791 matches
-
cancerului; subdivizarea în etape se face pentru simplificarea expunerii. Invazia secundară (metastazarea propriuzisă) reface de altfel, în ordine inversă, etapele invaziei primare. Adeziunea celulelor în organul metastazat este facilitată de încetinirea fluxului sanguin, care permite fixarea de endoteliul capilar. Astfel, endoteliul și membrana bazală devin accesibile celulei tumorale, aderența realizându-se printr-un mecanism heterofilic prin care receptori specifici ai celulelor tumorale (integrine și CD44) se cuplează cu contrareceptorii corespunzători (laminina, fibronectina, vitronectina) ai matricei extracelulare sau ai celuleor endoteliale, care
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
și factorul neurotrofic derivat din creier (BDGF) Familia factorilor plachetari cuprinde PDGF A și PDGF B. Din această familie mai fac parte PlGF (Placental GF), VEGF (Vascular Endothelial GF) și VPF (Vascular Permeability F) care sunt factori de creștere pentru endoteliul vascular, stimulând creșterea celulelor endoteliale și angiogeneza. Familia factorilor de creștere hematopoietici reglează creșterea, diferențierea, supraviețuirea și activarea celulelor hematopoietice. Aici sunt incluși: CSF-1, M-CSF, SCF. CSF-1 mediază proliferarea și diferențierea precursorilor fagocitelor mononucleare și este necesar pentru supraviețuirea
CANCERUL GLANDEI MAMARE BIOLOGIE MOLECULARĂ ŞI MARKERITUMORALI Volumul 2 by Emil ANTON, Nicolae IOANID () [Corola-publishinghouse/Science/422_a_768]
-
la limita dintre adventice și tunica medie, pentru musculatura netedă vasculară. La nivelul capilarelor, predomină filetele postganglionare simpatice cu distribuție diferită în cele două segmente ale patului capilar. Spre deosebire de teritoriul arteriolar capilar, unde terminațiile simpatice sfârșesc pe sau în intimitatea endoteliului vascular, segmentul venos al capilarelor este practic lipsit de elemente nervoase vegetative. La acest nivel, modificările de tonus capilar se realizează cu ajutorul cataboliților acizi rezultați din metabolismul tisular și al hormonilor locali de tipul histaminei, serotoninei, polipeptidelor vasoactive etc. Mult
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
voluntar, ci este controlată de sistemul nervos vegetativ, precum și de hormoni, agenți autocrini/paracrini și alte semnale chimice locale. Contractilitatea mușchiului neted trebuie neapărat privită ținând seama de sincițialitate, care însă este mult mai complexă decât în miocard, implicând și endoteliul. Calciul și moleculele mici (inozitol trifosfat, nucleotide ciclice) pot trece prin joncțiunile comunicante (gap); cuplarea homocelulară permite amplificarea și prelungirea semnalului de calciu, iar cea heterocelulară (cu celulele endoteliale) poate avea efecte modulatoare deosebit de complexe. I.5.2.4. Cuplarea
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
M1, M3 și M5 stimulează fosfolipaza C formatoare de inozitoltrifosfat (IP3) eliberator de Ca2+. Referitor la distribuția receptorilor muscarinici s-a stabilit că receptorii M1 se găsesc în ganglionii vegetativi și glandele secretorii, receptorii M2 predomină în miocard și celulele endoteliului vascular eliberator de NO, în timp ce receptorii M3 sunt localizați în musculatura netedă viscerală. În creier au fost identificate toate cele cinci subtipuri de receptori muscarinici. În general, majoritatea țesuturilor și organelor conțin mai multe subtipuri, stimularea lor inducând numeroase efecte
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
scurtă durată. Vasodilatația este mai evidentă în teritoriul cutanat, dar nu lipsește nici din ariile splanhnică, pulmonară, cerebrală, pelvină etc. Acțiunea vasodilatatoare a acetilcolinei este endoteliodependentă. Din 1980 când Furchgott și Zawaski au descoperit EDRF identificat ulterior cu NO (în endoteliul vascular), s-au acumulat numeroase dovezi experimentale în favoarea eliberării acestuia de către receptorii M2 muscarinici din celulele endoteliale, însoțită de relaxarea și scăderea tonusului vascular urmate de vasodilatație. La rândul său, tractusul gastro-intestinal este teritoriul de elecție al acțiunilor muscarinice de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cărei ramuri terminale pătrund în miocard. Endocardul tapetează cavitățile atriale și ventriculare, asigurând netezimea suprafețelor ce vin în contact cu sângele circulant. El este alcătuit din trei straturi: primul strat, intern, este format din celule endoteliale care se continuă cu endoteliul vascular; stratul mijlociu, reprezentat de fibre colagene, elastice și musculare, adăpostește țesutul nodal cardiac; stratul extern, format din țesut conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
cardiac; stratul extern, format din țesut conjunctiv lax, este adiacent miocardului și se continuă cu endomisiul fibrelor musculare cardiace. Sistemul valvular cardiac este format dintr-un schelet fibro-conjunctiv inserat la nivelul orificiilor atrio-ventriculare și al marilor vase și acoperit de endoteliul endocardic. Marginea liberă a valvulelor (cuspide) este bogată în substanță fundamentală, cu rol important în asigurarea plasticității sistemului valvular. Valvulele cardiace îndeplinesc rolul unor veritabile palete de dirijare a sângelui într-un singur sens. Ele sunt de două feluri: atrio-ventriculare
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
filamentele de actină și miozină determină alterări ultrastructurale a sarcomerelor însoțite de reducerea forței de contracție și a debitului bătaie. Ca și la mușchiul scheletic, activitatea sarcomerelor miocardice este dependentă de prezența schimburilor ionice membranare întregite de efectul modelator al endoteliului endocardic. Alți factori ai autoreglării intrinseci heterometrice sunt reprezentați de variațiile genice, implicate în biosinteza proteinelor miocardice și reglarea tonică de lungă durată a motopompei cardiace. Mecanismul adaptării intrinseci homeometrice privește modificarea forței de contracție produsă de creșterea frecvenței cardiace
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
agregării plachetare, cât și efectelor vasoconstrictoare ale tromboxanilor (TXA2) și serotoninei (5-HT), producând relaxarea vaselor de calibru mic ale teritoriului arteriolo-capilar. Participarea celulelor endoteliale la generarea de PGI2 și inhibarea efectelor agregante și vasoconstrictoare ale TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei (MAO) în endoteliul vascular asigură degradarea concomitentă a serotoninei. Vasopresina, deși își exercită acțiunea principală asupra resorbției tubulare de apă, intervine și în reglarea presiunii sanguine prin efectele sale vasoconstrictoare. Participarea ei la reacțiile umorale
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
TXA2) și serotoninei (5-HT), producând relaxarea vaselor de calibru mic ale teritoriului arteriolo-capilar. Participarea celulelor endoteliale la generarea de PGI2 și inhibarea efectelor agregante și vasoconstrictoare ale TXA2 întregește rolul important al endoteliului în vasoconstricția locală. Prezența monoaminoxidazei (MAO) în endoteliul vascular asigură degradarea concomitentă a serotoninei. Vasopresina, deși își exercită acțiunea principală asupra resorbției tubulare de apă, intervine și în reglarea presiunii sanguine prin efectele sale vasoconstrictoare. Participarea ei la reacțiile umorale compensatoare a fost dovedită experimental de cazurile de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
renină, ANF inhibă eliberarea de aldosteron și vasopresina, contracarând efectele centrale și periferice ale sistemului renină-angiotensină. Alte peptide prezente în cord (substanța P, neurotensina, VIP) par să participe la autoreglarea umorală a circulației și balanței hidrosaline. II.2.7.4. Endoteliul vascular - balansul endoteline/ NO La rândul său, endoteliul vascular participă la autoreglarea circulației locale arteriolare prin eliberare de endoteline pe de o parte și de oxid nitric (NO) pe de alta. Endotelinele (ET) sunt polipeptide vasoactive formate din 21 aminoacizi
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
contracarând efectele centrale și periferice ale sistemului renină-angiotensină. Alte peptide prezente în cord (substanța P, neurotensina, VIP) par să participe la autoreglarea umorală a circulației și balanței hidrosaline. II.2.7.4. Endoteliul vascular - balansul endoteline/ NO La rândul său, endoteliul vascular participă la autoreglarea circulației locale arteriolare prin eliberare de endoteline pe de o parte și de oxid nitric (NO) pe de alta. Endotelinele (ET) sunt polipeptide vasoactive formate din 21 aminoacizi de către celulele endoteliale și prevăzute cu o puternică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
adaptată perfect funcției de schimb gazos prin procese fizico-chimice de simplă difuziune (fig. 92). Aceasta constituie o adevărată barieră aer-sânge, formată din membrană bazală alveolară, surfactant pulmonar, pneumocite I și II, pe de o parte, și membrană bazală capilară și endoteliu capilar, pe de altă parte, separate doar de spațiul septal (interstițial). Grosimea membranei alveolo-capilare normale nu depășește 0,4-0,6 m, permițând transferul rapid al celor două gaze prin simpla diferență de presiune parțială a acestora prin porii descriși de
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a arăta că distensibilitatea peretelui capilar este mai redusă în planul septurilor, unde expansiunea vasului este limitată de spațiul interstițial dens care constituie pilierii, și este mare în planul perpendicular pe septuri, unde capilarele sunt limitate numai de membrana bazală, endoteliu și epiteliu. Ca urmare, suprafața capilară depinde, în planul care o desparte de alveolă, de gradul de inflație a plămânului, iar, în axul perpendicular pe membrana alveolo-capilară, de presiunea transmurală. Presiunile în circulația pulmonară. Vasele pulmonare funcționează la un nivel
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
a se vărsa într-o venulă mai mare. Acest fapt permite acțiunea hormonilor pancreatici insulari asupra țesutului acinar; (c) Bogăția patului capilar insular permite celulei β să fie adeseori în contact cu două sau mai multe capilare care prezintă, în endoteliu, fenestrări de 95 nm, închise de o diafragmă și aranjate în aspect de „teancuri de farfurii”. Această organizare asigură trecerea nestânjenită transvasculară a moleculelor mici, oprind în schimb unele molecule proteice mari. Prin epiteliul fenestrat este eliberat produsul secretor β-celular
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92241_a_92736]
-
crescută a capilarelor medulare față de capilarele cerebrale. BARIERA HEMATO-LICHIDIANĂ Lichidul cerebro-spinal este separat de circulația sanguină intraparenchimatoasă printr-o structură numită barieră hemato-lichidiană, constituită de epiteliul plexurilor coroide, de stratul meningoblastic extern al arahnoidei, de epiteliul vililor arahnoidieni și de endoteliul vaselor care străbat spațiul subarahnoidian. Lichidul cerebro-spinal este elaborat în cea mai mare parte de plexurile coroide din ventriculii cerebrali. Plexurile coroidiene se formează prin capilarizarea arterelor coroidiene; capilarele sunt înconjurate de țesut conjunctiv și vin în contact prin intermediul membranei
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
fenestrate și apoi pasajul transependimar prin transport activ la nivelul celulei ependimare coroidiene. Lichidul cefalo-rahidian are aceleași componente ca și plasma sanguină, dar concentrația acestora este diferită; mecanismul de elaborare al LCS-ului este o combinație de ultrafiltrare la nivelul endoteliului capilar coroidian și de transport selectiv la nivelul celulelor ependimare. Cele două etape și mecanismele prin care este elaborat lichidul cefalo-rahidian la nivelul plexurilor coroide-filtrarea urmată de transport activ celular ependimar - sunt aceleași prin care rezultă lichidul interstițial la nivelul
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
iar hipo-anoxia celulară ischemică determină apariția edemului cerebral celular (citotoxic), rezultând un edem cerebral mixt care se poate extinde progresiv și este urmat de creșterea presiunii intracraniene. BARIERA HEMATO-ENCEFALICĂ ÎN TUMORILE CEREBRALE Modificările induse de proliferarea neoplazică intracerebrală interesează atât endoteliul capilar, mai exact joncțiunile de ocluzie endoteliale, dar se referă și la afectarea macromoleculelor extracelulare (gliocalix) și neendoteliale. Dezvoltarea și extensia tumorală implică multiplicarea celulară neoplazică, angiogeneza tumorală cu formarea de vase cu BHE modificată sau absentă, cu apariția edemului
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ion Poeată () [Corola-publishinghouse/Science/92118_a_92613]
-
nivelul unui schelet fibros situat în jurul valvelor atrioventriculare și a vaselor mari. El este tapetat la exterior de foița viscerală a pericardului și la interior de endocard, care se răsfrânge pe scheletul fibros al valvelor cardiace, continuându-se apoi cu endoteliul vaselor mari. Unitatea structurală și funcțională a miocardului este reprezentată de celula miocardică cu o lungime de 80-120 cm și o grosime de 10-15 cm, la om numărul lor fiind estimat la 1011. Din punct de vedere funcțional este o
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
polipeptid format din 10 aminoacizi, inactiv din punct de vedere biologic, din care prin eliberarea a doi aminoacizi sub acțiunea unei enzime de conversie rezultă angiotensina II. Enzima de conversie a angiotensinei I este o metaloproteină conținând zinc, sintetizată de endoteliul vascular, îndeosebi la nivelul circulației pulmonare. Ea nu are specificitate de acțiune, alături de transformarea angiotensinei I în angiotensină II fiind responsabilă și de degradarea bradikininei. Blocarea ei prin folosirea inhibitorilor enzimei de conversie (Captopril) reduce semnificativ sinteza de angiotensină II
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
L-arginină sub acțiunea sistemului enzimatic numit NO-sintetază, fiind indentificate trei izoforme ale acestei enzime: endotelială (eNOS), la nivelul celulelor endoteliale și endocardice; neuronală (nNOS), la nivelul nervilor, dar și în miocite; inductibilă (iNOS) exprimată în diferite celule (celule inflamatorii, endoteliu, miocite) sub acțiunea mai multor factori, cum ar fi de exemplu citokinele. Efectele cardiace ale NO sunt variate și încă controversate, concepția actuală fiind aceea că NO acționează cu un mecanism de reglare fină a activității pompei cardiace, fiind pusă
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
ales la nivel ventricular, concentrația plasmatică fiind crescută la subiecți cu hipertrofie ventriculară sau insuficiență cardiacă. Peptidul natriuretic tip C (CNP) reprezintă cel de-al treilea membrul al familiei peptidelor natriuretice, existând la nivelul SNC, hipofizei anterioare, rinichiului și celulelor endoteliului vascular. Efectele peptidelor natriuretice se realizează prin fixarea lor pe receptori membranari la nivelul celulelor țintă, fiind identificate trei tipuri de receptori, A, B și C (fig. 5.67). Receptorii de tip A și B mediază efectele renale și cardiovasculare
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
cât și prin controlul volemiei datorită efectului natriuretic. Efectele renale ale peptidelor natriuretice se realizează atât prin acțiunea directă asupra vascularizației renale și funcției tubulare cât și prin antagonizarea efectului sistemului renină-angiotensină-aldosteron [79]. Alți factori umorali Endotelinele sintetizate la nivelul endoteliului vascular dar și a endocardului au efecte cardiace mediate prin intermediul proteinelor Gq, cu activarea sistemului fosfolipazei C - IP3/DAG, stimulând contractilitatea miocardică dar și proliferarea celulară [80]. Hormonii tiroidieni și glucagonul realizează efecte cardiace asemănătoare catecolaminelor, semnificația lor fiziologică în cadrul
Tratat de chirurgie vol. VII by DAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/92067_a_92562]
-
intervenția antigenelor majore de histocompatibilitate nu a putut fi sesizat și în cazul acțiunii antigenelor minore. 3. Antigenele de grup sanguin din sistemul ABO sunt reprezentate de glicoproteine aflate pe suprafața hematiilor sau a altor tipuri celulare (de exemplu, celulele endoteliului vascular). Anticorpii împotriva antigenelor absente la individul respectiv sunt sintetizați imediat postnatal fără a exista o expunere anterioară la hematii străine. 18.1.2. ELIMINAREA ALLOGREFELOR Din punct de vedere clinic există trei tipuri de reacții de rejet: 1. Respingerea
Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu, Dr. Cristian Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1226]