499 matches
-
vizate aici două categorii de conducători: a) Pe de o parte, este vorba de oamenii de stat providențiali, înzestrați cu daruri naturale și experiență politică, dar care nu se pot ridica la înălțimea omului de stat modern decât prin depășirea empirismului afacerilor publice cu ajutorul culturii politice. b) În al doilea rând, este vorba de formarea intermediarilor și „directorilor de opinie publică”, a marii „armate cetățenești” care constituie acel grup util de colaboratori ai oamenilor de stat moderni. Strategia ISR era o
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
aprofundată, fiindcă, pe de o parte, imaginarul este un concept care se simte mai acasă În cultura europeană, se leagă de o metafizică și de o filosofie specifice Europei, În timp ce imaginea a făcut obiectul mai degrabă al pragmatismului și al empirismului anglo-saxon. Mă gândesc că cercetarea imaginarului se ocupă cu precădere de acel „de ce” al imaginilor, În schimb cercetarea imaginilor, așa cum este practicată În SUA, se ocupă mai degrabă de un „pentru ce” sau „cu ce scop”. Probabil și de un
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
experimentală demnă de acest nume. Ansamblul poemului în versuri solicită cunoașterea directă prin experiență, iar apoi folosirea dreptei rațiuni pentru a extrage raporturile logice, pentru a imagina inducțiile ipotetice și a elabora raționamentele spiritului - tot atâtea expresii presărate în text. Empirismul domină: să-ți folosești cele cinci simțuri, să privești, să observi, să detaliezi ceea ce ne învață și ne arată natura, să studiezi în mod rațional, să procedezi conform ordinii bine cumpănite a rațiunilor, să extragi principiile, să expui toate aspectele
[Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
și un Curs de istoria filosofiei (germane, franceze, engleze) în secolul 19. Mai ales al doilea curs s-a bucurat de un larg răsunet. Cu acest prilej M. s-a ocupat îndeosebi de idealismul german, de pozitivismul francez și de empirismul englez. În 1886 se desparte de prima soție, Clara, născută Kremnitz (din această căsnicie se născuse Livia Maiorescu), recăsătorindu-se cu Ana Rosetti, sora soției lui Iacob Negruzzi. La 23 martie 1888 e numit, pentru a doua oară, ministru al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
În formarea unei concepții proprii despre lume și viață, o influență decisivă asupra sa a avut-o filosofia lui Kant, prin prisma căreia a receptat ulterior o parte din concepțiile lui J. Fr. Herbart, ale pozitivismului lui A. Comte, ale empirismului lui H. Spencer și ale filosofiei lui Schopenhauer. M. pleacă de la ideea că orice judecată directă asupra fenomenelor naturii trebuie să se bazeze pe date concrete, accesibile senzorial. Era de părere că filosofia se întemeiază pe legi desprinse din observarea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
conținutului conceptelor neomarxiste și a relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția
by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
veniturile pieței. Începând cu 1980, programul pozitivist de cercetare în contabilitate, bazat pe teoria economică pozitivă (Watts, Zimmerman, 1986) domină cercetarea contabilă din SUA (Brown, 1996; Lee, 1995; Mouck, 1995). Influența pozitivismului în contabilitate, pe care Chua (1996) îl numește empirism a cuprins întreaga Americă de Nord Și a devenit un model global de cercetare contabilă. Statutul Științific al contabilității este asigurat de existența teoriei. Căutând în Dicționarul Explicativ al Limbii Române, pentru teorie avem următoarea explicație: „Categorie filosofică desemnând reflectarea
Evaluarea în contabilitate : teorie Și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
nu aparține doar sociologiei elaborate de autori consacrați, precum Giddens, ci mai degrabă filosofiei modernismului timpuriu, a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
a lui René Descartes sau John Locke, adică a unora dintre principalilor inițiatori ai fundamentelor teoretice ale modernismului. Într-adevăr, disputa dintre raționalism și empirism se rezumă la primordialitatea Ideilor înnăscute (în raționalism) asupra celor provenite din experiențele spațio-temporale (în empirism). În esență, Giddens nu face decât să confirme reflexivitatea modernismului contemporan, de data aceasta dintr-un punct de vedere strict sociologic. Preocuparea privind amplasarea spațio-temporală a individului recuperează una dintre dilemele fundamentale ale gnoseologiei modernității inițiatoare. O primă constatare, pe
by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
este fuga după realitate, după sensibil și nu caută adevărul la nivelul ideii, al rațiunii pure. Căutarea realului în zona sensibilului va deveni un laitmotiv al întregii științe moderne. Indiferent de metoda aplicată, indiferent de curentul din filosofie (raționalism sau empirism) dorința științei a fost de a descoperi "adevărata natură", realitatea. Această căutare a realului este cea care susține și cenzura imaginarului. Era nevoie de o astfel de cenzură pentru a putea găsi "noua realitate", "adevărata natură". Cenzura era necesară pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
El adăugă pornește de la un zero metodic al cunoașterii încercând să reformeze în mod radical încercarea de a face știință. Pornind de la experiment el dezvoltă o metodologie care să ducă spre o construcție a realității cât mai apropiată de imediat. Empirismul său este absolut necesar pentru a construi ceva după cenzura totală realizată prin idoli. 2.4.2. Cenzura metodică carteziană reprezentată de Reguli despre îndreptarea intelectului Dacă în cazul lui Francis Bacon cenzura metodică este clar ordonată, dincolo de cea a
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
unor principii noi, enunțate în mod programatic. În primul rând trebuie să existe o legătură strânsă între imaginea asupra lumii și imediat. Știința trebuie să cerceteze natura și nu să realizeze construcții teoretice abstracte. Indiferent că a fost vorba despre empirism, care consideră că știința trebuie să se construiască pornind de la relația directă cu imediatul prin observație și experiment, sau despre raționalism relația cu natura a fost revalorificată. Nu doar Bacon sau Galilei doresc reîntoarcerea la cercetările directe asupra naturii, dar
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
vedere logic, bazat pe o metodă clară. Aceasta a fost nu doar una dintre premisele raționalismului modern, care prin Descartes a susținut în mai multe rânduri că "e nevoie de metodă în cercetarea adevărului din lucruri"2, dar și ale empirismului care chiar dacă a dezvoltat o relație specială cu natura, cunoașterea se putea dezvolta numai prin construcții metodice coerente. De exemplu, construcția metodică a lui Francis Bacon îndeplinește condițiile unei raționalități pure, chiar dacă este vorba despre o metodă inductivă. Ea dezvoltă
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și metoda la începuturile fizicii Sfârșitul secolului al XVII-lea era pregătit pentru schimbarea totală de imagine în ceea ce privește metodologia științifică. Introducerea matematicii în relație cu dezvoltarea mecanicii sub impactul unor gânditori cum au fost Galileo Galilei și René Descartes, regândirea empirismului și a științelor experimentale sub influența lui Francis Bacon au pregătit universul științific pentru un pas radical în modificarea imaginii. Acest pas s-a concretizat în gândirea lui Isaac Newton. Dincolo de dezvoltarea metodică care are drept punct de pornire filosofia
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
va domina timp de trei secole imaginarul științific încearcă într-un număr de trei reguli să indice drumul ce trebuie parcurs pentru a cunoaște realitatea. Regulile dezvoltate de Newton sunt o combinație esențializată între regulile carteziene și ideile metodice ale empirismului englez. Astfel prima dintre reguli ne amintește de regula simplității enunțată de Descartes: "Nu trebuie să admitem mai multe cauze pentru lucrurile naturale, decât atâtea câte sunt și adevărate și suficiente pentru explicarea aparențelor lor"97. Acest principiu redă ideea
[Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
marchează soarta tristă a multor idei care ar fi putut deschide „avant la lettre” un capitol strălucitor al științei românești, dar care s-au pierdut în nefertilitatea locurilor și incapacitatea de înțelegere a oamenilor momentului în care ele au apărut. Empirismul unor metode de tratare a tumorilor, dincolo de eșecul înregistrat în multe cazuri, poate fi astăzi interpretat în termenii înțelegerii de către acest medic român, a existenței unor factori în celulele normale, fie ele și spermatozoizi, care ar fi putut contracara factorul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
sau barometrele de opinie cu veritabile cercet(ri sociologice. Totu(i, s( nu uit(m c( orice demers (tiin(ific cuprinde, pe ling( o lătur( cantitativ(, (i una calitativ(, iar ignorarea acesteia din urm( poate duce la c(derea (n empirism. Pericolul acesta a fost denun(at (nc( din 1956 de Pitirin Sorokin 2 prin criticile aduse empirismului (n diversele sale variante. Mai mult, K. Popper estima c( datele ob(inute prin metode empirice nu pot verifica (i valida o teorie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
demers (tiin(ific cuprinde, pe ling( o lătur( cantitativ(, (i una calitativ(, iar ignorarea acesteia din urm( poate duce la c(derea (n empirism. Pericolul acesta a fost denun(at (nc( din 1956 de Pitirin Sorokin 2 prin criticile aduse empirismului (n diversele sale variante. Mai mult, K. Popper estima c( datele ob(inute prin metode empirice nu pot verifica (i valida o teorie din domeniul (tiin(elor socio-umane. Adev(rul s-ar putea afla totu(i la mijloc, p(strînd
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
folosi observația participativă pentru a înțelege mai bine funcționarea unui serviciu de la maternitate, de exemplu. Observațiile hrănesc analiza teoretică, iar teoriile orientează și încadrează observațiile. Dacă cercetătorul nu se plasează nici într-o teorie, există riscul de a cădea în empirism (adică să observe la întâmplare, cât mai mult, considerând că "totul este important" etc., fapt care va îngreuna foarte mult prelucrarea informațiilor culese). Dacă se plasează pe pozițiile unei teorii, există riscul ca aceasta să devină un adevărat filtru, o
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
scăzută. Reprezentanții curentului evocat s-au centrat asupra "formelor bune" (Gestaltpsychologie) și asupra principiului "întregul se impune în dauna părților". Cel de-al doilea curent a fost cel al empiriștilor, al căror reprezentant de prim-plan era Brunswick (1956). Exponenții empirismului susțineau că percepția nu este exclusiv determinată de stimul, ci este produsul experienței în interacțiune cu stimulul. Percepția era definită de adepții acestei școli ca tranzacția dintre organism și senzația provocată. De asemenea, teoria tranzacțională a luat în considerare nu
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
rafinarea lui) și să supraevaluăm cadrul empiric, practica cotidiană de suprafață, metoda, și nu temeiul ei. Cu convingerea unui acces din ce în ce mai dificil la fundamente și concepte, cei mai mulți ne restrângem (crezând, de fapt, că acestea sunt rostul și finalitatea fundamentale) la empirism, cantitativism, înțelegerea rudimentară a lucrurilor, proceselor și fenomenelor, la (auto)suficiența metodologiă și eficacitatea explicită, imediată (ce nu concepe/nu admite/nu înțelege să lase loc enigmaticului, îndoielii, misterului, necunoscutului). Suprafața elimină adâncimile, superficialitatea, profunzimile; primele ne vor numai - și
[Corola-publishinghouse/Science/84934_a_85719]
-
decât dacă înțelegem necesitățile istorice la care trebuia să răspundă atunci societatea românească. C. Schifirneț plasează concepția socială și politică maioresciană la intersecția curentelor de idei din secolul al XIX-lea, privind-o ca pe o sinteză a raționalismului și empirismului, a liberalismului și conservatorismului, pe fundalul noilor orientări evoluționiste și pozitiviste. Maiorescu este înfățișat ca un gânditor cu o concepție în esență evoluționistă, cu presupoziții și atitudini conservatoare, dar cu deschidere spre ideile de schimbare și progres. Poziția evoluționistă și
[Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
personal, fie ca un mijloc de limitare a înclinațiilor rele, ea se învață cel mai bine "prin observarea împrejurărilor în care omul are nevoie de ajutor și a celor în care are nevoie de înfrânare"92. În ciuda unui acord în privința empirismului, Pufendorf nu adoptă metoda lui Hobbes care determină conținutul legilor naturale prin examinarea mijloacelor care conduc la dobândirea scopul nostru particular, pentru că nu consideră că oamenii ar fi motivați doar de interese proprii 93. Potrivit lui Pufendorf, sociabilitatea este fundamentul dreptului
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
Astfel, Rudolf Carnap afirma că negarea existenței unor enunțuri care sunt sintetice și, totodată, a priori, care conțin adică o cunoaștere ce este independentă de experiență în genere, ar reprezenta o caracterizare negativă a oricărei concepții empiriste asupra cunoașterii, în măsura în care empirismul poate fi calificat drept acea orientare epistemologică care susține că nu există enunțuri sintetice a priori. „Acesta este in nuce întreg empirismul”2. Hans Reichenbach care, ca și Carnap de altfel, îl trata cu respect pe Kant3, afirma că teoria
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]