187 matches
-
o comună de sine stătătoare, iar comuna Rediu a căpătat componența actuală. Trei obiective din comuna Rediu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local, toate fiind situri arheologice. Este vorba de așezarea din eneoliticul final (cultura Horodiștea) din dealul Breazu din zona satului Breazu; situl de la „Bădărău” (așezări din perioada Halstatt și din secolul al IV-lea e.n., precum și vatra medievală a satului Munteni); și de situl de la „Valea Mută” unde se află alte
Comuna Rediu, Iași () [Corola-website/Science/300164_a_301493]
-
de ani, adăpostește un ecosistem izolat de restul biosferei, în care lanțul trofic este bazat nu pe energia solară, ci pe cea biochimică bacteriană. Litoralul a fost locuit din cele mai vechi timpuri. Cercetările arheologice au evidențiat existența obiectelor din eneolitic din cultura Gumelnița și dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută în special datorită statuii numită „Gânditorul de la Hamangia”). Prin gurile Dunării, coasta azi românească leagă Europa centrală și Țările Române de Marea Neagră, iar prin porturile sale, de Marea Mediterană, drept care
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
Rotărești desființat și comasat cu satul Vîrteșcoiu. Șase obiective din comuna Vîrteșcoiu sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
local. Cinci dintre ele sunt situri arheologice situl de la Beciu cuprinde urmele unor așezări din eneolitic (cultura Cucuteni) și din Epoca Bronzului (cultura Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
Monteoru, fazele Ic3, Ic4, IIb); situl de la Faraoanele dintre pârâul satului și Valea Oalelor cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni faza A) și Epoca Bronzului timpuriu (cultura Horodiștea-Foltești); așezarea de la „Curături” de la 1 km de satul Faroanele datează din perioada eneoliticului și este atribuită aceleiași culturi Cucuteni; situl de la cariera de argilă Vârteșcoiu conține urmele unor așezări și necropole din Epoca Bronzului (cultura Monteoru fazele Ic4, Ic2, IIa-IIb) și din Epoca Medievală (secolele al XII-lea-al XIII-lea); ultimul sit
Comuna Vârteșcoiu, Vrancea () [Corola-website/Science/301911_a_303240]
-
-I î.e.n., secolele al VI-lea-al VIII-lea (epoca migrațiilor), secolele al X-lea-al XI-lea (epoca medievală timpurie) și secolele al XVII-lea-al XVIII-lea; situl din punctul „la Căprărie” (satul Dumbrava) cuprinde o așezare din eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni) și o necropolă din secolele I-al II-lea e.n. (perioada Latène). Celelalte cinci sunt clasificate ca monumente de arhitectură (satul Ciurea, 1893) și (din zona satului Slobozia, construită la sfârșitul secolului al XIX-lea); fabrica de
Comuna Ciurea, Iași () [Corola-website/Science/301266_a_302595]
-
secolele al IX-lea-al X-lea, secolele al XI-lea-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XIV-lea-al XV-lea; la „Coasta Viei” pe dealul de la sud-vest de satul Dumești, s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B) și eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de la „Biserica Veche 1 și 11” aflat lângă biserica veche de lemn din afara satului Păușești, cuprinde așezări din Halstattul timpuriu, secolele al II-lea-I
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
-al XII-lea (Evul Mediu Timpuriu) și secolele al XIV-lea-al XV-lea; la „Coasta Viei” pe dealul de la sud-vest de satul Dumești, s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, una faza A și alta faza B) și eneoliticul final (cultura Horodiștea-Erbiceni); situl de la „Biserica Veche 1 și 11” aflat lângă biserica veche de lemn din afara satului Păușești, cuprinde așezări din Halstattul timpuriu, secolele al II-lea-I î.e.n. (perioada Latène), secolele al II-lea-al III-lea e.n.
Comuna Dumești, Iași () [Corola-website/Science/301275_a_302604]
-
a fost identificată arheologic de către prof. dr. Vasile Ursachi în 1962. Cercetările care s-au desfășurat în perioada 1962-2002 nu au acoperit complet aria așezării antice, vaste zone din așezarea civilă de la poalele acropolei fiind încă necercetate. Straturi de locuire: eneolitic, epoca bronzului mijlociu, Hallstatt B, La Tene (sec IV i.Hr.-sec II d.Hr.), epoca medievală (sec. XV-XVIII, mai exact vorbim de culturile Cucuteni, Monteoru, Costișa și geto-dacică din epoca clasică și carpică și apoi epoca medievală. Zargedava este prima
Zargidava () [Corola-website/Science/308758_a_310087]
-
de interes local. Trei dintre ele sunt situri arheologice situl de „la Mănăstire” cuprinde urmele unor așezări din Epoca Bronzului, perioada Halstatt și secolele al V-lea-al VII-lea e.n.; așezarea de „la Povarnă” din satul Apostolache, datând din eneolitic (cultura Stoicani-Aldeni), ambele situri aflându-se în satul Apostolache; și cetatea de lângă satul Mârlogea, datând din secolele al IV-lea î.e.n.-I e.n. Al patrulea obiectiv este o cruce de pomenire (de drum) din piatră, datând din 1735 și aflată
Comuna Apostolache, Prahova () [Corola-website/Science/301636_a_302965]
-
s-a dezvoltat în bazinul mijlociu și superior al râului Tisa, iar spre răsărit s-a extins și în vestul României (Crișana și Banat). Această cultură s-a dezvolatat în perioada eneoliticului timpuriu (situat între epoca de piatră și epoca de bronz). A luat naștere pe fondul grupelor culturii ceramicii liniare târzii din Câmpia Tisei, peste care s-au grefat puternice influențe vinciene. Așezările acestei culturi se găsesc pe grindurile din luncile
Cultura Tisa () [Corola-website/Science/308722_a_310051]
-
satul Murgești. Singurul obiectiv din comuna Murgești inclus pe lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monument istoric de interes local este așezarea de tip tell de la est de satul Murgești (pe malul drept al Câlnăului), aparținând culturii Gumelnița din eneolitic (mileniul al IV-lea î.e.n.).
Comuna Murgești, Buzău () [Corola-website/Science/300829_a_302158]
-
două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Iași ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic aflat pe dealul Calafat, la 1 km est-nord-est de satul Hodora, unde s-au găsit așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza B), secolele al II-lea-al III-lea e.n. (epoca romană), secolul al IV-lea e.n. (epoca daco-romană) și secolul al XVIII-lea (epoca medievală). Celălalt este un pod de piatră datând din secolul al XV-lea
Comuna Cotnari, Iași () [Corola-website/Science/310569_a_311898]
-
Ravaru” (lângă satul Petricani) cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni, faza A și o necropolă din secolul al IV-lea e.n. Situl de la „râpa lui Bodai”, de lângă satul Târpești conține urmele unor așezări din multiple perioade: neolitic (cultura pre-Cucuteni), eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), Epoca Bronzului târziu (cultura Noua), perioada Halstatt, secolele al II-lea-al III-lea și secolele al VI-lea-al VII-lea e.n.
Comuna Petricani, Neamț () [Corola-website/Science/301659_a_302988]
-
populație, nu este cunoscută apartenența confesională. Baraoltul a fost menționat pentru prima dată în anul 1224. În perioada interbelică a fost reședința plășii Baraolt, în cadrul județului Trei Scaune. Descoperirile arheologice ne dovedesc faptul că zona a fost locuită încă din "eneolitic" și epoca bronzului. Pe teritoriul acestei localități s-au găsit mai multe fragmente ceramice și un buzdugan de piatră din epoca bronzului timpuriu. Pe malul stâng al pârâului Baraolt, în locul numit "Pădurea Mare", se află o stațiune locuită în mai
Baraolt () [Corola-website/Science/297077_a_298406]
-
Neamț ca monumente de interes local. Șase dintre ele sunt situri arheologice: situl de pe „Dealul Coșăriei”, la nord-vest de școala generală din Bârgăuani, cuprinde așezări din neolitic și din Epoca Bronzului; situl de pe „Dealul Nedeea” (lângă Ghelăiești) cuprinde vestigii din eneolitic (cultura Cucuteni); situl de „la Biserică” din același sat conține o așezare din secolele al II-lea-I î.e.n. și o necropolă din secolele al XV-lea-al XVIII-lea; situl din „Dealul Davidului” (lângă Homiceni) conține așezări din secolele
Comuna Bârgăuani, Neamț () [Corola-website/Science/301619_a_302948]
-
30.000 î.e.n. Inițial s-au înființat 3 sate, ulterior existând doar unul. Pe vetrele așezărilor au fost descoperite urme de case din lut și lemn, grămezi de lut ars, vase din lut pictate și alte obiecte casnice, date din eneolitic (mileniile IV-II î.e.n.). O altă așezare a fost fondată la sfârșitul epocii bronzului (sec. XIV-XII î.e.n), pe vatra căreia au fost găsite urme de case arse, vase de lut etc. În perioada romană a existat o localitate care
Sîngereii Noi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305204_a_306533]
-
încă de cercetări sistematice și minuițioase. Aceasta, însă, nu înseamnă nicidecum că locurile acestea, cu condiții naturale deosebit de prielnice vieții omului, n-au fost valorificate. Conform unui sondaj arheologic efectuat de Oleg Levițki materialele colectate pe vatra satului datează din eneolitic (mileniile IV-III î.Hr.). Pe partea stângă a drumului ce leagă satele Susleni și Trebujeni, în locul numit Fântâna Joei, în anul 1959 s-au descoperit vestigii care atestă o așezare getică din secolele IV-III î.Hr. Ea se întindea de-a lungul
Susleni, Orhei () [Corola-website/Science/305196_a_306525]
-
alt obiectiv din oraș este inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monument de interes local situl arheologic de la „Cetățuia” de la marginea de nord a satului Vermești, sit ce cuprinde urmele unor așezări din neoliticul timpuriu (cultura Starčevo-Criș), eneolitic (cultura Cucuteni, două așezări corespunzătoare fazelor A și respectiv B), și din Epoca Bronzului. Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în
Comănești () [Corola-website/Science/296996_a_298325]
-
1. Așezare din paleoliticul Comuna Mitoc, satul Mitoc Botoșani superior (în punctul "Malu Galben") a)2. Așezare paleolitică Comuna Ripiceni, satul Ripiceni Botoșani (în punctul "Izvor") a)3. Vestigii de locuire Orașul Băile Herculane Caraș- din epocile: epipaleolitic, Severin neolitic, eneolitic și bronz (în punctul "Peștera Hoților") a)4. Niveluri de locuire Comuna Baia de Fier, Gorj din paleoliticul mijlociu satul Baia de Fier și postpaleolitic cu unelte în special din cuarț (în punctul "Peștera Muierilor") a)5. Niveluri de locuire
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
2002 număra 1477 locuitori. Primele urme de locuire au fost relevate recent de arheologul Ciprian Ardelean în estul satului, la locul numit „Pârâul Agrijului” și constau în locuințe din nuiele lipite cu lut. Urmele materiale ridicate de aici datează din eneolitic (4500-3500 î.Hr) și din epoca timpurie a bronzului (3500-2000 î.Hr.) și constau în dălți din silex, ciocane din piatră, șlefuitor, o zdrobitoare de grăunțe, greutăți pentru războiul de țesut vertical. S-au găsit și microlite din obsidian, rocă vulcanică
Măderat, Arad () [Corola-website/Science/300297_a_301626]
-
Iași, reînființat, și a primit denumirea de "Cucuteni" (după noua reședință). În comuna Cucuteni se află situl arheologic de interes național din punctul „Cetățuia”, de la marginea de vest a satului Băiceni, sit cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din care se găsesc în acest sit trei așezări distincte, emblematice pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
sit cunoscut pentru că a dat numele culturii Cucuteni din eneolitic, din care se găsesc în acest sit trei așezări distincte, emblematice pentru clasificarea culturii în fazele A, B și AB; în afara acestei așezări, în cadrul sitului se mai găsesc așezări din eneoliticul târziu (cultura Horodiștea-Erbiceni), perioada geto-dacică și secolul al III-lea e.n. Alt sit arheologic de interes național este cel de la „Dâmbul Morii”, la marginea de nord-vest a aceluiași sat, unde s-au găsit alte vestigii ale culturii Cucuteni, faza AB
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
Bogdăneasa” (1 km vest-nord-vest de satul Băiceni) conține așezări din secolele al IV-lea-al III-lea î.e.n. (perioada Latène), secolele al VIII-lea-al IX-lea și secolul al XVIII-lea; situl de la „Dâmbul lui Pletosu” cuprinde așezări din eneolitic (cultura Cucuteni, faza A), secolele I-al II-lea e.n. (epoca daco-romană), secolul al IV-lea (epoca post-romană), secolele al IX-lea-al X-lea și secolele al XVI-lea-al XVII-lea; situl din „grădina lui Pascal” conține urme
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]
-
-lea e.n., al IV-lea e.n., al VIII-lea-al X-lea și al XV-lea; situl de la „Tarlaua Grajd”, de la marginea de est a satului Bărbătești cuprinde vatra medievală a satului Bărbătești (secolul al XV-lea), precum și așezări din eneolitic (cultura Cucuteni), perioada Latène, secolele al V-lea-al IV-lea î.e.n. (perioada Halstatt), secolele al II-lea-al III-lea e.n., secolul al IV-lea și secolul al XV-lea; în sfârșit, situl de la „Laiu” ( nord-nord-vest de satul Săcărești
Comuna Cucuteni, Iași () [Corola-website/Science/301271_a_302600]