8,407 matches
-
chestiunile „arzătoare” ale breslei noastre, constatând că am cam rămas singura uniune de creație în viață. După ’89, dacă nu greșesc eu, se înființaseră vreo 32 asociații mai mult sau mai puțin profesionale, într-un entuziasm specific erei revoluționare, care entuziasm s-a topit pe măsură ce breasla noastră și-a subminat din interior profesia, glisând-o spre amatorism. Breaslă care, după cum citesc în cartea lui Constatin Bacalbașa „Bucureștii de altădată”, organizase „întâiul Congres al presei din România la 26 octombrie 1871”, adică
La vânătoare de premii şi autorităţi [Corola-blog/BlogPost/94359_a_95651]
-
apară în presă diverse subiecte de dezbatere ca să ne pronunțăm asupra lor, să corectăm diferite speculații, zvonuri, cifre aruncate la întâmplare: este de preferat să așezăm dezbaterea publică pe baze corecte și clare în privința relației dintre stat și Biserică. Cu entuziasmul începuturilor, le-am propus colegilor mei și am redactat în cadrul instituției o primă variantă a cărții, în limba română (Statul și cultele religioase), cu informații de la toate cele 18 culte religioase recunoscute, precum și de la instituții publice. Am primit o avalanșă
„Statul român nu este un stat laic” – despre viziunea Domnului Victor Opaschi – Secretar de Stat pentru Culte, cu privire la raporturilor dintre Stat, Biserică şi Culte religioase, în România contempo [Corola-blog/BlogPost/94253_a_95545]
-
a dezamăgit niciodată exigenta publicului român. Vioară la care cântă a fost fabricată în anul 1697 de către Carlo Giuseppe Testore, acesta fiind “sora mai mică “ a celebrei viole a lui Wolfgang Amadeus Mozart. În fiecare an, austriecii se întorc cu entuziasm, afirmând că ar putea adună într-un român peripețiile prin care au trecut în turneele românești. De la simple anecdote, la inedită reprezentație din 2010, cănd autocarul cu recuzita a rămas blocat pe drumurile înzăpezite, iar muzicienii au concertat în blugi
Best of Vienna: Johann Strauss Ensemble la Iasi, 10 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94547_a_95839]
-
dirija cu vioară în mână. Strauss Festival Orchestră Vienna va răspândi fascinația muzicii autentice vieneze peste întreaga Românie, în cadrul unui amplu turneu național. În acest an, ne vom bucură de un invitat special în spectacol, tenorul Robert Nagy, care stârnește entuziasmul publicului prin lejeritatea cu care ia acutele, prin rafinamentul frazei și al subtilităților expresive. Vocea tenorului Robert Nagy a făcut senzație în toată Europa și milioane de spectatori au fost fascinați de rolurile pe care artistul le-a interpretat. Concertele
Vienna Classic Christmas cu participarea extraordinara a tenorului Robert Nagy @ Teatrul National Iasi, 16 decembrie [Corola-blog/BlogPost/94736_a_96028]
-
va vedea astfel, printre scîrțîituri și gemete, că ele nu conțin absolut nimic, doar un plîns uscat va auzi nimicitorul născător, plînsul Contabilului de Nenumărat *** Nimicitorul are rădăcini în viețile ce nu se mai întorc, acum dintr-o dată mă cuprinde entuziasmul, atroce plimbări pe sub uriașe oftaturi, tu ai gura închisă, e asfințitul dragostei în viețile ce fabrică oxizi
Fragmente cu nimicitorul by Aurel Pantea () [Corola-journal/Imaginative/5753_a_7078]
-
lui Juan, deși circulația în Havana n-o depășește în intensitate pe cea dintr-un centru raional de la noi. Juan salută pur și simplu proeminențele dorsale ale femeilor de pe trotuare, iar durata semnalului e în raport direct cu gradul de entuziasm al bietului nostru... era să-i zic maniac. Dar după vacarmul produs de sirenele automobilelor, cât și după gâturile întoarse ale celor vizate și zâmbetul lor de răspuns, cred că am de a face cu un obicei al pământului și
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
Romero. Și Parisului. Acele legături bolnăvicioase sau cum să le spui, cînd doi oameni nu pot trăi nici împreună, nici separat? La vernisajul unei expoziții, Romero a strigat în gura mare, rîzînd zgomotos, cum numai argentinienii sunt în stare, că entuziasmul și energia lui Kiki sunt precum cascada Iguazu. Iguazu? Ce mai e și asta? Cascada Iguazu? Vreo invenție nouă a lui Romero, cumva? Puah, ce proști sunt și europenii ăștia! Cum nimeni dintre cei prezenți nu știa nimic de Iguazu
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
judecă prea aspru doar după aparențe, nu mai contează, cel puțin mie nu-mi pasă, " Gafeurii sunt cei mai cinstiți oameni din lume, cei mai sinceri și simpatici, vă rog să apreciați asta domnule Kadare...", am spus eu plină de entuziasmul recunoașterii unei noi boacăne, " Kiki, domnul este Horasangian, nu Kadare...iar ai încurcat cărțile de vizită... Domnul Horasangian a venit de la Fundaçao Gulbenkian de la Lisabona, cum ți-am mai spus, draga mea, pentru tabloul lui Van Dongen...", se izmenea MD
Kiki Iguazu by Bedros Horasangian () [Corola-journal/Imaginative/7298_a_8623]
-
stîngă, cumva cu apropo, iar eu am înțeles apropoul, dar în momentul ăla chiar nu mi-a păsat deloc. - Stăm cît e nevoie, a spus prietenul meu. Oricît. Și pînă mîine dimineață. - Și mai mult! Mă apucase un soi de entuziasm, de asta simțisem nevoia să întăresc spusele lui. Un soi de entuziasm pentru care n-aveam timp și nici chef, în momentul ăla, de explicații. - Da, exact! Și pînă duminică. Și-o lună dacă trebuie, mi-a zis. Eu iarăși
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
ăla chiar nu mi-a păsat deloc. - Stăm cît e nevoie, a spus prietenul meu. Oricît. Și pînă mîine dimineață. - Și mai mult! Mă apucase un soi de entuziasm, de asta simțisem nevoia să întăresc spusele lui. Un soi de entuziasm pentru care n-aveam timp și nici chef, în momentul ăla, de explicații. - Da, exact! Și pînă duminică. Și-o lună dacă trebuie, mi-a zis. Eu iarăși am dat din cap că sînt de-acord, iar în momentul ăla
Șobolanul e mai viu decît țestoasa by Lucian Dan Teodorovici () [Corola-journal/Imaginative/7687_a_9012]
-
Dumitru Avakian Este o întâlnire în egală măsură intimă, în egală măsură mediată, o întâlnire a entuziasmelor juvenile, a tinerilor învățăcei cu ma-eștrii, cu marea muzică. Se poate vorbi deja de o tradiție. Datează de un deceniu și jumătate. în prima decadă a lunii august, Sighișoara - cetatea propriu-zisă din centrul localității - a găzduit cea de-a XV
Tineri muzicieni de pretutindeni își întâlnesc maeștrii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Imaginative/8081_a_9406]
-
Știu de unde sa-ncep... - Nu vrei să mergem acolo? m-a-ntrebat el, fără să ia vreo clipă în discufie un eventual refuz. - Cum vrei tu... i-am spus. Ești musafrrul meu... - Ce rost are? a-ncercat să ne mai taie din entuziasm domnul Gufa. În decembrie, știam exact pentru ce luptăm. Acum, când îi văd la fața pe cei agatafi de pulpana Seniomlui, mă tern că nu mai înțeleg nimic... Sau mă tern că nu-mi place nimic din tot ce-nteleg
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
și recentă, din preajma și din timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Pare că nimic nu este eludat. Și sunt aspecte puțin sau deloc discutate, precum relația dintre Garda de Fier legionară și grupul etnic german. Vocea "auctorială" notează că "entuziasmul pentru Führer era patologic în Ardeal". Exista, însă, se mai precizează, obligația legală a germanilor transilvăneni ca să facă serviciul militar în S.S. Deportarea sașilor în URSS, în ianuarie 1945, urmează reprimirii cu ochi răi în propria comunitate, "acasă". Sașii cu
Sunetul universal by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/8080_a_9405]
-
cețoasă. Însă preferata ei este alta: piciorul aburit, în timp ce dispare în pantalonii de stofă. Sunt aici o sumă de amănunte care ar putea s-o țină ocupată și câteva ceasuri. În sfârșit, sunt întâmplări mici și bucuroase care țes cu entuziasm viața spumoasă din sângele unei femei care freacă podelele. Căci ce mână lipsită de viața asta toarsă și răsucită intens ar lucra cu atâta dragoste, să curățe pardoseala de scânduri vechi? Ori cine s-ar înhăma pe câmpul de foc
Examen la istorie by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/8241_a_9566]
-
cu extrase din presa vremii, însăilate într-un comentariu al meu. După ce a apărut, a izbucnit scandalul. Am fost acuzat că îi consider pe moldoveni ca nefiind români; era vorba despre un articol apărut la București și care scria cu entuziasm despre Unire, folosind însă o exprimare de tipul: “moldovenii de la Iași și românii de aici”. La 1859 nu era o problemă ca moldovenii să-și zică moldoveni. Devenise, însă, o problemă pentru neisprăviții de politruci care deveniseră din anti-naționalii din
LUCIAN BOIA: “Știți ce istorie tot încerc eu să propun? O istorie inteligentă...” by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13140_a_14465]
-
bun, să văd că afară e soare sau ceață, să ascult muzică, să cînt, să dansez, să-mi sun prietenii, să mă gîndesc la ei. Încep de fapt să car iarăși pietroiul, ca Sisif, de fiecare dată plină de același entuziasm, ignorînd, parcă, parcurgerea aceluiași traseu, peisaj... Apropo de prietenie și de prieteni. Într-o zi de joi, după una din învierile mele săptămînale, am înțeles, din nou, cît de formidabil este să ai parte de legături primejdios de frumoase, de
După ziua de miercuri by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13195_a_14520]
-
politice, era o poezie pur denotativă și orice îndepărtare de acest imperativ care contrazice însăși esența poeziei (cea mai firavă urmă de ambiguitate sau de pretinsă obscuritate) îl putea transforma pe poetul respectiv într-un „dușman al poporului”. Instaurarea cu entuziasm bezmetic a principiului inteligibilității a dus la o epurare pe scară largă a tot ceea ce ținea de chiar substanța literaturii autentice și la intrarea într-o fundătură a completei uniformizări și clișeizări. Or, spune Eugen Negrici, „nu acesta era rolul
Psalmii carnetului roșu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13208_a_14533]
-
care nu se putea râde nici cu gâdilituri... “Vacanța Mare” s-a chinuit jalnic, acompaniată de țipetele isterice ale lui Mugur Mihăescu, să scoată ProTv-ul din valul general - nu cred că a reușit; “Divertis”-ul e obosit(or), iar entuziasmul și râsetele lui Tony Grecu și-au pierdut de multă vreme farmecul și ...eficiența; a încercat și Florin Călinescu ceva-ceva cu ai lui, dar nu a fost decât o palidă ramificație a “Vacanței Mari”, un fel de scenetă de care
“Sărmane Yorik!” by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13227_a_14552]
-
cadrele din cercetare și învățămînt din agricultură, industria alimentară și gospodărirea apelor, 10 septembrie 1981, București, Editura Politică, 1981, p. 27). Tovarășul Cioarcă, de pildă, e sigur că “îmbelșugarea comunei a pornit cam de cînd cu colectivizarea” (pp. 12-13), dar entuziasmul său socialist are o motivație pragmatică, ce ține de modul în care i-au fost recompensate stupiditatea, lenea și incompetența: nefiind agricultor și neavînd “prea mult pămînt”, a fost “unul dintre primii care au intrat în colectiv” (p. 12). Veterinarul
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
Minitehnicus” de ingeniozitate științifică), soluția se dovedește în perfectă consonanță cu profilactica veterinară a campionului păcii și al sodei caustice: operație reușită, pacient decedat. Ceva mai instruiți decît “glimbocanii”, protagoniștii celorlalte două secțiuni ale Biografiilor comune strălucesc prin aceleași mari entuziasme față de nimicuri pe care le aveau și oțelarii gălățeni din Caractere. Stimulat de principiile democrației socialiste, Ioan Iuliu Plătică (automatizator la Pitești și “cap” al Familiei Plătică -un fel de The Flintstones al epocii de piatră comuniste) e fascinat de
Alexandru Monciu-Sudinski: biografii comune ale comunismului by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/13165_a_14490]
-
tine e menit, firește, să te facă una cu pământul. „Adică cum, tu, un neica-nimeni, te-ai trezit să ne contrezi? Tu nu vezi c-o ducem din succes în succes? Nu vezi cât ne iubește poporul? Nu simți ce entuziasm e în țară? N-ai citit sondajul Gallup? Ce urmărești, nenorocitule? Ce nu-ți convine? Vrei să destabilizezi țara? Cine te plătește ca să denigrezi realitățile guvernării noastre?” Chestia cu Gallup-ul e tare de tot. Dac-am ajuns să-i falsificăm
„Care e problema?” by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13253_a_14578]
-
energice și talentate tinere regizoare, Simona Pop, lucrând în orice condiții și până la ore târzii, în funcție de programul individual al fiecăruia. Diverse incidente - înlocuiri de roluri, viroze preluate de la un solist la altul - nu au afectat studiul susținut, constant și nici entuziasmul interpreților. Entuziasm care, dublat de un profesionalism fără fisură, au determinat marele succes de public al premierei. Bineînțeles că au existat voci critice: e dreptul oricui să susțină încă celebra afirmație extremistă a avangardei muzicale din anii ’50 despre moartea
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
talentate tinere regizoare, Simona Pop, lucrând în orice condiții și până la ore târzii, în funcție de programul individual al fiecăruia. Diverse incidente - înlocuiri de roluri, viroze preluate de la un solist la altul - nu au afectat studiul susținut, constant și nici entuziasmul interpreților. Entuziasm care, dublat de un profesionalism fără fisură, au determinat marele succes de public al premierei. Bineînțeles că au existat voci critice: e dreptul oricui să susțină încă celebra afirmație extremistă a avangardei muzicale din anii ’50 despre moartea operei ca
Spectacole de operă by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/13246_a_14571]
-
mai noi și inexplicabile demisii morale venite din partea unor scriitori care în perioada comunistă fuseseră intens mediatizați la postul de radio „Europa liberă”. La Paris, ambasador este Alexandru Paleologu, Mihnea Berindei încearcă să pună ordine în Opoziția din țară cu entuziasmul și eficiența probate înainte de 1989 (va ajunge să fie contestat de opozanții puri și duri sub acuzația aberantă că ar avea simpatii... troțkiste), Ionesco urmărește cu ironie bonomă situația de la București, iar Cioran se scufundă tot mai adînc într-o
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
valorilor, sfidînd sfidarea lor astfel: „Filosofia din copita măgarului/ melancolia din șoricul porcului/ umanitatea din gușa corbului/ suavitatea din inima parlagiului/ dulceața din cleștele dentistului/ indulgența din valsul focului/ lirismul din acul scorpionului// surîsul și optimismul din fierea mea” (Embleme). Entuziasmul standardizat ori mievreria îl oripilează așijderea: „Versuri patriotice ritmuri de broscuțe subtile/ dialoguri de frișcă roză în fum de țigară violetă// prefer poezia tăcută fîlfîitul foilor de ceapă și trosnetul/ cojii de pîine însoțit de monologul amurgului” (Menuet, 3). În
Poezia lui Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13322_a_14647]