147 matches
-
glumeață utilizare a unui pseudo-nume propriu). Curent pentru numele de luni - "incandescentele zile ale lui decembrie '89" ("Cotidianul", 258, 1992, 2) - ; frecvent pentru nume de echipe cu terminații neadaptabile flexiunii ("oficialii lui Porto" - "România liberă" = RL 2026, 1996, 19), articolul enclitic mi se pare mai puțin firesc pentru sintagmele denominative în limbi străine - "rectorul său este membru în staff-ul lui International Maritime Lecturer's Association" (RL 2027, 1996, 10). Motivul folosirii articolului este tot imposibilitatea flexiunii; soluția apare însă ca
"...lu' matale" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17180_a_18505]
-
în română mai ales de unele epitete depreciative populare (un / o găgăuță). Este demonstrată importanța criteriului formei în adaptarea neologismelor și în încadrarea lor în clase de gen; prevalența formei este explicată ca o consecință a constrîngerilor impuse de articolul enclitic. Extrem de interesante sînt situațiile hibride, ale unor substantive care pot oscila între mai multe genuri gramaticale (impuse de criteriul semantic sau etimologic) în forma cu articol nehotărît, dar primesc obligatoriu articolul hotărît masculin-neutru, impus de finala lor (un / o story
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
Rodica Zafiu În ambele ediții ale Dicționarului ortografic, ortoepic și morfologic (DOOM), din 1982 și 2005, se indică faptul că substantivul masculin nene (popular și familiar) apare în forma articulată hotărît nenea, iar la genitiv și dativ primește și articolul enclitic: lui nenea. Indicațiile normative arată că substantivul în cauză face parte din categoria cuvintelor cu neregularități în flexiune, a căror îmbinare cu articolul nu urmează regulile dominante: deși masculin, primește un articol feminin, care la genitiv-dativ nu asigură flexiunea, ci
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
tren", Evenimentul, 1.2.2001), se folosește în ultima vreme destul de mult forma refăcută, regularizată, cu articolul -le: "nenele ăla zice că nu e plagiat" (forum.tvr.ro); "ceilalți erau cam speriați, ce vrea nenele-ăsta?" (blogspot.com) - inclusiv în forma enclitică de genitiv-dativ -lui: "se referă la profilul burtos al nenelui din imagine!" (forum.artelecom.ro) Nu foarte des apare forma de plural - neni ("mi-au explicat mie niște neni deștepți că sunt niște roboți care scanează forumurile", forum.softpedia.com
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
obiect în pielea căruia a intrat și subiectul. În limbaj noician, onomatopeea e holomerul (partea purtătoare de întreg) din care se va desprinde ulterior substantivul (subiectul) și verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril, neavînd virtuți de ordin dialectic. Enclitic sau proclitic, hotărît sau nu, el e condamnat la a fi un veșnic însoțitor, docil și fără greutate metafizică, al substantivului. Prin optimismul cu care, împotriva resemnării occidentale, Noica privește destinul Europei, el se arată un adept al kairos-ului (timpul
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
alte categorii umane: formele menționate caracterizează "vorbirea oamenilor semiculți" (...), "în special pe a femeilor, aproape indiferent de cultură". În fine, Mioara Avram, în Gramatică pentru toți (ed. a II-a, 1997) exprimă sentimentul lingvistic actual, afirmînd că "variantele cu articol enclitic par nefirești: Zizi-ei". Cele citate sînt numai cîteva dintre modificările descrierilor și normelor din gramatici; la acestea merită însă adăugate și preferințele scriitorilor. Cu siguranta finalele atipice nu sînt la fel de ușor de adaptat flexiunii comune: accepta mai usor desinențe numele
"Caty-ei" și "lui Caty" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12721_a_14046]
-
Pe vremea aceea eram sopran... și, de unde întotdeauna cântam cu o mare plăcere, acum abia mi se auzea glasul! Costescu băgase de seamă că "nu-i prea dau concursul", și mă apostrofă: ― Băjenarul (că așa mă chema el, cu articol enclitic), ce e cu dumneata, dom'le? Asta se cheamă cîntat? ― Nu mă simt bine, don' profesor! Cred c-am răcit! ― Ce răcit, dom'le, n-ai răcit, dar ți-e gândul la cai verzi pe pereți, dom'le! Dar ce
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
În capcana visului: Picură lenea galbenă de pe mîini și descoasă timpul de pe mantaua de cardinal, timpul care-mi mînuiește pedalele de sidef ale tîmplelor mele. SÎngele se scurge și el vesel În aplauzele mulțimii, mă precede Întotdeauna obosit de enclitica teoriilor geometrice, pe care un paing le țese din burtă deasupra acestor icoane care așteaptă să le cadă-n plasă lumea de dincolo. Polizez viziunea, femeia pe care cu greu o smulg din vis, Îmbrac În dantelă hrubele, (pun clopoței
UN CARNAVAL ÎN INFERN (scene din viaţa și moartea poetului necunoscut) by Marian Constandache [Corola-publishinghouse/Imaginative/91597_a_107358]
-
reflexiv, formă neaccentuată, structură inversată: văzutu-l-ai, arătatu-li-s-a, arătându-le-o, gânditu-s-a; * substantiv + pronume personal, formă neaccentuată: ochii-ți; * substantiv nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nearticulat + adjectiv pronominal posesiv: soră-ta, tată-său; * prepoziție + pronume personal, formă neaccentuată: împotriva-i; * substantiv neologic + articol hotărât enclitic: show-ul, DVD-ul; * substantiv neologic + desinență de plural: show-uri, DVD-uri; * numeral substantivizat prin articulare cu articol hotărât enclitic: 10-le; * structura numeralelor ordinale și fracționare (scrise cu cifre romane sau arabe + particule): al II-lea, a 12-a, 8-imi; * structura unor locuțiuni: de-a mama și de-a tata, de-a v-ați ascunselea, de-a lungul; * structură
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
bos boss, derby derbi etc., pentru care se acceptă, ca variante, atât forma adaptată, cât și cea neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
cât și cea neadaptată); * scrierea corespunzătoare pronunției, în cazul unor neologisme precum: meci, lider, miting, șezlong, vizavi etc.; * utilizarea cratimei în cazul articulării cu articol hotărât enclitic a unor neologisme de tipul: cowboy-ul, party-ul, show-ul etc.; * aglutinarea articolului hotărât enclitic în cazul substantivelor neologice care au în final litere existente în alfabetul limbii române: itemul, boardul, clickul 26 etc. I.7.2. Principiul etimologic/ tradițional-istoric, explicat prin faptul că "nici una din cele cinci ortografii fonetice ale limbii române ortografia din
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
personal propriu-zis și în conjugarea verbului a fi: eu, el, ei, ele, ești, este, e, eram, erați, erau etc.; * scrierea ea și pronunțarea ia în cazul formei pronominale de persoana a III-a, feminin, singular; * scrierea aglutinată a articolului hotărât enclitic -l și pronunțarea lui doar în varianta oficială a comunicării: copilul (vs. copilu în pronunția obișnuită); * scrierea cu b și pronunțarea cu p înaintea unei consoane surde în cuvinte precum: subtil, obține etc.; * scrierea cu x și pronunțarea -cs-/ -gzîn
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
modului și ale timpului, respectiv auxiliare în flexiune: citind (-ind = sufix modal pentru gerunziu), citisem (-i = sufix temporal pentru perfectul simplu, -se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
-se= sufix temporal pentru mai mult ca perfect), copilul (-u= sufix flexionar, facilitând asocierea radicalului copil cu articolul hotărât enclitic -l); * articole de diferite tipuri mărci pentru genul, numărul și cazul cuvintelor pe care le însoțesc: copiilor (-lor = articol hotărât enclitic, marcă pentru cazul genitiv/ dativ, genul masculin, numărul plural), a lui (a = articol posesiv-genitival, marcă pentru cazul genitiv al cuvântului care indică posesorul, respectiv pentru genul feminin, numărul singular în cazul cuvântului care denumește obiectul posedat); articolele demonstrative-adjectivale au rol
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
exemplu, structura morfematică a cuvântului cu băieții cuprinde: radicalul cu alternanță vocalică și cu alternanță consonantică băieț(raportat la cuvântul de bază băiat), cuvântul flectiv cu (marcă a cazului acuzativ) și flectivele propriu-zise de tip desinență -iși tip articol hotărât enclitic -i (mărci pentru genul masculin, numărul plural, cazul acuzativ). III.2. Părțile de vorbire/ clasele semantico-gramaticale elemente de specificitate În literatura de specialitate (cf. Gramatica, 2005; Gramatica, 1966; Irimia, 2008; Popescu, 2007; Iliescu, 2003; Dimitriu, 1999; Avram, 1997; Coteanu, 1995
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
următoarele tipuri de articole: * articol hotărât care individualizează în mare măsură referentul către care trimite substantivul însoțit: copilul, fetița, fetiței, copiii, copiilor, fetelor, lui Alex etc.; în funcție de plasarea sa față de substantivul însoțit, articolul hotărât poate fi proclitic (lui Alex) sau enclitic (aglutinat substativului: fetiței); * articol nehotărât care individualizează într-o măsură mai mică referentul către care trimite substantivul însoțit, față de care se plasează întotdeauna proclitic: un copil, o fetiță, niște copii, unui coleg, unei colege, unor colegi; * articol posesiv-genitival care marchează
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
nu îndeplinește funcții sintactice, având doar rol de marcă a diferitelor categorii gramaticale ale substantivelor/ elementelor pe care le însoțește: A luat-o de soție pe fata cea mică a împăratului, pe cea care era cea mai frumoasă. articolul hotărât enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
enclitic -a = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă pentru genul feminin, numărul singular, cazul acuzativ; articolul posesiv-genitival a = marcă pentru cazul genitiv al substantivului împăratului și pentru genul și numărul substantivului fata; articolul hotărât enclitic -lui = marcă pentru genul masculin, numărul singular, cazul genitiv; articolul demonstrativ-adjectival cea = marcă, alături de adverbul mai, a gradului de comparație superlativ relativ de superioritate (cea mai frumoasă). III.2.3. Adjectivul se definește 94, prin raportare la criteriul semantic, ca
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
un tratat de medicină etc. V.2.1. Stilurile funcționale orale ale limbii române au următoarele caracteristici 141: (a) la nivel fonetic/fonologic: * încălcări ale normelor limbii române literare actuale în conversația familiară și în cea curentă (nepronunțarea articolului hotărât enclitic: copilu, domnu; arhaisme, regionalisme fonetice, forme populare etc.) vs. respectarea normelor în vigoare în conversația oficială; * fonetisme arhaice, regionale, populare etc. în stilul beletristic oral ca marcă a literaturii populare, în general, a fenomenului circulației creațiilor colective, dar și cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
4. Dinamica formațiilor lexicale recente introduse în poziția N1 De remarcat că pentru adjectivul argotic nașpa (cuvânt cu un sens foarte general), utilizat adesea în forma trunchiată, invariabilă, sunt preferate forme foarte variate care permit acordul și atașarea articolului hotărât enclitic: nașparlia, nașparlita, nașparla, nașparloasa de Tatiana (urâtă, demodată, care nu este "de gașcă", AD), o nașpetă de formație (www.trilulilu.ro, 2008). Aceste preferințe sunt importante nu atât pentru rezultatele formale (o expresivitate sporită) - pentru că formele care permit acordul au
[Corola-publishinghouse/Science/85004_a_85790]
-
cu prepoziții. „O caracteristică formală a dublului subordonat simultan exprimat prin substantive și adjective este nearticularea”: adjectivele apar întotdeauna nearticulate, iar substantivele atunci când nu sunt construite cu prepoziții (și însoțite de determinări) sau cu adverbe de comparație. Lipsa articolului hotărât enclitic la adjectiv poate servi ca mijloc de deosebire a dublului subordonat simultan de atribut atunci când adjectivul apare înaintea substantivului subiect. În exemplul: De la gârlă-n parcuri dese/ Zgomotoși copiii vin. Coșbuc, folosirea nearticulată a adjectivului „zgomotoși” înaintea unui substantiv articulat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]