228 matches
-
biografică" și face ample referiri despre folclorul transilvănean și M. Eminescu (M. Eminescu, Opere, VI, Cap. Note și variante, Poeme originale de inspirație folclorică, Călin-Nebunul, pp. 475-485).21 Acest citat din însemnările lui M. Eminescu este urmărit de mai mulți eminescologi: el figurează și în Fragmentarium, ediție îngrijită de Magdalena D. Vatamaniuc, 1981.22 Cercetătoa rea va adăuga și textul lui Eminescu care este notat pe aceeași pagină verso: "Prelegeri publice (Să le țin în Maramureș) 1. Geniul națio nal 2
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Deși, într-adevăr acesta a făcut studiile la Viena, în aceeași perioadă cu M. Eminescu, 1869-1872 (la Institutul "Santa Barbara"), preotul A. Covaciu nu figurează nicăieri pe listele prietenilor din jurul lui M. Eminescu. "Confuzia Lucaciu-Covaciu" nu este probată de nici un eminescolog până la această dată. Dar cine dintre sătmăreni nu și-ar dori încă un nume așezat lângă cel al lui M. Eminescu? În cercetarea literară e nevoie de documente concrete. C. Pe urmele lui Al. Grama: reacții "antieminesciene" ale preoților greco-catolici
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Lu frați noștri”, „Grai și suflet”, 1929, 411-412; G. Pascu, „Lu frați noștri”, „Revista critică”, 1930, 2; Gh. Ghibănescu, De-ale cirebirilor, „Ion Neculce”, 1930, 266; C. Loghin, De la Maier Ebner la d. Leca Morariu, „Tribuna”, 1930, 77; G. Călinescu, Eminescologi, „România literară”, 1932, 16; Perpessicius, Opere, IV, 76-78; Ștefan Pavelescu, Un adevărat urmaș al lui Creangă, GBS, 1937, 5138; Predescu, Encicl., 567-568 ; Cioculescu, Aspecte, 661-662; Traian Cantemir, Studiile de limbă ale lui Leca Morariu, „Zori noi”, 1968, 6305; Petru Iroaie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288240_a_289569]
-
un anumit chip într-un context general. De multe ori biografia unui scriitor devine o grilă pentru lectura și interpretarea operelor acestuia. Mihai Eminescu polarizează bună parte din preocupările comentatorului, demersul critic parcurgând nu numai căile ideilor consacrate de marii eminescologi. Bunăoară, în Metamorfozele lui Hyperion se propune o interpretare personală a poemului Luceafărul. SCRIERI: Cărți și idei, Iași, 1972; Spații, Iași, 1981; Metamorfozele lui Hyperion, Iași, 1983; Eminescu despre sine, Iași, 1997. Ediții: Tudor Vianu, Mihai Eminescu, Iași, 1974; Cezar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286612_a_287941]
-
Ioan Alexandru. Cartea cuprinde și un bogat capitol de texte din Alecsandri, Eminescu, I.L. Caragiale, Macedonski, Slavici, Goga, Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Ion Barbu, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Blaga, Nichita Stănescu, Marin Sorescu și Ioan Alexandru. G. contribuie, alături de romaniști și eminescologi italieni cum au fost Carlo Tagliavini, Ramiro Ortiz, Giulio Bertoni, Umberto Cianciolo, Gino Lupi, Rosa Del Conte și Mario Ruffini, la cunoașterea operei lui Eminescu în Italia. În studiul Sentimentul timpului în poezia lui Eminescu (1957), autorul pornește de la ideea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
acest aspect semantic, din perspectiva acestei opoziții, prezența sa tot impune o dominare a stării de întuneric sau tinzând spre întuneric (s.a.). Faptul de ordin statistic reflectă o componentă din plan semantic: drama confruntării lumină-întuneric (Irimia: 2012, 197). Dacă reputatul eminescolog și specialist în stilistică urmărea în poezie jocul umbrei, între lumină și întuneric, sugestii furnizate de statistică pentru proza antumă (și plecând de la adjectivul de proveniență participială afumați), propunem ca hotare ale parcursului nostru neculorile. Frecvența lor absolută (numărul de
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
lui Mihai Eminescu. CĂRTĂ-RESCU Mircea [1991] (2011) Eminescu: visul chimeric, București: Humanitas (Visul chimeric pentru prima ediție, București: Editura Litera). o critica arhetipală a operei eminesciene: complexele eminesciene; imaginea interioară eminesciană. CIMPOI Mihai (1995) Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu. o Eminescu și Einstein. CIMPOI Mihai [2003] (2007) Esența ființei: (Mi)teme și simboluri existențiale eminesciene, Ediția a II-a revăzută, Iași: Princeps Edit (Chișinău: Editura Gunivas, pentru prima ediție). o abisul
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
to Black Holes, Bantam Dell Publishing Group, 1988). Articolul este disponibil pe http://www.indabook.org/ preview/XhZUGbU3fEsL2-fNVB7YckdXp-Q99ppNcdwz73TEw0U,/Eminescu-i-concepte-fundamentale-ale-fizicii-moderne.html?query=Luminii 79 "Eminescu, Einstein și legile universului. Dialog cu Theodor Codreanu", Mihai Cimpoi Spre un nou Eminescu. Dialoguri cu eminescologi și traducători din întreaga lume, București: Editura Eminescu, 1995, pp. 93-116. 80 "Valurile, scrie poetul, nu sunt decât încercarea (s.n.) a două puncte unite de o putere de a rota una în urma alteia împrejurul acelei axe care formează jumătatea liniei
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
P. a deschis un drum în investigarea operei lui Mihai Eminescu, ca profesor a creat, la Cluj, o școală de tineri și meritorii exegeți ai poetului. Pentru aceasta a trebuit să pună de acord și să mobilizeze sincronic vocații eclectice - eminescolog prestigios, poetician cu fler analitic și imaginație speculativă, istoric literar rutinat, având o perspectivă „de sus” asupra vârstelor interioare ale literaturii române. Debutează în „Cercetări de lingvistică” (1966), cu studiul Concepția lingvistică a lui Aron Pumnul. A colaborat la revistele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288787_a_290116]
-
teren plin de ascunzișuri, de tentante piste false, de neașteptate dezvăluiri (revelații) ce au stat și continuă să stea, în lipsa unor documente palpabile, sub semnul obscurității. S-a pornit, așadar, o "rectificare a biografiei poetului, în ultimii ani", chiar de către "eminescologi importanți" ca D. Vatamaniuc, N. Georgescu, Călin Cernăianu, la care i-aș mai adăuga eu pe T. Codreanu, Ion Filipciuc, pe de-o parte, dar și pe Ioana Bot, Petru Creția, gruparea de la Dilema, pe de altă parte. Etc. Primii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
E aici, la Eminescu, un tip de discurs poetic pe care Cornel Ungureanu îl corelaționează, într-o insinuată psihanaliză, firului existențial al creatorului, propunând astfel o altă pistă de înțelegere (de acces) a "căderii în sus", cum zice un alt eminescolog, a acestei mari individualități creatoare a românității, poate mai acceptabilă pentru cititorii secolului al XXI-lea, dar oricum mai în spiritul pesimismului acestui ultim romantic, înțeles nu neapărat în contextul epocii sale cât în substratul ființial, al său. Această sugestie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
nici o alta la noi, în fundamentarea aproape a tuturor orientărilor literare, culturale, politice și mai știu eu care, în dialectica evoluției societății românești, la urma urmelor. Din această perspectivă sunt utile și relevante crochiurile portretistice pe care le face unor eminescologi ce au marcat semnificativ procesul de receptare, înțelegere și popularizare, nu mai puțin de explicitare a operei eminesciene fie pozitivă, fie negativă, marcându-se astfel, cu fiecare dintre aceștia, un nou nivel al procesului hermeneutic, urmat fără întrerupere, cu varii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
altă lumină decât cea pe care conștiința publică și-a însușit-o deja. În această ordine de idei, domnia sa îl citează pe G. Călinescu, dintr-un articol din 1932, care se exprima cu dispreț la adresa eminescologilor de ocazie:" Se cheamă eminescolog un publicist care, fără să se fi ilustrat în nici un domeniu al culturii (ba, uneori, fiind cu totul refractar ei) se așează ca mușița pe suprafața problemei eminesciene și o umple de o cangrenă verzuie și fetidă [...]. Eminescologul este ori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
ca eseu în proză ("proză poematică"); un bun eseu pe tema poeticii titlurilor eminesciene; sfârșind prin analiza polifoniei textului eminescian, alimentată de un "joc al vocilor eului liric" v. Scrisoarea I. O atenție aparte i se acordă eminescologiei ca știință ("Eminescolog este un critic consacrat și bine orientat în fenomenul receptării lui Eminescu, al cărui reper este opera sau biografia eminesciană, în jurul cărora propune un construct critic fundamentat teoretic și aplicat la obiectul său"), făcând observația că "eminescologia ontologică" în calitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Tot aici dezvoltă pe larg contextul poeziei Metamorfoză, "după Pușkin, semnată de "M. Eminecu"", aparținând ca datare, tot perioadei Odesa. Autorul articolului ia în discuție diverse ediții, alături de manuscrisul aflat în arhiva lui Minar, precum și evocarea unor consultări cu diverși eminescologi (Aug. Z. N. Pop, M. Ciudariu) pentru a evidenția "mistificarea". Domnia sa se referă și la numeroasele intervenții critice pe această temă, de-a lungul vremii, punctând cât se poate de elocvent:"Conținutul acestei bogate recolte critice poate fi rezumat în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
V. EMINESCU ÎN UNIVERSALITATE (Editura Universității "1 Decembrie 1918", Alba Iulia, 2002) VI. EMINESCU ÎN REPREZENTĂRI CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2003) VII. EMINESCU ÎN PRIVIRILE CRITICII (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2005) VIII. EMINESCU ÎN COMENTARII CRITICE (Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008) IX. EMINESCOLOGI CLUJENI (Editura Limes, Cluj-Napoca, 2012) X. EMINESCU ÎN EXEGEZE CRITICE (Editura Junimea, Iași, 2014)) ---------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------- Constantin Cubleșan Eminescu în exegeze critice 8 1
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
Bucovina ilustrată. Prozator dotat cu har și poet original. Cercetător neobosit, răscolind arhive și colindând localități rurale în căutarea urmelor unor creații originale sau a unor biografii încă nedescifrate. Contribuții originale la biografia poetului Mihai Eminescu, dovedindu-se un redutabil eminescolog. Îngrijitor de volume. Premiul Eminescula festivalul M. Eminescu, Drobeta Turnu Severin, 1998; Premiul pentru publicistică, 1997, la zilele presei bănățene; Volume: Răboj (poezii, 1976); Mândră floare-i norocu; Doine și cântece. Antologie, prefață și bibliografie de I.F. (1985); Și pietrele
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
scriitor; CHIRIAC, Valentin, medic, conferențiar la catedră de fiziologiee a Universității „Al. I. Cuza” Iași; CIULEI, Aurel (n. 1931), prozator, istoric literar, muzeograf. COBAN, Vasile (1905-1990), epigramist; CODREANU, Lină (n. 25 noiembrie 1949), autoare; CODREANU, Theodor (n. 1945), scriitor, reputat eminescolog; CONSTANTINESCU-IAȘI, Petre (1892-1977), academician, istoric și om politic. COSTĂCHESCU, Ștefan (n. 1916-1995), procuror general, președintele Tribunalului Militar Suprem; COZMEI, Mihai (n. 1931-), fiu de cântăreț bisericesc din Huși, muzicolog; CRĂCIUN, Emil (1896-1976), medic anatomopatolog, autor; CREANGĂ, Nicolae S., autor și
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
Dintre postume, unele, ce puteau fi considerate finite ca formă, au fost în timp incluse ̀ mpreună cu antumele, fără a contrasta deloc cu acestea, în „culegeri de poezii” date la iveală, mai bine sau mai puțin bine, de diferiți eminescologi. Dar contemplând acel „univers în semicerc”, pe care-l proiectase poetul, ne dăm seama că el a fost altceva decât autorul unor „poezii”, oricât de superlativ izbutite ; s-ar putea, dimpotrivă, spune că de fapt antumele sunt „fragmente” scoase din
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și din teatrul lui Shakespeare - Antoniu și Cleopatra (1951), Iulius Cezar (1955), Coriolan (1962) -, iar în presă din Wordsworth, din versurile lui Michelangelo și ale lui Victor Hugo. Serioasa orientare în cultura germană i-a înlesnit și stimulat activitatea de eminescolog, în special în direcția identificării unor izvoare, demonstrată în capitolele Eminescu și etica lui Schopenhauer, Voluptate și durere, Pesimism și natură din studiul Poezia lui Eminescu (1930). Spirit enciclopedic, riguros, informat și tentat de relaționări inedite, V. înțelege să abordeze
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
-se în atenția cititorilor pagini din cronicari, texte inedite din secolul trecut și din literatura actuală: Labiș inedit (2/1972), Zaharia Stancu inedit (5/1976), Un articol necunoscut al lui Eminescu despre serbarea de la Putna (11/1977, 1/1978), Un eminescolog ignorat (6/1978), M. Codreanu - scrieri inedite (7/1978), Titu Maiorescu (2/1980), G. Topîrceanu (3/1980), T. Arghezi (5/1978). În numărul 5 din 1978, la o anchetă despre personalitatea unei reviste, răspund Ion Arieșanu, redactor-șef al revistei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286403_a_287732]
-
vorba de contribuții istorico-literare, studii tematice sau stilistice, de cronici și recenzii, fie de o multitudine de note adunate în rubrici precum „Curier literar” și „Revista revistelor”, semnatarii fiind dintre cei mai importanți. Astfel, G. Călinescu participă nu numai în calitate de eminescolog (cu Varietăți eminesciene sau cu fragmente din Viața lui Mihai Eminescu), dar și ca eseist (Romanul și viața modernă, Critici și literați), Ion I. Cantacuzino analizează pe larg, în seriale, arta de prozator a lui Ionel Teodoreanu și pe aceea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289321_a_290650]
-
opoziții înverșunate. Dar contribuțiile mele, ale regretatului Ovidiu Vuia, ale lui Nicolae Georgescu, D. Vatamaniuc, Constantin Barbu, Ion Filipciuc, Călin L. Cernăianu au reușit să aducă suficiente probe pentru a spulbera mistificările istoriei literare de până acum. Pe cei câțiva eminescologi nonconformiști ne mai apropie și alte priorități, cea dintâi înființarea unui Institut Național "M. Eminescu", așa cum există institute Goethe, Cervantes etc. în Germani, în Spania etc. Un asemenea institut ar trebui, în primul rând, să inițieze refacerea ediției academice a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
regrete. Câte? Ce depinde de noi: scorbura lucrează împotriva stejarului sau îl face mai misterios? Să regret că de peste 25 de ani am trudit la brandul "Poesis" în loc să-mi fi scris doar propriile versuri? Regret însă cu adevărat că reputatul eminescolog Ioana Em. Petrescu, profesoara mea de la Filologia clujeană, s-a stins nedrept, prea devreme. Abia îmi terminasem la ea lucrarea de diplomă și n-am mai găsit un profesor care să mă primească la doctorat cu teza mea despre Eminescu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
în întinderea și adâncimea lui, este mai important, în cadrul operei literare, decât orice spațiu locuit vreodată de Eminescu și îi marchează scrisul de la început până la sfârșit 1. În temeiul corpusului de texte alese de noi și validate ca atare de eminescolog s-a născut această carte. *** Plecând de la realitatea ipoteșteană, de la ceea ce a însemnat pentru Eminescu această realitate, volumul de față urmărește modurile în care realitatea ca atare a trecut în operă, prin grade diferite de sublimare, dând sens dar și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]