500 matches
-
umane de a înțelege lumea. De aceea, realitatea este, pe de o parte, cognoscibilă, iar pe de altă parte, omul dispune de putere rațională capabilă de această cunoaștere. Potrivit empiriștilor, sursa de cunoaștere este experiența; John Locke (1632-1704), considerat părintele empirismului modern, a gândit că întreaga cunoaștere provine din experiența omului care se confruntă cu realitatea, iar David Hume a continuat cu susținerea acestor idei, după el termenul "experiență" referindu-se la senzațiile fizice obișnuite care se concretizează în "întipăriri" mentale
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
odată cu provocarea epistemologică a ciberneticii lui N. Wiener, prin publicarea articolului cu titlul Comportement, intention et téléologie (1943), eveniment care constituie manifestarea epistemologică cea mai mare a secolului al XX-lea. Prin noua disciplină științifică cibernetica se respingeau canoanele pozitivismului, empirismului logic și materialismului dialectic și se introducea în discursul științific și în teoria cunoașterii conceptul de "telelologie", care considera capacitatea comportamentului unui sistem natural sau artificial, viu sau neviu, de a se finaliza de-a lungul timpului. Problemele determinării, transformării
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
46, 51-62, 64, 107, 137, 142, 147, 153, 156, 160, 174, 188, 196, 221, 273, 327, 350, 352, 354, 384, 408 Dilema securității, 96, 97, 98 Doctrina militară, 209, 210, 354, 369, 372, 373, 375, 424 Echilibru de putere, 90 Empirism, 35 Epistemologie, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 29, 31-35, 49, 51, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Epistemologie constructivistă, 2, 3, 5, 7, 18, 21, 23, 24, 53, 62, 351, 378, 384, 408 Europenizare, 126 Federalism, 25
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
am văzut, un element tematic, care scapă descrierii pur formale 178. Ceea ce ne atrage atenția în demonstrația lui Genette este, pe lângă eleganța și rigoarea argumentației, o anumită înclinație către evidențierea unor stări intermediare între tipurile pure (dovadă nu numai de empirism, ci și de permisivitate). Ca și Jean-Marie Schaeffer 179, câțiva ani mai târziu, Gérard Genette pare a se pronunța, implicit, împotriva frontierelor imobile și rigide, preferându-le pe acelea permeabile și rezervându-și dreptul de a le încălca din când
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
discursului științific și sunt încadrate direct în el elemente ale discursului obișnuit al oamenilor obișnuiți. De altfel, sociologul francez amintit a pledat mult - îndeosebi în operele de tinerețe și mai cu seamă în Le métier de sociolog (1968) - pentru depășirea empirismului indus de proliferarea rapidă, pe solul Europei, a metodei anchetei și a sondajelor de opinie importate din America. În fapt, această relație de comunicare - ce este caracteristică interviului și anchetei- este puternic asimetrică, în sensul că cercetătorul este cel care
Ancheta sociologică și sondajul de opinie. Teorie și practică by Traian Rotariu, Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/1855_a_3180]
-
omul trebuie definit din perspectiva dualității sale ca trup si suflet deopotrivă, dar și a esenței sale care este cugetarea. David Hume aprecia că omul este ființă sensibilă dotată cu afectivitate și viață. Kant a sintetizat două teorii: raționalismul și empirismul astfel dacă prin latura sa corporala omul se manifestă ca ființă cu înclinații biologice deci egoiste prin cea spirituală el se manifestă ca ființă morală. Pentru a știi ce este omul trebuie mai întăi să ne întrebăm: „Ce pot ști
Valoarea supremă a omului. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Laura Alexandra Mutulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2293]
-
într-o strănsă unitate cu cea asupra existenței. După unii filosofi, cunoașterea, activitate teoretică a omului, se opune acțiunii în lume, această problemă cunoscănd trei valențe: problema originii cunoașterii umane este aceea de a ști dacă ea provine din experiență (empirism) sau din rațiune (raționalism). S-a ajuns la concluzia că, dacă esența cunoașterii noastre se dezvoltă odată cu extinderea experienței și cu progresul științei, atunci însăși forma oricărei puteri de înțelegere umană, deci “principiile” cunoașterii, sunt de origine rațională și comune
Mitul lui Sisif – atributul cunoaşterii. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Eglantina Becheru () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2310]
-
conținutului conceptelor neomarxiste și a relațiilor pe care acestea le au între ele. Respingerea cadrului teoretic rigidizat al marxismului la sfârșitul anilor șaptezeci va favoriza un dezinteres radical față de dimensiunea economică a fenomenelor, sau o surprindere a sa prin intermediul unui empirism restrâns, care elimină atât ambițiile teoretice, cât și analizele globale. Această trecere în revistă a tendințelor contradictorii din antropologia economică arată izolarea cercetărilor preocupate în mod prioritar de dezvăluirea formelor de alteritate economică. Acestea sunt așadar abordate în mod constant
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
mai ușor decât etnologii) faptul că descrierea nu ar putea exista nici ca activitate "neutră", nici, mai ales, ca scop științific. Operația care constă în a înlocui alteritatea din centrul disciplinei dă naștere necesității de a reda un proiect teoretic empirismului etnografic închis în sine. Această perspectivă, care intervine atunci când dihotomiile între tipuri de societăți se dovedesc nefondate, se prezintă ca un miraj ce consolidează puternic imaginea disciplinei. Ea pornește de la confuzii la diferite nivele. În primul rând, sunt confundate reflecția
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
liniștea gândirii: "Conceperea tuturor efectelor practice la care ne putem gândi este conceperea deplină a obiectului" (ibidem). În a sa teorie a cercetării, adevărul nu este un dat prealabil, ci este întotdeauna un rezultat. Contemporanul său William James (1840-1910), aparținând "empirismului radical", se face ecoul acestei poziții în lucrarea sa despre credința religioasă: Voința de a crede (1896). El dezvoltă o teorie a experienței potrivit căreia "cuvântul adevăr nu este decât un substantiv colectiv care rezumă procese de verificare". Este adevărată
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
mutualism. Este extrem de activ pe plan publicistic în timpul Revoluției din 1848 și devine, mai apoi, membru al Adunării Constituante (n. tr.). 39 Francis Bacon (22 ianuarie 1561 9 aprilie 1626), filozof, om de știință și om de stat englez, fondatorul empirismului modern (n. tr.). 40 Michel de Montaigne (28 februarie 1533 13 septembrie 1592), om de stat și filozof renascentist francez, fondatorul școlii moraliștilor francezi (n. tr.). 41 Cei trei fii ai lui Noe, conform Cărții Facerii din Vechiul Testament (n. tr
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
observatorii și practicienii politici de avocați și economiști. După ce și-a înrădăcinat teoria în natura umană, Morgenthau a trebuit să înfrunte problema realistă clasică de a trata nu indivizii, ci statele ca actori în relațiile interna-ționale. Problema este creată de empirismul implicit al realiștilor: din moment ce statele (sau națiunile) nu pot fi percepute pe cale empirică, ele nu există "în realitate", deși ideile și simbolurile legate de ele există. O soluție ar fi ca, atunci cînd este vorba despre state, să ne referim
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
a le da un înțeles cu ajutorul rațiunii [...] Realismul politic consideră că politica, ca și societatea în general, este guvernată de legi obiective, înrădăcinate în natura umană". Prima secvență a acestui principiu ar putea lăsa de înțeles că Morgenthau se conformează empirismului, susținînd că noi întîi percepem faptele prin simțuri și abia apoi le conferim un sens. A doua secvență relevă punctul teoretic de plecare al lui Morgenthau, și anume natura umană. Natura umană, în imuabilitatea sa, constituie baza unei științe guvernate
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu este un fenomen uman, ci unul social, ce trebuie explicat prin mediul anarhic specific. Dacă definim scepticismul ca opoziție față de toate valorile morale, așa cum face Giesen (1992), am putea distinge trei aspecte diferite ale eticii realiste: scepticismul, consecinționismul și empirismul. Dar atunci argumentarea realistă pur sceptică se aplică doar la nivel internațional și se bazează pe valoarea morală de netăgăduit a statului. Dacă realiștii ar fi sceptici pînă la capăt, ei ar trebui să se îndoiască de valoarea statului, critică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
de realiști, pentru că este de dorit să fie menținute conflictele la un nivel cît mai scăzut. În viziunea lui Bull, societatea internațională există cu adevărat, preocupîndu-se de reguli și de interesele comune care să apere aceste reguli. Aceasta este partea empirismului moral (și a pozitivismului juridic). În privința lui Kissinger, este mai puțin clar dacă el presupune existența constantă a unei astfel de societăți a statelor, însă cu siguranță el crede că ea ar trebui să existe: este singurul ideal accesibil - dat
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cu totul atitudinile etice. În fața literaturii interdependenței, mai înclinată spre idealism, versiunea sa era menită să salveze o versiune mai restrînsă a scepticismului realist, anume materialismul puterii (pentru aceasta și ceea ce urmează, vezi cap. 9). Referințele științifice au luat locul empirismului tradițional și justificării istorice a realismului, care avea o poziție mai slabă în cadrul comunității academice (dar nu și printre elitele politicii externe). Totuși, succesul acestui text a fost alimentat din ce în ce mai mult de legitimarea implicită și explicită a metodelor științelor sociale
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
aur nu mai e posibilă. În Vechiul Testament, Adam și Eva au trăit o rușine subită pentru goliciunea lor după ce au căzut din paradis. Realismul este de ceva vreme privit ca dezgolit. El nu-și mai poate recăpăta inocența originară. Un empirism al "prezentării istoriei așa cum a fost" nu mai poate pretinde un consens tacit din partea comunității politice și academice. Prin urmare, ea trebuie să-și susțină virtuțile cu argumente. Iar acest lucru determină o distanțare obiectivantă în cadrul disciplinei relațiilor internaționale. O dată ce
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
o parte a științelor umane, cum ar fi istoria și filosofia. Corespunde, în concluzie, termenilor din limba germană Gesellschafts und Geisteswissenchaften. 1 "Ne îndreptăm spre viitor mergînd înapoi". 2 Pentru o remarcabilă tratare a celor trei orientări din cadrul realismului, scepticismul, empirismul și consecinționismul, vezi Klaus-Gerd Giesen (1992: capitolul 3). 3 Puterea însăși este văzută ca un concept cauzal, în care A are capacitatea de a afecta comportamentul lui B. Ea este fundamentată pe opt baze diferite: geografia, resursele naturale, capacitatea industrială
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
implicațiile sale:separarea sistemului (sincroniei) de seria modificărilor (diacronie), impunerea formei și nu a substanței, caracterul imanent al analizei stau la baza structuralismului lingvistic și semioticii. Deci structuralismul reprezintă privilegierea relaționismului (față de substanțialism), a integralismului (față de atomism), a formalismului (față de empirism). Analiza structurală (începînd cu cea avant la lettre a formaliștilor ruși de începutul secolului) pune între paranteze conținutul povestirii (mit, basm, nuvelă etc.) și se concentrează exclusiv asupra formei. Figurile narative nu contează (cîrtița, racul, zîna sau fratele de cruce
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
indiferent de vârsta educaților și se concretizează la nivelul fiecărui element al procesului educațional sau autoeducațional, la nivel școlar sau extrașcolar. Desigur că nu vom confunda alternanța metodologică, ca mod de schimbare rațională, oportună, reflexivă, prin cercetare, cu instabilitatea, nesiguranța, empirismul procedural cauzat conjunctural, prin imitație, neargumentat, fără un studiu, o analiză minimală a cerințelor și posibilităților contextului, a experiențelor, a așteptărilor, a dificultăților. Educatorul poate să demonstreze că recursul său la alternarea unei paradigme, pentru a schimba aspecte ale modului
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
anterioare (Joița, 2000), dar prin actualizarea informațională și reinterpretarea experienței de formare a viitorilor educatori, am constatat necesitatea clarificării problematicii leadershipului, ca dimensiune a managementului actual specific. Scopul final al unui management modern/leadership științific nu este decât diminuarea, limitarea empirismului conducerii curente, în favoarea uneia raționale și adaptabile, în activitatea oricărui manager, recunoscut acum și ca lider real (nu doar formal), în coordonarea acestor activități manageriale. De aceea și unii autori numesc acest aspect al combinării principiilor manageriale clasice, cu cele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe principii, cel charismatic, cel transformațional. Dar și ele sunt complementare, ca modalități concrete de rezolvare a diferitelor atribute ale conducerii reale și după trăsăturile dominante ale liderului. Educatorul-manager și lider recunoscut real, dacă acționează doar practic, experiențial, rămâne la empirism, dar dacă pornește de la teorie, devine rațional și creativ. Dacă educația aparține domeniului socio-uman, practica educațională ar fi "un fel de inginerie socială" (Dewey), ceea ce pregătește terenul pentru leadership, ar fi mai puțin științifică decât cea tehnică și mai mult
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
eficienței și eficacității activității educaționale, ca alternativă la cercetarea academică, a creșterii performanței profesionale, a valorificării experienței educatorilor. Dar teoria asupra acesteia naște încă unele controverse, privind conceptele, filosofia, aplicațiile, metodele, natura cunoașterii, centrarea pe practicianul-cercetător, practicianul reflexiv, deși critică empirismul acțiunii tradiționale și trece la interpretarea lor, la formularea de ipoteze, întrebări. Oricum, ea implică adoptarea unei atitudini deliberate pentru organizarea de noi experiențe și procese, formularea de întrebări asupra activității educaționale, a rezolvării mai eficiente a curriculumului, a pregătirii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pe asocierea naturală, instinctuală, spontană la cea bazată pe acord consensual, pe raționalitate; Comte în secvența teologic / militar-metafizic / juridic-industrial / științific, adică în trecerea de la cunoașterea bazată pe credință la cea bazată pe rațiune și, în fine, la cea bazată pe empirism; Durkheim (1964) în ideea transformării solidarității mecanice în solidaritate organică, adică trecerea de la coeziunea socială bazată pe tradiții și similaritate la cea bazată pe relațiile de dependență generate prin diviziunea muncii; Tönnies (1957) în trecerea de la comunitate la societate, adică
Schimbare socială și identitate socioculturală: o perspectivă sociologică by Horaţiu Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/1049_a_2557]
-
2000, pp. 470-471). Revenind în perioada contemporană, cuvântul "religie" este folosit cu o mare bogăție de sensuri. A adunat în conținutul său aspecte variate și uneori destul de eterogene, referitoare la relația omului cu Dumnezeu, cu sacrul. În limitele stricte ale empirismului sociologic definirea religiei nu pare nici utilă și nici posibilă. Sociologii studiază și constată faptele religioase. Ei pornesc de la opinia subiecților, a credincioșilor, care aparțin uneia sau alteia dintre biserici și credințe. Fiecare om își cunoaște mai mult sau mai
Religiozitatea și instituțiile sociale în România by Ion Petrică () [Corola-publishinghouse/Science/1120_a_2628]