137 matches
-
reprezintă secvențe ale unui program motor, memorizate și reutilizate la solicitarea corticală (Sbenghe, 1987). Cu cât engramele sunt mai bine fixate, cu atât activitățile musculare capătă viteză de execuție, intensitate și complexitate. Mișcarea voluntară este constituită prin selectarea și combinarea engramelor memorate. Acestea, după ce au fost memorizate, se pot repeta fără controlul feed back-ului, în mod automat (Albu și colab., 2006, p. 21). 5.3.2. Echilibrul Echilibrul presupune menținerea centrului general de greutate al corpului în interiorul poligonului de susținere. Echilibrul
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
195-201; Felea, Poezie, 94-99; Munteanu, Opera, 232-236; Popa, Dicț. lit. (1977), 437; Caraion, Duelul, 115-117; Grigurcu, Teritoriu, 204-209; Stănescu, Poeți, 37-39; Raicu, Structuri, 362-367; Poantă, Modalități, 115-119; Petrescu, Scriitori, 152-154; Cândroveanu, Alfabet, 174-178; Ungheanu, Arhipelag, 251-253; Mincu, Poezie, 113-122; Negoițescu, Engrame, 108-111; Piru, Poezia, II, 253-256; Barbu, O ist., 137-140; Laurențiu, Eseuri, 185-191; Raicu, Critica, 345-347; Alexiu, Ideografii, 49-53; Iorgulescu, Scriitori, 126-129; Simion, Scriitori, I, 234-239; Poantă, Radiografii, I, 239-241; Baltag, Polemos, 227-229; Ruja, Valori, 146-152; Grigurcu, Poeți, 198-205; Alboiu, Un
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288831_a_290160]
-
a efectua corect acțiunile motrice și de a evita eșecul. Sistemul de mijloace utilizat trebuie să-i ofere pacientului posibilitatea de a le executa cu ușurință, eleganță, rapiditate și precizie, în ritmuri variate, alternând judicios exercițiile cu pauze intercalate, astfel încât engrama să se fixeze cât mai bine. Trebuie să se elimine factorii de anxietate, să se stabilească progresiv încrederea în posibilitățile de efectuare corectă a exercițiilor, ceea ce va conduce la evitarea eșecurilor. În desfășurarea procesului de însușire a tehnicilor trebuie să
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
se țină seama de: gradarea comenzilor, care trebuie executate cu ușurință, eleganță, rapiditate, exactitate, în ritmuri diferite (ritm progresiv, ritm impus), ce vor fi repetate până la automatizare; alternarea judicioasă a exercițiilor, fiind repetate, dar cu pauze corespunzătoare, cu scopul ca engrama să se fixeze temeinic. Terapiile complementare de susținere a programului kinetic folosit în tratamentul scoliozelor sunt: tehnicile Alexander și Trager, Tai Chi Chuan, Qi Qung, relaxarea musculară și respirația profundă, antrenamentul autogen, osteopatia, chiropractica, kinetologia. În ceea ce privește mijloacele fizicale de susținere
ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Mihaela Ganciu () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_814]
-
1963, 52; Al. Călinescu, Al. Andrițoiu, „Constelația lirei”, IL, 1964, 1; Simion, Orientări, 136-143; Constantin, Despre poeți, 75-82; Popa, Dicț. lit. (1971), 24-25; Martin, Poeți, II, 160-166; Grigurcu, Teritoriu, 210-213; Andriescu, Disocieri, 152-156; Poantă, Modalități, 63-66; Felea, Secțiuni, 55-60; Negoițescu, Engrame, 83-86; Barbu, O ist., 341-344; Piru, Poezia, II, 36-43; Alexiu, Ideografii, 167-169; Grigurcu, Poeți, 95-100; Lit. rom. cont., I, 424-428; Tașcu, Poezia, 18-22; Ștefănescu, Prim-plan, 145-149; Cistelecan, Poezie, 206-211; Micu, Limbaje, 261-276; Simion, Scriitori, IV, 95-104; Dicț scriit. rom
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285359_a_286688]
-
teatrului lui Radu Stanca, T, 1973, 1; Balotă, Umanități, 390-394; Nemoianu, Utilul, 34-38; Poantă, Modalități, 80-84; Al. Piru, Teatrul lui Radu Stanca, RL, 1974, 10; Oarcăsu, Destine, 96-99; Tomuș, Istorie, 131-144; Nicolae Ciobanu, „Forme” ale baladescului, LCF, 1975, 32; Negoițescu, Engrame, 112-118; Piru, Poezia, I, 292-303; Tașcu, Incidențe, 123-126; Balotă, Arte, 195-213; Cioculescu, Itinerar, II, 366-370; Fanache, Întâlniri, 19-23; Virgil Brădățeanu, Viziune și univers în noua dramaturgie românească, București, 1977, 60-71; Nicolae Manolescu, Radu Stanca - poet baroc, RL, 1978, 19; Ioana
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
cu gradul debilitații mentale; ca efect al edițiilor repetate de analiză auditiv-verbală a materialului folosit, intervine autocontrolul („autocorectarea”) din partea subiecților. Totuși, aceste performanțe și reprezentări auditive și chinestezice articulatorii nu îndeplinesc încă un rol reglator în procesul transpunerii adecvate a engramelor auditive în mișcări articulatorii ca și a fonemelor în grafeme. Revenirea la vechiul model este cu atât mai accentuată cu cât materialul verbal este mai complex ca structură fonetică. Aceste aspecte dovedesc atât lipsa de siguranță asupra cunoștințelor noi dobândite
Articole şi cuvântări by Veronica Bâlbâe () [Corola-publishinghouse/Science/330_a_1276]
-
răspunsului imun. După ce aceste celule și-au îndeplinit funcția pentru care au fost destinate, ele vor lua calea apoptozei. erspectiva cunoștințelor actuale, este de neimaginat că asemenea rearanjamente genice ar putea avea loc și în neuroni, celule angajate în realizarea engramelor și rămâne încă misterios, controversat, rostul apoptozei neuronilor, după vârsta de 35 de ani. 6.3. SCHIMBAREA EXPRESIEI PENTRU CATENA GREA IMUNOGLOBULINICĂ Dezvoltarea limfocitului este inițiată printr-o perioadă de sinteză a IgM. Această perioadă are două etape în cadrul cărora
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
centralismul ideologic. Lucrează ca redactor la „Viața românească” (1960-1961), secretar al Uniunii Scriitorilor (1965-1968) și președinte al Fondului Literar (1965-1980), redactor-șef al revistei „Tomis” (1965-1969), director al Editurii Eminescu (1970-1972), de unde - sancționat administrativ din motive politice pentru publicarea volumului Engrame de I. Negoițescu și a altor cărți considerate indezirabile, ca și pentru tentativa de a edita romanul Ostinato de Paul Goma - este mutat ca redactor-șef adjunct (1972-1974) și ulterior redactor-șef (1974-1986) la „Viața românească”; din „lipsă de principialitate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
floare. Poezia Japoniei, București, 1995 (în colaborare cu Ion Acsan și Dan Constantinescu). Repere bibliografice: I. Negoițescu, Curente noi în poezia din Ardeal, VRA, 1943, 706; Negoițescu, Scriitori, 378-379; Regman, Cărți, 147-151; Balotă, Labirint, 318-341, passim; Negoițescu, Lampa, 51-62; Negoițescu, Engrame, 72-80; Manu, Eseu, 307-310; Gelu Ionescu, Orizontul traducerii, București, 1981, 205-207; O nouă etapă în asimilarea lui Esenin: versiunea Ioanichie Olteanu, SXX, 1982, 1-3 (semnează Ștefan Aug. Doinaș, Gheorghe Grigurcu, Leonid Dimov, Elena Loghinovski); Steinhardt, Critică, 222-228; Ștefan Aug. Doinaș
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288524_a_289853]
-
Șt. Aug. Doinaș, Orfeu și tentația realului, București, 1974, 167-178; Melania Livadă, Inițiere în poezia lui Blaga, București, 1974; Piru, Poezia, I, 44-57; Mircea Vaida, L. Blaga. Afinități și izvoare, București, 1975; Micu, „Gândirea”, 20-206, 217-220, 363-457, 839-857, 905-931; Negoițescu, Engrame, 10-13; Alexandra Indrieș, Corola de minuni a lumii, Timișoara, 1975; Bălan, Artă, 121-130; Tașcu, Incidențe, 127-134; Dorcescu, Metafora, 83-98; Zalis, Tensiuni, 28-37; Cristea, Domeniul, 49-65; Pop, Transcrieri, 5-32; G. Gană, Opera literară a lui Lucian Blaga, București, 1976; Balotă, Universul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285754_a_287083]
-
adesea spațiul interior în măsură să pună în acord laicul intimității cu o formă superioară de locuire, prin delegație sacerdotală, ca oficianți ai cultului artei. Simbolurile, emblemele, alegoriile etc. constituie mărci ale consacrării unui spațiu privilegiat, ele reflectă, în parte, engrama spirituală a artistului, identitatea sa artistică și devoțiunea sa. Pentru casa Storck, centrul de greutate îl constituie camera centrală aflată la parter, atelierul pictoriței (vezi planșa 5). Casa se evidențiază printr-o combinație interesantă de culoare, zidurile sunt vopsite într-
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]