2,866 matches
-
se zbate să se întoarcă la Budapesta, la o familie pierdută. Unde te simți acasă, de fapt? Iată un răspuns pe care nu-l am. încerc să răspund, mai mult pentru mine. Următorul volum încearcă același lucru. Am patriotismul tipic emigrantului. Sar oricând în apărarea Angliei. Recunosc totuși că nu-i aparțin și nici nu-i voi aparține vreodată în întregime. Vreau să iubesc poporul, țara, istoria și cultura ei, dar nu-mi reușește decât în parte. Sunt multe care nu
George SZIRTES: Notă de subsol la o literatură nescrisă by Lidia Vianu () [Corola-journal/Journalistic/15665_a_16990]
-
a le învăța să nu se mai lase asuprite niciodată. (O carte apărută acum cîțiva ani în America, cuprinzînd memoriile lui Pavel Sudoplatov, fost șef al ,,misiunilor speciale" din cadrul KGB, cu cortegiul lor de asasinate secrete, otrăviri, răpiri ale unor emigranți din străinătate, înscenări de anvergură, unele cu pronunțată tentă antisemită, precum ,,complotul halatelor albe" și alte crime monstruoase, se reclamă de asemenea de la morala comunistă, justificînd asemenea acțiuni prin ,,transformarea unei țări arierate în supra putere nucleară".) Această concepție despre
Cele două morale și politica by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/15707_a_17032]
-
pentru cititor, cîteva dintre cele mai importante și mai interesante evenimente sau momente ale ultimelor decenii. Însă înregistrează și o dramă identitară (ce jurnal nu o face?), care la Kazin s-a consumat în contextul identității sale evreiști. Fiu de emigranți polonezi, Kazin era un bărbat foarte tînăr în preajma celui de-al doilea război mondial, cînd antisemitismul european și mai puțin distinctele sale ecouri americane începeau să se facă auzite. Cînd ziarul New York Times publică, pe 12 mai 1938, scrisoarea lăsată
Jurnalul unei singurătăți by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16150_a_17475]
-
vedea lumea, care face totul interesant. La fel se întâmplă în romanul Ca sfântul Lazăr târâș-grăpiș, rememorare a eforturilor făcute de românul stabilit la Geneva de a-și câștiga existența prin practicarea unor meserii improvizate. Peripețiile prin care trece un emigrant pot fi povestite în multe feluri și de obicei ele sunt povestite într-o manieră plictisitoare, din cauza incapacității naratorului de a se detașa de propriul lui trecut. Jean Celeste Dimitrescu se detașează însă complet, parcă vorbește despre altcineva. De altfel
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
ne putem socoti specialiști. Judecînd după prezentarea de la simpozionul menționat, ori după un articol pe aceeași temă publicat în revista "Critical Inquiry" în 1997, nu aș fi bănuit corect conținutul cărții. Pe Boym nu o preocupă doar stările și sentimentele emigranților - nostalgia ca dor de țară - ci și trările colective ale celor care nu se depărtează decît de anumite momente ale vieții lor, ale celor care fizic vorbind rămîn pe loc, dar se deplasează cu uluitoare viteze în timp și în
Trecutul care nu există by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16241_a_17566]
-
nu doar pe scena publică, ci și în intimitate, așa cum o atestă paginile corespondenței, mai cu seamă scrisorile trimise soției. Răceala, indiferența de care se lovește fostul locotenent domnesc în saloanele pariziene, ingratitudi-nea prietenilor, în fine, toate greutățile îndurate ca emigrant sunt însă compensate de admirația unei tinere poete, cunoscută sub numele de Grecca Ida del Carretto. Criticul menționează duioasa legătură dintre cei doi "înstrăinați" pentru a realiza un sugestiv portret celei care va fi, ulterior, contesă Fusco, subliniind elementele definitorii
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
de fapt o ruptură totală de restul exilului rus. Dacă la Berlin pleacă cu Hodasievici, soțul ei timp de 17 ani, și trăiește în preajma lui Gorki, la Praga în jurul Ahmatovei, iar apoi la Paris în mijlocul grupului de faimoși artiști ruși emigranți, plecarea în America înseamnă un fel de rupere a punților care s-a dovedit a fi productivă pentru acestă femeie de o tenacitate ieșită din comun. Cartea nu are aspect de jurnal, sînt memorii orientate de la început în jurul unui sens
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
continuare, viața în exilul adevărat e departe de a fi mai bună material, iar moralitatea din jur lasă și ea de dorit. Gorki e ambiguu în decizia sa de a se întoarce în patrie, Ahmatova la fel. Comunitatea artiștilor ruși emigranți din Paris e plină de infiltrații "cu pașaportul sovietic în buzunar", toți îi suspectează pe toți, iar banii ajung cît pentru a supraviețui. Plecarea în America e o eliberare din toate punctele de vedere, numai că aceasta se produce tîrziu
Memoriile Ninei Berberova by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/16406_a_17731]
-
o notabilă subtilitate, cu o atmosferă ciudată, mereu parcă la limita ilegalității cu libertatea. Dramă locuitorilor unei țări din Est - Iugoslavia - prosperă pe vremuri, astăzi o ruină este refăcuta din trei perspective planetare distincte, din punctul de vedere al unor emigranți "surprinși" în aceeași seară: seară de Anul Nou la Praga, în Australia și la Hollywood. Țări și continente diferite, situații materiale diferite, profesiuni diferite. Același sînge sîrbesc care clocotește pătimaș în vinele tuturor și, de ce nu, același gust amar al
Sîrbii sînt cu ochii pe Anna by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16454_a_17779]
-
împletit cu disperarea altora". Vasul Strumă era o vechitura, într-o stare deplorabilă, un fel de barja supraetajata, plină de cuburi de lemn pentru corpurile omenești, ca un fagure mortuar, încărcat de patru ori mai mult decît capacitatea lui maximă! Emigranții au călătorit cu trenul de la București la Constantă, acolo au fost vămuiți în Gară maritimă; fiecare avea dreptul la maximum 8 kilograme, incluzînd mîncarea. Listele de vama sînt cutremurătoare, în răceală lor: "pantalonași lină copil: 3, rochiță: 1, cearceaf: 1
DESTINUL "STRUMATIC" by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16513_a_17838]
-
al aberației. Încununat cu "Alexandrul de Aur" în competiția cineaștilor la început de carieră, filmul polonezului Pavel Pawlikowski Ultima resursă (înscris sub pavilion britanic) a avut la origine un proiect BBC de reconstituire în termeni cît mai veridici a traseului emigranților în Anglia. O rusoaică și fiul ei sosesc la Londra, dar sînt reținuți de autoritățile vamale. De teama expulzării, tînăra cere azil politic și din acest moment se declanșează o odisee cu accente orwelliene: calvarul supraviețuirii fără acordarea dreptului de
SALONIC: 2000 + 1 speranțe by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/16543_a_17868]
-
înfrânt, a elogiat sălbăticia cenzurii sovietice, a luat parte la defăimarea lui Pilniak și Zamiatin - care și-au publicat scrierile în străinătate -, a cerut să i se retragă lui Șaliapin titlul de artist al poporului, pentru susținerea de către acesta a emigranților ruși șomeri, și-a bătut joc de Gorki, care nu se grăbea să se întoarcă (din Italia, n.r.), a aplaudat epurările staliniste, a încurajat ura față de biserica ortodoxă, care se afla la limita pieirii totale, i-a îndemnat pe tineri
Patru eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11960_a_13285]
-
României fără a ști nici ei bine, mă tem, dacă emigrează sau se mută pur și simplu într-o altă zonă a patriei. Cotidianul pe care îl găsesc, odată sosiți, le demonstrează probabil că sînt mai curînd în situație de emigranți. Și, mai complicat, de emigranți priviți cu prea puțină simpatie de localnici. Aceasta nu e doar o problemă de politică externă - pe care, firește, nu o abordez eu, aici - ci și o problemă de cunoaștere și înțelegere a istoriei de către
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
ei bine, mă tem, dacă emigrează sau se mută pur și simplu într-o altă zonă a patriei. Cotidianul pe care îl găsesc, odată sosiți, le demonstrează probabil că sînt mai curînd în situație de emigranți. Și, mai complicat, de emigranți priviți cu prea puțină simpatie de localnici. Aceasta nu e doar o problemă de politică externă - pe care, firește, nu o abordez eu, aici - ci și o problemă de cunoaștere și înțelegere a istoriei de către români. Cărți despre Basarabia istorică
Moldova de dincolo de Prut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16135_a_17460]
-
ar putea cere beneficii sociale în Marea Britanie, împovărând și mai mult o economie aflată în recesiune. Telegraph atrage atenția că „România a deschis o ușă din dos a drumului către UE, care îi va îndreptăți pe sute de mii de emigranți din Moldova, fostă republică sovietică săracă, să muncească și să ceară beneficii sociale în Marea Britanie". Aproape un milion de moldoveni de origine română au cerut pașaport românesc, document ce le va permite libera circulație în Marea Britanie. Potrivit stratisticilor, 120.000
Băsescu, acuzat de presa străină că umple Europa de moldoveni () [Corola-journal/Journalistic/27997_a_29322]
-
German de Stat: „Edith Piaf - Soarele meu răsare când se lasă întunericul“ de Frank Geerk, 11. 01, ora 18 (sala T.G.S.T.); O după-amiază la teatru, 12. 01, ora 17; „Pinocchio“ după Carlo Collodi, 15. 01, ora 11 (Cercul Militar Timișoara); „Emigranții“ de Slawomir Mrozek, 17. 01, ora 18 (Sala în lucru a T.G.S.T.). Teatrul pentru copii și tineri „Merlin“: „Prințesa adormită“, 12. 01, ora 11. Filarmonica „Banatul: Concert simfonic. În program: C. Saint-Saëns: Concert nr. 2 pentru pian și orchestră op.
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
02, ora 17; „Prâslea cel voinic și merele de aur“ de Illyés Gyula, 9. 02, ora 11, și 10. 02, ora 11 (Sala Studio); „Evanghelia după Toma“ de Radu Macrinici, 13. 02, ora 19 (Sala Studio). Teatrul German de Stat: „Emigranții“ de Slawomir Mrozek, 9. 02, ora 18; „Pinocchio“ de Carlo Collodi, 12. 02, ora 11 (Casa de Cultură a Studenților); „Pentru inima ta“, 14. 02, ora 20 (foaierul T.G.S.T.). Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Dănilă Prepeleac“ după Ion Creangă
Agenda2003-6-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280674_a_282003]
-
anual pentru acoperirea unei părți din costul chiriei, energiei electrice și energiei termice, acordat veteranilor de război și văduvelor de război, precum și altor persoane defavorizate, potrivit legii; sprijinul material acordat soțului supraviețuitor și copiilor urmași ai membrilor Academiei Române; ajutoarele acordate emigranților politici potrivit legislației în vigoare; ajutorul rambursabil pentru refugiați; ajutoarele umanitare, medicale și sociale; ajutorul de deces acordat potrivit legislației privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, precum și ajutorul pentru procurarea de proteze, orteze și de
Agenda2003-10-03-12 () [Corola-journal/Journalistic/280771_a_282100]
-
Illyés Gyula, 15. 03, ora 11; „Evanghelia după Toma“ de Radu Macrinici, 20. 03, ora 19. Teatrul German de Stat: „Povestiri din Pădurea Vieneză“ de Ödön von Horváth, 15. 03, ora 19; „Pinocchio“ de Carlo Collodi, 19. 03, ora 11; „Emigranții“ de Slawomir Mrožek, 21. 03, ora 19. Teatrul pentru Copii și Tineri „Merlin“: „Circul pe stradă“ de Nicolae Andronescu, 16. 03, ora 11 (premieră); „Dănilă Prepeleac“ după Ion Creangă, 18. 03, ora 10,30; 19. 03, ora 10; 20. 03
Agenda2003-11-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280803_a_282132]
-
albă, semn de doliu la japonezi. Coroana, plecând la Paris, am luat-o cu mine. Singurul obiect personal în afară de haine și câteva cărți. Ca și la București, și-a găsit repede un loc în casă, punct de orientare sentimentală pentru emigrantul ce eram. Mărturie, totodată, a unei tinereți pe care nu mă decideam să o părăsesc. Țara da, nu însă și ea. Coroana mă ajuta. Coroana de însoțire. Ea venea de altundeva, din alt timp, din altă lume pe care Rică
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
Rică și doar, uneori, în clipe de veghe pe Macbeth. În clipele revoluț iei din decembrie când, fără vină, doar din implicare și teroare, mi-am pierdut somnul. Coroana, atunci, în cameră, nu mă proteja, ci mă însoțea în insomniile emigrantului ce-și regăsea violent originea. Coroana shakespeariana... coroana capturată, o clipă, de agitația istoriei pentru a-și recâș- tiga apoi statutul de cadou intim. Ea a redevenit apoi coroana lui Rică. Revenită în România, în mâinile prietenului de altădată, aceasta
Coroana de tinerețe și moarte by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/2676_a_4001]
-
lectoratul de la Alicante era fundamental diferit de cel de la Granada. Așa că fiecare lectorat are specificul lui, nevoile lui, istoria lui. Noi plecăm la post, ne întoarcem, plecăm în altă parte. De aceea statutul nostru este chiar mai dificil decât al emigrantului obișnuit: noi nu ne putem lua cu noi nici familia, nici... ce știu eu, bicicleta sau cărțile. Eu plec întotdeauna cu ia la mine. Am o ie de mireasă, cusută de mamaia mea pe borangic și o port cu mândrie
Interviu cu Oana Ursache - „La Alicante câteva luni m-am tot minunat...” by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/2698_a_4023]
-
dar minunat pe care ni-l face în fiecare lună colectivul redacțional condus de domnul Victor Roșca, prin efortul căruia a și luat ființă acum 15 ani, în 1997. Sunt mulți, sunt puțini cei 15 ani? Ținând cont că sosirea emigranților în Canada doar cu un geamantan la care s-a adăugat apoi efortul nu tocmai ușor pentru adaptare și înfiriparea rostului pentru traiul zilnic, preocuparea pentru a da ființă unei reviste în limba română, atârnă cu mult mai greu decât
Candela de Montreal – la 15 ani de la apariţie. In: ANUL 5, NR. 28-29, MARTIE-APRILIE 2012 by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/93_a_111]
-
amenințător, nici provocator. Exprima parcă o convingere. Evident că nu am răspuns nimic. Știam că ne întoarcem”. Iată un episod aproape banal din ultimul deceniu ceaușist. Firește că scenariul sună familiar pentru mulți dintre cititorii cu experiență. Valul masiv de emigranți din anii optzeci, cu derogare de la Centru, aduce cu un exod. Iar literatura exilului, astăzi, cel puțin, și-a epuizat stranietatea. Cu toate acestea, texte precum cel de mai devreme au întotdeauna ceva din urgența unei epoci despre care știm
Echilibrul vindecat by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/2730_a_4055]
-
pentru cititorul contemporan european, pentru care literatura existențialistă înseamnă Sartre și Camus, și care descoperă că în anii ’20 un sudamerican valorifica aproape toate temele existențialiste ce aveau să facă ulterior carieră. Arlt, un personaj el însuși Fiu al unor emigranți europeni - tatăl, german, Karl, iar mama, Ekatherine, din Trieste -Arlt are el însuși o poveste interesantă de viață, și multe dintre evenimentele care l-au marcat biografic sunt transpuse literar în destinele personajelor sale. Tatăl lui Arlt, maestru sticlar de
Din pricina angoasei by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/2640_a_3965]