187 matches
-
cu fundament de locuințe și vetre), o altă pătură de terramare intermediară, un al doilea strat de vălătuci iar ultimul nivel format din a treia pătură de terramare cu vetre răzlețe. Șase din aceste nivele, conținând un inventar bogat de eneolitic se referă la două așezări sucesive numite de cercetători "Ariușd-I", respectiv "Ariușd-II" ce aparțin uneia și aceleași culturi, caracterizată printr-o ceramică pictată, bicromă și tricromă, înrudită cu aceea de la "Cucuteni". În nivelul de humus gălbui de la suprafața stațiunii s-
Ariușd, Covasna () [Corola-website/Science/300368_a_301697]
-
monumente istorice de arhitectură de interes național. Siturile sunt cel de „la Târg” (în vatra satului Gherghița), cu urme de așezări din neolitic și din secolele al IX-lea-al X-lea; și cel de „la Cercelata” cu așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), Epoca Bronzului și secolele al IX-lea-al X-lea, ambele în satul Gherghița. Monumentele de arhitectură sunt (1705, refăcută în 1802 și 1888); (1641, refăcută în 1895) ambele din satul Gherghița; și (1790), strămutată din Transilvania, aflată
Comuna Gherghița, Prahova () [Corola-website/Science/299757_a_301086]
-
zonei orașului este marcat de dealurile Staniște (434 metri), Muncel (464 metri), Dumbrava (469 metri), Crăncești (464 metri), Bobeica (480 metri) și Borodea (44 metri), pe acestea găsindu-se și cele mai vechi urme ale omului preistoric în paleoliticul târziu, eneolitic, neolitic, epoca bronzului și epoca fierului. Aceste date demonstrează că o eventuală investiție în realizarea unor lucrări de canalizare nu ar găsi nici un impediment, fiind foarte ușor de realizat. Apa freatică pe platouri se găsește cantonată la adâncimi doar de peste
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
Mexic, America Centrală și în vestul Americii de Sud, cu mari creații culturale și politice. Însă animalele domestice erau absente. Bovinele, cabalinele, porcinele și ovinele lipseau până la sosirea europenilor. Lama era domesticită în regiunile andine, fiind utilizată moderat. Tehnologia era încă la nivel eneoliticului, lipsind prelucrarea metalelor dure. Absența cailor și armelor de metal s-a dovedit fatală în momentul sosirii europenilor. După descoperirea Americi, spaniolii au descoperit avantajele porumbului și l-au adus în Europa în secolul al XVI-lea, fiind cultivat masiv
Evul Mediu () [Corola-website/Science/297797_a_299126]
-
s-a dezvoltat în bazinul mijlociu și superior al râului Tisa, iar spre răsărit s-a extins și în vestul României (Crișana și Banat). Această cultură s-a dezvolatat în perioada eneoliticului timpuriu (situat între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere pe fondul grupelor culturii ceramicii liniare târzii din Câmpia Tisei, peste care s-au grefat puternice influențe vinciene. Așezările acestei culturi se găsesc pe grindurile din luncile
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962. Cercetările care s-au desfășurat în perioada 1962-2002 nu au acoperit complet aria așezării antice, vaste zone din așezarea civilă de la poalele acropolei fiind încă necercetate. Straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievală (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacică din epoca clasică și carpică și apoi epoca medievală. Zargedava este prima
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
vest-sud-vest de Satu Nou), cu așezări din secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană) și din secolele al XI-lea-al XII-lea; situl de la „Promoroace-Nord” (la marginea de nord-vest a aceluiași sat), ce conține așezări din eneolitic (cultura Cucuteni una faza A, alta faza AB), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolele al VIII-lea-al X-lea și al XVI-lea-al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
-lea-al III-lea e.n., secolele al VIII-lea-al X-lea și al XVI-lea-al XVII-lea; ultimul sit, tot în zona localității Satu Nou, la „Șesul lui Ștefan”, în partea de sud-est, cuprinde urme de așezări din eneoliticul final (cultura mormintelor cu ocru), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană), secolele al V-lea-al VI-lea (epoca migrațiilor) și din secolele al
Comuna Șcheia, Iași () [Corola-website/Science/308115_a_309444]
-
America precolumbiană cuprindea triburi de vânători-culegători, dar și civilizații agricole dense în Mexic (mayași, azteci), regiunea Anzilor (incași) si pe Valea Mississipi (). Nu existau animale domestice. Nu era practicată metalurgia bronzului sau a fierului, societățile aflându-se încă în stadiul eneoliticului. Roata, de asemenea, nu fusese inventată. Mayașii și aztecii utilizau ideogramele ca sistem de scriere. Europenii au desfășurat expediții maritime și terestre de explorare, ceea ce a dus la stabilirea unor contacte durabile și substanțiale între ariile de civilizație anterior-separate. Pe lângă
Perioada marilor descoperiri () [Corola-website/Science/303948_a_305277]
-
a mileniului 4 și începutul mileniului 3 Prima jumătate a mileniului 3 Ultima jumătate a mileniului 3 Începutul mileniului 2 Se disting în Bulgaria patru tipuri de așezări preistorice, toate nefortificate: Urmele unor sanctuare în zonele muntoase și necropole din eneolitic completează imaginea pe care ne-o putem face despre culturile premergătoare tracilor. Adăpostul tipic pentru acea vreme avea pereți din nuiele împletite, spoiți atât în exterior cât și în interior cu straturi de lut. Umezeala era uneori împiedicată de podele
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
o putem face despre culturile premergătoare tracilor. Adăpostul tipic pentru acea vreme avea pereți din nuiele împletite, spoiți atât în exterior cât și în interior cu straturi de lut. Umezeala era uneori împiedicată de podele din bârne de lemn, în eneolitic chiar și de fundamente din piatră (în nord-estul Bulgariei). Cu bârne de lemn, acoperite cu stuf sau cu paie, erau construite acoperișurile. O asemenea casă a fost descoperită cu o bună parte a inventarului ei în Sofia-Slatina. Încăperea principală din
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
î. e. n. avea un cuptor, o vatră, o piatră de moară, locuri de dormit, un război de țesut vertical, mai multe grânare și un spațiu destinat sacrificiilor. O încăpere mai mică servea probabil drept atelier și loc de cult. Începând cu eneoliticul se întâlnesc chiar case cu două nivele. Figurinele antropomorfe de lut descoperite pe teritoriul Bulgariei confirmă dominanța cultului zeităților-mamă, caracteristic întregii Europe de sud. Și vasele antropomorfe poartă de cele mai multe ori trăsături feminine, ceea ce denotă uzul lor în cultul fertilității
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
întâlnesc chiar case cu două nivele. Figurinele antropomorfe de lut descoperite pe teritoriul Bulgariei confirmă dominanța cultului zeităților-mamă, caracteristic întregii Europe de sud. Și vasele antropomorfe poartă de cele mai multe ori trăsături feminine, ceea ce denotă uzul lor în cultul fertilității. În eneoliticul târziu apare chiar un tip de vase care imită prin formă o femeie gravidă. De-abia la sfărșitul neoliticului, când se pot constata tendințe de reprezentare realistă, apar și figuri masculine. Cultul unei zeități cerești în ipostaza unui taur e
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
practicarea inițială a sacrificiilor cultice chiar în incinta complexelor de locuit. Sanctuarul destinat Zeiței Mamă era vatra, după cum se poate deduce din ornamentica cuptoarelor găsite la Sofia-Slatina și în tell-ul Azmak. Îndeosebi triunghiul și rombul sunt simbolurile acestei divinități. Din eneolitic sunt cunoscute și reprezentări miniaturizate ale cuptoarelor, deci ele au jucat și mai târziu un rol important în cult. Cultul fertilității cunoștea în afară de taur și alți idoli zoomorfi, reprezentați mai ales sub forma protomelor stilizate aplicate vaselor. Drept forme incipiente
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
ansamblu de figurine de la Ovčarovo (Inv. 1459, A-X, 1-3 din Muzeul Istoric din Tărgovište), sunt pe deasupra mărturii ale unei treptate diferențieri între un perimetru rezervat cultului și spațiul profan. Aceste mărturii aparțin complexului cultural Kodžadermen - Gumelnița - Karanovo VI din eneoliticul timpuriu. În eneolitic începe să fie uzual portul de amulete. Ca ipostaze ale Zeiței Mamă erau probabil considerate animalele care populau pământul și apa, deoarece pe aceste amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
de la Ovčarovo (Inv. 1459, A-X, 1-3 din Muzeul Istoric din Tărgovište), sunt pe deasupra mărturii ale unei treptate diferențieri între un perimetru rezervat cultului și spațiul profan. Aceste mărturii aparțin complexului cultural Kodžadermen - Gumelnița - Karanovo VI din eneoliticul timpuriu. În eneolitic începe să fie uzual portul de amulete. Ca ipostaze ale Zeiței Mamă erau probabil considerate animalele care populau pământul și apa, deoarece pe aceste amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt extrem de stilizate, pentru
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
amulete sunt des incrustate desene de șerpi și broaște. Ulterior, desenele zoomorfe sunt extrem de stilizate, pentru a fi până la urmă înlocuite de simboluri. Morții se îngropau de obicei în poziție ghemuită, ca în toate culturile adiacente din neolitic și din eneoliticul inferior. Nu exista probabil în neolitic o practică de orientare a trupului, dar se constată o ușoară predilecție pentru orientarea spre nordvest. Numai adulților li se depuneau obiecte în mormânt, în cele mai multe cazuri doar un singur vas sau o unealtă
Preistoria în Bulgaria () [Corola-website/Science/304349_a_305678]
-
această primă sală a expoziției. Cea de-a doua sală a expoziției încearcă să redea secvențe din istoria și trecutul comunităților din aceste spații ale văii superioare a Ampoiului. Preistoria locurilor este reprezentată de o vitrină cu materiale arheologice aparținând eneoliticului final (cultura Coțofeni), epocii bronzului și primei epoci a fierului - perioade atestate prin descoperiri arheologice fortuite dar și prin cercetări arheologice. Epoca romană este cea mai importantă perioadă din istoria veche a zonei, unde era amplasat anticul oraș Ampelum - centrul
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]
-
Gogoi” din neoliticul timpuriu (cultura Starcevo-Criș); așezarea de la „Podul Vâlcelei” datând din secolele al II-lea-al III-lea e.n. aparținând culturii carpice; așezarea de la „Varnița” din aceeași perioadă (perioada Latène); precum și așezara de la „Bahana”, de lângă satul Topești, datând din eneolitic (faza AB a culturii Cucuteni). Monumentul comemorativ Ștefan cel Mare ridicat în punctul „Dumbrava” din satul Bârsești la 1904 (la 400 de ani de la moartea voievodului) este clasificat ca monument de for public, iar monumentul eroilor din Războiul Român de
Comuna Bârsești, Vrancea () [Corola-website/Science/310930_a_312259]
-
confesională. Săpăturile arheologice făcute de-a lungul timpului pe teritoriul satelor din actuala comună Secuieni aduc dovezi materiale ale unor locuiri încă din cele mai vechi timpuri, astfel în satul Eliseni, în locul numit "Öcsvere" s-au descoperit materiale ceramice din eneolitic, preistorice și din secolul al IV-lea. În anul 1973, cu ocazia perieghezei efectuate de Demeter Károli în apropierea pârâului Eliseni s-au descoperit fragmente ceramice neolitice, unele aparținând "culturii Wietenberg", altele din epoca bronzului târziu. Epoca dacică este reprezentată
Comuna Secuieni, Harghita () [Corola-website/Science/310549_a_311878]
-
două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat pe dealul Calafat, la 1 km est-nord-est de satul Hodora, unde s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolul al XVIII-lea (epoca medievală). Celălalt este un pod de piatră datând din secolul al XV-lea
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
în 1968, comunei i s-a alipit și satul Zahanaua, după ce comuna Negoești a fost desființată. În comuna Târgșoru Vechi se află situl arheologic de la Târgșoru Vechi, aflat în punctul „la Mănăstire”, unde s-au găsit urme de așezări din eneolitic (cultura Gumelnița), neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), neolitic (cultura Boian), Epoca Bronzului (cultura Tei), perioada Latène, Halstattul târziu (cultura Ferigile-Bârsești), secolul al II-lea e.n., secolele al V-lea-al VII-lea și secolele al XV-lea-al XVII-lea, precum și
Comuna Târgșoru Vechi, Prahova () [Corola-website/Science/310701_a_312030]
-
10.Istoria Românilor. Compendiu (coordonatori: I. Agrigoroaiei, I. Toderascu), Editura Cultură fără frontiere, Iași, 1996, p. 15-54 (Epoca veche). 11.Începuturile istoriei pe teritoriul României, Casa Editorială Demiurg, Iași, 1998, 200 p.; ediția revăzuta, 1999. 12.Contribuții privind neoliticul și eneoliticul din regiunile est-carpatice ale României, vol.1, Editura Universității "Al.I.Cuza" Iași, 2000, 388 p. 13.Istoria României, vol.I (coordonatori: M.Petrescu-Dîmbovita, Al. Vulpe), Ed. Enciclopedica, București, 2001, p. 111-116, 122-148. 14.Istoria veche a României. Preistoria, Iași
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
Thracian World at the crossroads of civilisations. Proceedings of the VII Internațional Congress of Thracology, Constanta-Mangalia, May 1996, I, Bucharest, 1997, (ed.: Petre Român, Marius Alexianu), p. 447-464. 12.Interferente și sinteze în sud-estul României la cumpăna dintre neolitic și eneolitic, în vol. Préhistoire du Bas-Danube (Cultură și civilizație la Dunărea de Jos, vol.XV), Călărași, 1997 (ed. Marian Neagu), p. 138-143. 13.O variantă de statueta antropomorfa cucutenian-tripoliana, în vol.: Studia în honorem Ion Niculita, Editura Cartdidact, Chișinău, 1999, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, Istorie, 37-38, 1991-1992, p. 81-86. 40.Caracterul obiectiv al unității culturilor preistorice dintre Carpați și Nistru, în Cugetul (Chișinău), 3-4, 1993, p. 7-8. 41.Continuitate și restructurări cultural-etnice în neoliticul și eneoliticul României, în Suceava, XX, 1993, p. 14-21. 42.La typologie et l’organisation interne des établissements de premières civilisations néolithiques de la Moldavie, în Arheologia Moldovei, XVI, 1993, p. 11-14. 43.Sur la datation de la mort de Décébale et de la fin
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]