carierei sale jurnalistice) și neîntrecut documentarist, țese într-un mod original, frânturi din viața apropiaților lui Dumitru Sinu în pânze de carte-document, o completare originală adusă istoriei emigrației românești. Întâlnirea dintre autor și viitorul său subiect de carte are loc în holul unui hotel din Phoenix, Arizona, purtând numele CORONADO, care citit de la cap la coadă și adaptat contextului, ne conduce spre sintagma - O, DA, NOROC! - putând fi
O CARTE A AVENTURII, CUTEZANŢEI ŞI-A DORULUI DE-ACASĂ de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_o_carte_a_aventurii_cutezantei_si_a_dorului_de_acasa.html [Corola-blog/BlogPost/348462_a_349791]
-
publicăm 50% din conținut în limba franceză. În viitor, când majoritatea cititorilor și colaboratori revistei vor fi din generația a doua, care, deși vorbesc limba română, nu știu să citească românește, probabil această condiție se va respecta de la sine. În emigrație, biserica este singura instituție ce îi unește pe români, indiferent de diferențele dintre ei. Ea poate, de asemenea, subvenționa o revistă literară. Dintre cele trei biserici ortodoxe române existente în 1997, Biserica Buna Vestire a fost singura care avea o
O viață de luptă, suferință și speranță: VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://revistaderecenzii.ro/o_viata_de_lupta_suferinta_speranta/ [Corola-blog/BlogPost/339238_a_340567]
-
într-un alter ego. Poate să ardă casă, să înceapă bombardamentul, să vină potoapele..., eu când scriu n-aud și nu văd nimic altceva decât lumea în care am evadat. Probabil că de aceea am suportat cu atâta stoicism viața, emigrația, etc... „Toate cărțile mele sunt copiii mei” - Ne puteți da o definiție proprie a poeziei? - Eu consider că orice poezie pe care o scriu eu, trebuia scrisă..., dar de mine. Poezia este chintesența chintesențelor unor stări și trăiri ale poetului
EU, CAND SCRIU, ARD. DIALOG CU POETUL GEORGE FILIP DIN MONTREAL, CANADA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/_eu_cand_scriu_ard_dialog_cu_poetul_george_filip_din_montreal_canada.html [Corola-blog/BlogPost/360611_a_361940]
-
lucrurile stau cam așa: Printre documentele dosarului condamnării la moarte în anul 1954 a fiului Episcopului Grigorie, vărul meu Vasile-Victor Leu, preot militar pe frontul de est, apoi consilier general la Ministerul Cultelor, apoi transfug în occident ajuns arhiepiscop al emigrației române și răpit de KGB, se află mai multe declarații vorbind deespre un asemenea grup de rezistență din țară și o scrisoare din anul 1951către preotul Moraitakis, fost paroh al bisericii grecești din București ajuns consilier la Patriarhia Ecumenică din
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
care, în timpul dictaturii trăiau o justificată teamă chiar de a se apropia de noi, darămite de a arăta că țin minte amănunte neconvenabile regimului. Totuși, când m-am ocupat de cercetarea activității misionare a vărului meu, Arhiepiscopul Vasile-Victor Leu în cadrul emigrației române din occident, am ajuns la personalitatea Mitropolitului Visarion Puiu, pe care acesta l-a găsit îmbătrânit, bolnav și speriat, împins a trece la catolicii care-i dăduseră găzduire, pesemne și din recunoștință pentru faptul că, astfel, era ferit de
CĂTRE DIMITRIE GRAMA (2) de CORNELIU LEU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_catre_dimitrie_grama_2_corneliu_leu_1327655111.html [Corola-blog/BlogPost/362432_a_363761]
-
amplu românesc, încercând să surmonteze etapele necesare tranziției. În afară de acest curent postmodernist se mai constată și o înviorare a dramaturgiei în sensul că dramaturgii mai tineri sunt mai implicați în viața politică, în problemele ei actuale, precum și în cele de emigrație, cum ar fi de exemplu tratarea condiției umane a femeii moderne care trebuie să plece la muncă în străinătate pentru a putea supraviețui. Și dacă toate aceste probleme nu trebuie lăsate la o parte, atunci trebuie să vedem și aspectul
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/fenomenul-literar-basarabean/ [Corola-blog/BlogPost/94093_a_95385]
-
am început o serie cu astfel de scrieri care privesc România sau contextul internațional în care se derulează istoria țării noastre. Pentru aceasta, am considerat că cel mai reprezentativ în acest sens este Sundar Singh. Într-o vreme în care emigrația este masivă, în care atâția dintre confrați se declară nemulțumiți că sunt români, venim cu această scriere, pe care, după ce o citești, îi mulțumești lui Dumnezeu că te-a rânduit să fii român și să trăiești în România de azi
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_oferta_alexandru_stanciulescu_barda_1351833400.html [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
1200 de pașapoarte în alb artistului Raoul Șorban, cu complicitatea vicepreședintelui Ică Antonescu, care au fost date evreilor ardeleni, dar și altor evrei refugiați din Polonia, Slovaci și Cehia, care au trecut în România prin Turda și au luat calea emigrației în Palestina. Pentru meritele sale, Raoul Șorban a primit titlu de ”drept între popoare” și a plantat un pom la Yad Vashem. Mulți evrei din Ungaria au ajuns în Elveția cu pașapoarte românești prin complicitatea legației noastre din Berna. Însăși
CE L-A SALVAT PE EPISCOPUL MARTON ARON DE PRIGOANA HORTYSTĂ, DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1463645594.html [Corola-blog/BlogPost/379044_a_380373]
-
Articolele Autorului O voce, care ne vine ca un răsunet de după munții și mările albaneze în forma unei cărți cu poezii, ne amintește că în trecutul îndepărtat precum și în ceea ce trăim astăzi ca pierdere a speranței, drept salvare a fost emigrația. Poeziile țesute undeva printre munți sau pe marginea fiordurilor Suediei, Ibrahim Abedini le-a rezumat în acest al treilea volum cu poeme sub titulul metaforic “Durerile lacului”. Dar care sunt motivele și reacțiile pe care autorul dorește să le transmită
SAZAN GOLIKU DESPRE DURERILE LACULUI DE IBRAHIM ABEDINI de BAKI YMERI în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 by http://confluente.ro/baki_ymeri_1439835766.html [Corola-blog/BlogPost/373420_a_374749]
-
a intelectualilor din Rusia 30. Înfrângerile militare din 1941-1942 l-au făcut pe Stalin să facă mari concesii Bisericii, Serghei a fost numit patriarh și primit în vizită la Kremlin, transferându-se fostului periodic al Patriarhiei fondurile revistei “Bezbojnic” (“Ateul”). Emigrația ortodoxă rusă de la Karlovac (Iugoslavia) condusă de mitropolitul Anton (Khropovitsky) a sprijinit politica lui Hitler de distrugere a “regimului iudeo-masonic al U.R.S.S.” 31. Unii lideri ecleziaști au revenit în Uniunea Sovietică și au colaborat cu regimul comunist, cazul mitropolitului
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
împotriva agresiunii hitleriste. Regimul stalinist a speculat afirmația lui Dostoievski: “a fi rus înseamnă a fi ortodox”, dar această resurgență religioasă era controlată de N.K.V.D. În acest sens, elita politică sovietică s-a folosit de unele per¬so¬nalități din emigrația rusă de la Paris ca Alex. Kazem Bek (persan de origine), lider în anii '20 al organizației “Tinerii Ruși”, admirator al lui Stalin, “noul Bonaparte” și revenit în U.R.S.S. ca secretar al Patriarhului la sfârșitul anilor '40. Pe ansamblu reacțiile
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
rusă de la Paris ca Alex. Kazem Bek (persan de origine), lider în anii '20 al organizației “Tinerii Ruși”, admirator al lui Stalin, “noul Bonaparte” și revenit în U.R.S.S. ca secretar al Patriarhului la sfârșitul anilor '40. Pe ansamblu reacțiile emigrației au fost dure la adresa politicii religioase a regimului, unii reprezentanți ca Ivan Solonevici scriind cărți critice cum ar fi Rusia într-un lagăr de concentrare, unde arăta că “cel mai consistent fascism este în Rusia”. Represiunea stalinistă a atins și
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
Aliați la Praga sovieticilor (1945) 32. După cum sublinia C. Andriev în lucrarea sa Vlasov and the Russian Movement Liberation. exponenții dreptei ruse și militarii aflați în Germania anilor 1941-1945 (atamanul Baidakalov, Teneserov, Poremski, de fapt lideri ai centrului berlinez al emigrației ruse - executați în anul 1949) afirmau: “religia va fi de o centrală importanță în viitoarea ordine cu o poziție dominantă a Bisericii Ortodoxe” 33. Stalin a extins represiunea asupra cercurilor militare și politice ale emigrației ruse din Germania, dar și
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
lideri ai centrului berlinez al emigrației ruse - executați în anul 1949) afirmau: “religia va fi de o centrală importanță în viitoarea ordine cu o poziție dominantă a Bisericii Ortodoxe” 33. Stalin a extins represiunea asupra cercurilor militare și politice ale emigrației ruse din Germania, dar și asupra iredentiștilor ucrainieni, dintre care mulți erau greco-catolici. Un impact deosebit în Occident a avut reîntoarcerea prizonierilor italieni la Cremona (27 decembrie anul 1947); după acest moment, oameni de stânga ca C. Monteferrato au devenit
TEMNIŢELE ŞI ÎNCHISORILE COMUNISTE DIN ROMÂNIA – CÂTEVA REFERINŢE DESPRE NUMĂRUL LOR, ACTIVITATEA, VOLUMUL DE ÎNCARCERARE, CAPACITATEA ŞI DISPUNEREA LOR GEOGRAFICĂ... PARTEA I de STELIAN GOMBOŞ în edi by http://confluente.ro/stelian_gombos_1486022117.html [Corola-blog/BlogPost/344377_a_345706]
-
felicitare de Crăciun, nu mă frapează așa de tare cum o face sonorul care l-a completat, venind din radioul de la bordul mașinii, unde se transmitea un interviu cu o artistă româncă, trăitoare în străinătate. Tema abordată era înlocuirea termenului „emigrație”, depășit și încărcat negativ, cu altul, modern și pozitiv: „mobilitate”. Cultura aceasta, pe care am captat-o în plan auditiv, s-a sincronizat perfect cu episodul rutier rural, pe l-am înregistrat pe filonul vizual. Învecinarea dintre rudimentar și rafinat
ROMÂNIA EDUCATIVĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1489572721.html [Corola-blog/BlogPost/368992_a_370321]
-
și murit în exil... Mă refer la: Bălcescu, Brâncuși, Eliade, Noica și mulți alții. Acești români au trăit și murit cu România în suflet. Mă bucură inițiativa dumneavostra de a scrie această carte care să arate lumii adevărata față a emigrației. Vă doresc succes. Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui? Iulian POPA: Am făcut
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
permanent... de la sat la oraș, din Modova în Oltenia, Transilvania și invers, acum în Europa, America sau Australia. Dorința de a cunoaște, de a găsi locul unde putem avea o viață mai bună pentru noi și familiile noastre, este motorul emigrației mondiale. România și nici o altă țară nu poate stopa acest motor... Se spune, în glumă, că asemănarea dintre români și Coca Cola este că... atât Coca Cola cât și românii îi găsești oriunde în lume! În călătoriile mele prin lume
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
bene, ibi patria”? Iulian POPA: „Unde-i bine, acolo este patria” nota Cicero. Până la urmă, motivația pentru care mergem la școală, muncim, facem afaceri sau intrăm în politica este pentru că nouă și familiei noastre să îi fie mai bine. Dacă emigrația este o soluție, de ce nu? Pe de altă parte planeta este a tuturor, iar granițele au apărut mult mai târziu... Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile
DESPRE EXILUL ROMÂNESC, CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA) by http://uzp.org.ro/despre-exilul-romanesc-cu-iulian-popa-new-york-sua/ [Corola-blog/BlogPost/93094_a_94386]
-
Rezistență de a înființa acea Arhiepiscopie independentă și a feri diaspora românească de infiltrarea cu agenți KGB, cum trimiteau sovieticii „preoții”lor, el devenise nu numai periculos pentru interesele Moscovei și guvernelor satelite, ci căpăta tot mai mult prestigiu în emigrația română care se putea mișca liber și respingea comunismul pe față. Pentru a fi anihilat trebuia compromis, fapt pentru care s-au vărsat tone de lături asupra lui tocmai pentru că, altfel, nu-i puteau fi îndepărtați credincioșii. Ca și tatăl
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_spre_a_indeparta_o_nedr_corneliu_leu_1329223539.html [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
periculos pentru comunismul internațional încât, atunci când n-au mai reușit cu calomniile, l-au răpit și l-au dus la Moscova, acesta fiind unicul gest de o asemenea gravitate făcut direct de KGB, fără acoperire, față de o personalitate românească din emigrația care încerca să ajute rezistența din țară. Dar faptul că, iată, tot cam la trei sferturi de veac de atunci, într-o țară liberă care știe ce a însemnat provocarea bolșevică, calomniile acelea încă se mai folosesc continuând nedreptatea față de
SPRE A ÎNDEPĂRTA O NEDREPTATE CARE PERSISTĂ de CORNELIU LEU în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Corneliu_leu_spre_a_indeparta_o_nedr_corneliu_leu_1329223539.html [Corola-blog/BlogPost/356320_a_357649]
-
Este eliberat pe 24 aprilie anul 1962 și angajat până în anul 1968 ca redactor la revista Ministerului de Interne, Glasul Patriei. Apărută între anii 1955-1972 de trei ori pe lună și difuzată în afara granițelor țării, revista era adresată în exclusivitate emigrației și exilului românesc, pe care redactorii și colaboratorii - toți intelectuali de dreapta, foști deținuți politici „reeducați”, dar fără drept de semnătură în țară - trebuiau să-i convingă de „umanismul” regimului comunist românesc și să-i determine să se repatrieze ori
„PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV JUSTINIAN PATRIARHUL ŞI AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” NICHIFOR CRAINIC ?' TEOLOGUL MISIONAR PRINTRE INTELECTUALI, APOLOGETUL ORI PROPOV? de STELIA by http://confluente.ro/stelian_gombos_1492666048.html [Corola-blog/BlogPost/343135_a_344464]
-
că România își merită locul în marea familie europeană, integrarea în NATO (2004) și în UE (2007). Este greu să ștergi impresia mass-mediei occidentale despre comportamentul delicvent al unor confrați care, după 1990, a atins cote alarmante în materie de emigrație clandestină furt, prostituție, droguri, violență și chiar crimă. Desigur nodul gordian se află la noi în țară unde tranziția prelungită, haosul economic, lipsa marilor investiții străine, certurile politice, corupția avansată, inflația, rata șomajului ridicată, infrastructura învechită fac ca România să
AMURGUL ZEILOR by OLTEA R??CANU-GRAMATICU [Corola-other/Science/83091_a_84416]
-
din punctul de vedere al mai multor intemperii naturale, societale sau flagelar-materiale a comunității de baștină, ci faptul de a constata prin emigrațiune existența vieții de după moarte... - Asta nedumerire au zis dânșii (migranții - actorii - transportatorii..) că au..! Astfel această simplă emigrație ajunge să fie transfigurată, ca orice altă trecere sfântă, spre un pământ “promis”, sau cel mult care le va întrece viziunile unei vieți promițătoare. https://www.facebook.com/506307234/videos/10155284449302235/?pnref=story Acea călătorie/trecere în veșnicii, în care
JUCATĂ LA TEATRUL EVREIESC, PE DATA DE 14 MAI de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2324 din 12 mai 2017 by http://confluente.ro/valerian_mihoc_1494619914.html [Corola-blog/BlogPost/370799_a_372128]
-
mai mult în amintirile noastre. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta! Milena MUNTEANU: Cred că și în cadrul emigrației românești sunt diferențe, care au de-a face cu țara, chiar și cu orașul de destinație. Cu momentul emigrării. S-a remarcat corect că motivațiile din perioada emigrației au determinat chiar compoziția exilului. Modul de comportare. Bănuiesc că diversele comunități
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU MILENA MUNTEANU (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427365905.html [Corola-blog/BlogPost/353452_a_354781]