2,936 matches
-
Ne vedem luni la bere, da? 9. Delia: Filosofia / ideologia care stă la baza grupului și care-l ține închegat într-o singură entitate cred că este (...) ? Dan: Nu cred că există. 10. Delia: Fără byron aș fi... ? Dan: Probabil emigrant. Dacă nu ați ajuns la concertul aniversar de vineri seara ( 18 noiembrie) vă aduc aminte că puteți trăi experiența unei cântări live semnate byron, chiar aici pe oamenisigusturi.ro. Un material de Delia Panait, pentru Oameni & Gusturi - O poveste culturală
Byron la 10 ani și 10 întrebări by https://republica.ro/byron-la-10-ani-si-10-intrebari [Corola-blog/BlogPost/337824_a_339153]
-
și îmi gust un zâmbet amar de buze.. Eram foarte tânără atunci...Țin minte că eram fascinată de toți acești oameni care nu erau orășeni ,nu au putut deveni niciodată ,dar nici țărani nu mai erau...Erau un fel de emigranți în propria lor tara.Am întâlnit atâtea caractere...atâtea povești de viață...Nu știu dacă realitatea putea avea altă dimensiune pe vremea aceea,în cercul acela de oameni cărora soarta parcă le tot juca feste urate.Stiu cu siguranță că
SUB SEMNUL INTREBARII de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 245 din 02 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Sub_semnul_intrebarii.html [Corola-blog/BlogPost/359290_a_360619]
-
cu el în relatările anterioare. În luna noiembrie 1952, în sala parohiei Saint Vincent- Ferrier se desfășura prima adunare generală a Asociației Române din Canada (ARC), creată în scopuri cu precădere culturale și de conservare a identității etnice a românilor emigranți din acea parte a lumii; printre membrii fondatori ai acestei asociații se afla și Nichita Tomescu, alături de nume de marcă ale diasporei românești din Canada, ca: Alexandru Fonta, Miron Georgescu, George Stanciu, Petre Sultana ( prietenul care i l-a prezentat
ERUDIŢIE ŞI MARGINALIZARE SAU DUELUL CONTRARIILOR? de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Costica_valceanu_eruditie_si_marginalizare_sau_duelul_contrariilor_.html [Corola-blog/BlogPost/366934_a_368263]
-
populației României care este hrănită cu produse importate. Supraviețuirea la acest nivel nu este dependentă de crizele din Uniunea Europeană, de ratingurile firmelor străine, de fluctuațiile la bursă ale prețului unor produse și chiar de o criză economică majoră a României. • Emigranții (fii satului) s-ar putea reîntoarce în țară cu un anumit capital strâns (în condiții, de multe ori grele de muncă și de umilință), cunoștințe profesionale și manageriale moderne și care ar dori să deschidă o afacere în satul său
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
reintorc din pribegie cu noi cunoștințe, mentalitate modernă, spirit întreprinzator și care, în final, nu au altă soluție de supraviețuire decât de a produce și vinde în condiții de concurență. Reînființarea Băncilor agricole de credit ce ar prelua economiile foștilor emigranți, ai fiilor satului și a celor ce vor să investească în mediul rural. Practica antebelică s-a dovedit favorabilă mișcării de capital în economia rurală. Delimitarea în spațiul comunal a ceea ce va deveni Parcul agro-industrial, locul în care se vor
CORNELIU LEU ŞI ŢĂRANII de GHEORGHE MANEA în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_manea_corneliu_leu_si_tara_gheorghe_manea_1342861170.html [Corola-blog/BlogPost/358136_a_359465]
-
Acasă > Orizont > Atitudini > GREUTATEA NOPȚII Autor: Eugen Oniscu Publicat în: Ediția nr. 404 din 08 februarie 2012 Toate Articolele Autorului Greutatea nopții Ar fi mult de scris despre viața emigranților, despre reușitele lor, eșecurile lor, bucuriile și necazurile acestor oameni în realitate sunt vieți de oameni ce curg spre împlinire sau distrugere. Sunt oameni ce emigrează în Spania sau în oricare alt loc al pământului cu unicul scop de a
GREUTATEA NOPTII de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 404 din 08 februarie 2012 by http://confluente.ro/Greutatea_noptii_eugen_oniscu_1328725320.html [Corola-blog/BlogPost/346716_a_348045]
-
Cu așteptări ce nu primesc răspuns/ Îmi sparg timpanele! Raza solară/ A-ncremenit în spațiul nepătruns// (...)// La poarta unei inimi zăbrelite/ Eu, cavaler din veacul efemer,/ Ținteam săgeți din gânduri nălucite/ Închise în poemul mesager”. Emoționantă este și poezia „Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
Dor de emigrant” în care, cu o sinceritate dezarmantă, autorul își așterne gândurile și sentimentele față de țara de unde a plecat. Poezia este scrisă în ritm de doină de alean. Remarcabilă ideea: „Doru-i rupt din demnitate/ Dor pentru eternitate” (Dor de emigrant). Comparativ însă cu volumele precedente, în acest cel mai recent volum al său, tonul lui Virgil Ciucă este mai blând, mai plin de înțelegere și îngăduință, mai nostalgic și cu mult mai înțelept. Ceea ce nu poate fi decât salutar. Altfel
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2176 din 15 decembrie 2016 by http://confluente.ro/cezarina_adamescu_1481765969.html [Corola-blog/BlogPost/368389_a_369718]
-
intru în armată” a povestit Daniel. “Și am intrat în armata Americană, iar acum după 15 ani sunt căpitan în rezervă", mi-a spus Daniel, care locuiește acum în Charleston, South Carolina. Un caz special îl reprezintă o familie de emigranți care are patru copii în armată SUA! În urmă cu cinci ani, familia Luca a emigrat în Statele Unite, iar cei patru copii ai lor s-au înrolat în UȘ Army și își servesc cu cinste și onoare patria adoptiva. Angela
ROMÂNII DIN ARMATA STATELOR UNITE de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 333 din 29 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Eroii_de_langa_noi_romanii_din_armata_statelor_unite_.html [Corola-blog/BlogPost/362477_a_363806]
-
lacrimilor. M-a încărcat de optimism imaginea caselor frumoase, îngrijite, semn al unei vieți cu împliniri. Este recunoscută Canada că una dintre cele mai prospere țări. Aici m-am convins că poate exista frumusețea traiului în armonie între băștinași și emigranți veniți din toate colțurile lumii. Aici oamenii au un principiu de bază simplu și sigur: muncești - ai - nu muncești - nu ai. Sunt oameni liniștiți care-și văd de rosturile vieții și îți zâmbesc privindu-te în fața când îți vorbesc, oameni
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
conduc mașină, mă simt puțin cam izolată. Mă „scot” în lume preocupările pentru scris. Avem și prieteni români, doar timp nu avem suficient pentru mai dese întâlniri! Din acest punct de vedere ducem mult dorul climatului de acasă. Viața de emigrant nu e ușoară, chiar dacă îți oferă multe oportunități. George ROCĂ: Ați fost profesoară în România și aveți o fiică directoare de liceu în Canada. Cum vedeti diferența dintre școala românească și cea canadiană? Elenă BUICĂ: Sunt multe diferențele, dar cea
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_scriitoarea_elena_buica.html [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
bună. Critici religia că se bazează pe un “adevăr revelat”, dar și tu pleci de la o premisă discutabila, si anume că eroarea s-ar găsi în manualul de religie și nu în cel de cultură civică / legislație. Frumoase icoane. Ca emigrant dar și creștin ortodox nu șunt nici pro și nici contra. E o părere în acest articol pe care o respect. Totuși să nu uităm că religia creștină, si mai ales cea ortodoxă, nu este nici pe departe intoleranță. Lucrurile
Pictura quasi scriptura by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83009_a_84334]
-
care este obligatorie. Octavian CURPAȘ: Am citit câteva statistici care dezvăluiau faptul că Finlanda are una dintre cele mai joase rate de emigrare din lume. Cum a fost să crești într-o familie mixtă în Finlanda? Sofi OKSANEN: Atitudinea față de emigranți diferă în diverse părți ale țării și în diferite cercuri. Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_sofi_oksa_octavian_curpas_1335770891.html [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
fost să crești într-o familie mixtă în Finlanda? Sofi OKSANEN: Atitudinea față de emigranți diferă în diverse părți ale țării și în diferite cercuri. Avem și oameni toleranți. Și este total diferit să locuiești în Helsinki, unde sunt mai mulți emigranți decât în alte părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_sofi_oksa_octavian_curpas_1335770891.html [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
părți ale țării. Findandezii nu sunt obișnuiți cu finlandeza stâlcită, așa că orice accent atrage atenția. Octavian CURPAȘ: Care este atitudinea finlandezilor față de educație? Sofi OKSANEN: Dacă nu provine de la școlile finlandeze, nu este apreciată, în general. Prin urmare, pentru un emigrant este destul de dificil să obțină un job mai bun, chiar dacă vine din Statele Unite, Anglia sau alte țări vest-europene. Octavian CURPAȘ: Am aflat recent că romanele tale au fost traduse în 38 de limbi. Spune-mi, te rog, ceva despre prima
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_sofi_oksa_octavian_curpas_1335770891.html [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
te rog, ceva despre prima ta carte, „Vacile lui Stalin”. Cât timp ți-a luat să o scrii? Sofi OKSANEN: Mi-a luat doi ani să o scriu. Cartea este despre emigrație în Finlanda, dubla identitate, a doua generație de emigranți. De asemenea, este o nuvelă „post Gulag”. Octavian CURPAȘ: Prin ce se diferențiază țările scandinave de celelalte țări din Europa? Sofi OKSANEN: Țările din Europa de Vest sunt diferite de cele din Europa de Est, așa că se poate face o comparație între Scandinavia și
INTERVIU CU SOFI OKSANEN SCRIITOARE PROEMINENTĂ DIN FINLANDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_curpas_interviu_cu_sofi_oksa_octavian_curpas_1335770891.html [Corola-blog/BlogPost/359232_a_360561]
-
bucură încă de păstrarea amintirilor vii în memoria lui. Așa este și inginerul Nicolae Stoicoiu, pe care Mitică Sinu l-a cunoscut pe pământ american, în California, unde se derulează fimul amintirilor sale în acest episod al foiletonului vieții de emigrant. Doi olteni, doi frați, două profile! Nicolae Stoicoiu venise împreună cu soția sa Marioara să-și viziteze fratele mai mic, la Calgary - medicul Traian Stoicoiu, un chirurg renumit în Canada, în acel timp. Că intenționase sau nu să rămână în afara granițelor
UN ROMÂN PISĂLOG SAU UN INGINER NOROCOS?!(CAPITOLULXXI) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Dilema_un_roman_pisalog_sau_un_inginer_norocos_.html [Corola-blog/BlogPost/357174_a_358503]
-
farmecul ei a unit sufletele românilor aflați la Paris. Greutățile au fost mai ușor de trecut iar bucuriile erau savurate la maxim. De la cloșar - la inginer! Începuturile vieții în Occident n-au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean al unei țări
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
inginer! Începuturile vieții în Occident n-au fost ușoare, pentru niciunul dintre refugiații români. Condiția emigrantului într-o societate occidentală era limitată, iar barierele ce trebuiau trecute până la a ajunge la integrare nu erau simplu de depășit. Intelectual sau pauper, emigrantul, și nu numai, trecea prin furcile caudine până la desăvârșirea lui în calitate de cetățean al unei țări din Vest. „Cum în America e bine cunoscut termenul homeless sau în România, oamenii străzii, cloșarii trăiau în Parisul anilor ’50 - îmi spune nea Mitică
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
amănunte, a fost cea legată de o tânără franțuzoaică de origine română, pe nume Nadine. Această tânără lucra împreună cu mama ei la un hotel și locuiau tot acolo. Nadine era o fată frumoasă și era privită cu admirație de către românii emigranți din Paris. În grupul de prieteni în care se învârtea și nea Mitică, existau trei pretendenți care îi făceau curte lui Nadine, cu gândul chiar la căsătorie: căpitanul Epuran, ajuns inginer, doctorul Miclea și doctorul Aerichide - un grec născut în
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_un_alt_fel_de_pasoptisti_romani_in_franta_canada_si_statele_unite.html [Corola-blog/BlogPost/356924_a_358253]
-
verde și un popor, cu un potențial uriaș de creație, într-o populație de ronțăitori de alimente din hidrocarburi. Practic, noi nu mai suntem de vreo 23 de ani un popor; suntem o populație de pensionari, de șomeri și de emigranți de ordinul milioanelor, conduși de o gașcă de politicieni corupți și de birocrați, pe care îi alegem din patru în patru ani, pentru ca numai ei să trăiască bine în birouri, iar acolo, sus, în guvern și în parlament, ca în
CUM A AJUNS CULTURA ÎN SUBORDINA LUMII MATERIALE ŞI OAMENII DE CULTURĂ SUB TUTELA STATULUI. PRINCIPIUL DE FUNCŢIONARE A STATULUI DE DREPT ŞI NECESITATEA ÎNFIINŢĂRII NOILOR GUVERNĂMINTE MIXTE de CONSTA by http://confluente.ro/Cum_a_ajuns_cultura_in_subordina_lumii_constantin_milea_sandu_1349788110.html [Corola-blog/BlogPost/359866_a_361195]
-
toată viața culturală a comunității române se organiza de Centrul Cultural Român și se desfășura pe lângă Biserica Ortodoxă Română Buna Vestire. La acea dată nu exista nici o publicație în limba română. Lipsa presei în perioada 1900-1950 este explicabilă, pentru că primii emigranți, veniți în perioada anilor 1900-1914, erau țărani cu câteva clase primare. Unii erau chiar neștiutori de carte. Este însă de neînțeles faptul că nici între 1950-1990 nu a existat în Québec o presă scrisă în limba română, deși în această
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
Biserica Ortodoxă Română „Buna Vestire” din Montréal. Însăși numele revistei, CANDELA, divulgă rolul de ghid spiritual pe care și l-a asumat. V.R.: Inițial, în 1997, revista Candela de Montréal a fost concepută ca un buletin de informații pentru noii emigranți și ca un mijloc de popularizare a evenimentelor culturale comunitare, mai ales cele prilejuite de zilele naționale, istorice. După doi ani de tergiversare a înregistrării, din cauza numelui Candela, utilizat de mai multe societăți, în 1999, revista a putut să apară
VICTOR ROȘCA, inginer, scriitor și publicist by http://balabanesti.net/2015/12/19/o-viata-de-lupta-suferinta-si-speranta/ [Corola-blog/BlogPost/340023_a_341352]
-
orientăm, de aceea ne rugăm pentru îndrumare și călăuzire divină. - Sunteți bucuros că ați luat decizia de a va stabili în State? - Da, suntem bucuroși să fim împreună că și familie în această țară. - Ce înseamna în opinia dvs., ca emigrant, să o rupi cu trecutul și să investești numai în prezent și viitor? - E foarte important să nu trăim din amintiri. Noi, de exemplu, încercam să valorificam prezentul pentru un viitor cât mai bun pentru familia noastră. Sunt conștient că
O FAMILIE DE MISIONARI ROMANI IN HOLLYWOOD, FLORIDA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 by http://confluente.ro/O_familie_de_misionari_romani_in_hollywood_florida_.html [Corola-blog/BlogPost/355798_a_357127]
-
uneori lacrimile dau pe răscoale și dacă nu ai un umăr pe care să-ți sprjini capul sau un suflet pentru un cuvânt de mângâiere, treci prin momente greu de îndurat și dorul de acasă devine ucigător. De aceea, pentru emigrant, familia și chiar și rudele, aici pot fi micul rai pământean. Nicolae BĂCIUȚ: E diferit modul de asumare și manifestare a exilului românesc, comparat cu exilanții altor țări europene? Nu doar din perioada comunistă, ci și înainte și după aceasta
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]