714 matches
-
ale acestui anotimp, pe care poeta ni le oferă nouă, cititorilor, cea mai importantă dintre ele fiind cea referitoare la iubire. Este imposibil să nu iubești primăvara, atunci când admiri acest tablou, ce pare să fie pictat folosind cuvintele unei copile entuziasmată: „Primăvara vie,/ mândră și zglobie,/ curcubeu de flori,/ viață în culori,/ miresme, fiori,/ beție de-arome,/ unduiri sublime,/ cuvinte-mblânzite,/ viața să ne-alinte”! („Primăvara”). Și, dacă alăturăm un alt tablou, ce pare să fie înrămat în cuvinte legănate de nuanțele
IUBIREA ESTE ÎN NOI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1717 din 13 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384451_a_385780]
-
în fața ochilor. Femeia, în culmea fericirii, începu să cânte și să danseze, jucându-se în același timp cu colierele, brățările, inelele...Bărbatul îi urmă exemplul. Erau în al nouălea cer. - Ești cea mai frumoasă și bogată soție din lume! - exclamă entuziasmat. La fundul cutiei găsiră un papirus pe care scria cu caractere pe care nu le înțeleseră. - Acesta-i probabil testamentul! - zise Pătru. În ce limbă o fi scris? Sunt oameni de știință care descifrează vechile scrieri. Mă voi interesa. - Ce
XII. PARADIS ÎN INFERN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1419 din 19 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384620_a_385949]
-
-vă în chipeși flăcăi!” Din florile aruncate pe podea răsăriră mai mulți voinici, dintre care unul mai chipeș, înalt și subțirel, în veșminte și cizme albe, cu clopoței de argint la cingătoare, făcu o reverență, spunând: - Poruncă, stăpână! Primăvara zâmbi entuziasmată: - O, frumos flăcău, te numesc Ghiocel și fii primul meu vestitor! Ia-ți ceata ta și pleacă în țara lui Mărțișor să spuneți la toți că voi veni și bucuroși să mă primească. Soare-Împărat rămase stupefiat: - De ce transformi florile-n
MĂRŢIŞOR-15 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1508 din 16 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382317_a_383646]
-
DEGHIZATE Tabloul unu Femeile lasă amprente negre și albastre pe urmele bărbatului ce luptă cu monstrul înfipt între pământ și astre, e o imagine terifiantă, răscolitoare, abruptă. Tabloul doi Oamenii roșii deghizați în obiecte se stropesc cu negru și alb, entuziasmați născocesc nemaivăzute efecte și râd de întunericul lipsitului de noroc dalb. Tabloul trei Femeia cu păr negru deghizată în alba-i cămașă curioasă află de la zei secretul că, deși nimeni nu știe, este cea mai bună-enoriașă și-n credință-i
POEME (1) de EMIL SAUCIUC în ediţia nr. 2072 din 02 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382481_a_383810]
-
Valdescu simți căpăstrul în mână. - Murgule, așa ceva n-am văzut noi niciodată! - exclamă cu satisfacție. Calul dădu din cap de parcă înțelese vorbele stăpânului. Tânărul, cuprins de exuberanță, se aventură până aproape de cascadă savurând plăcerea valului de aer reconfortant și exclamă entuziasmat: - Iată că visul meu a devenit realitate! De bucurie ridică brațele spre cer și continuă: - Deci, tu, frumoasă cascadă îmi tulburai liniștea nopților!? A meritat să te cunosc! Cândva voi escalada abruptul ca să găsesc locul de unde izvorăște apa ta. Deocamdată
VI. ZONA DUHURILOR RELE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1392 din 23 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383931_a_385260]
-
dădea rod și, deodată, fața i s-a luminat: - Privește, a spus bucuros. E plin de muguri noi nouți... Așa era. Mugurii ieșiseră cu verdele lor timid și proaspăt, promiteau să se înmulțească, să crească... Vivat, crescat, floreat! Am spus entuziasmat. Trăiască acest simbol al victoriei socialismului! - Adevărat grăiești, a spus profesorul șoptit. De ce șoptit? Pentru că puieții continuau să se usuce, dar înmuguriseră parii de sprijin. Victoria socialismului era asigurată, simbolul funcționa perfect. Dorel SCHOR Tel Aviv 24 octombrie 2014 Referință
SCHIŢE UMORISTICE (10) – VICTORIA SOCIALISMULUI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1393 din 24 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384127_a_385456]
-
de minune. O speria puțin puterea lui de-a analiza caracterele celor din jur. Va face tot posibilul, ca balul să fie în regulă. Nu era singură în acest joc. Mai erau mătușa Annie și copiii. Ei erau cei mai entuziasmați. Puneau suflet și dăruire în toate sarcinile și acțiunile întreprinse. Beth era puțin apatică și oarecum tristă. Alma și-a propus, să stea serios de vorba cu ea. Obraznică și dificilă fata dar Alma avea răbdare. Un bal mascat. Era
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
de minune. O speria puțin puterea lui de-a analiza caracterele celor din jur.Va face tot posibilul, ca balul să fie în regulă.Nu era singură în acest joc. Mai erau mătușa Annie și copiii. Ei erau cei mai entuziasmați. Puneau suflet și dăruire în toate sarcinile și acțiunile întreprinse. Beth era puțin apatică și oarecum tristă. Alma și-a propus, să stea serios de vorba cu ea. Obraznică și dificilă fata dar Alma avea răbdare.Un bal mascat. Era
CAMELIA CONSTANTIN [Corola-blog/BlogPost/385192_a_386521]
-
www.bikemap.net/en/route/3628529-bolintin-vale-clejani-bulbucata/. Evenimentul a avut sprijinul a peste 30 de voluntari, atât din cadrul OMV Petrom, cât și din zonă. “Am rămas uimit cât de mult s-au mobilizat oamenii în aceste comunități. Oamenii sunt deschiși, copiii entuziasmați și prietenoși. Ne-a plăcut mult ce am văzut,ne-am făcut mulți prieteni. Nu am mai fost în zonă și mi-ar plăcea să revin cu prietenii”, ne-a spus Florian Răducanu, unul dintre participanți. Lui Florian i-ar
100 cicloturiști au descălecat la Bulbucata și Clejani [Corola-blog/BlogPost/92522_a_93814]
-
dedicat aproape în exclusivitate. În 2007 participă la primul stagiu de pictură la Pont Aven, Franța, iar un an mai târziu a studiat pictura și și-a desăvârșit tehnica, tot în Franța, la Moulin de Perrot cu George Briata. Devine entuziasmată și tot mai fascinată de posibilitățile de exprimare oferite de pictură, iar în perioada ce a urmat ia decizia care-i va schimba fundamental viața. S-a perfecționat în Franța cu profesorii Michel Taupin și Cristian Jequel (cu maestrul a
“UNIVERS” – Expoziţie de pictură a artistei GEORGETA CONSTANTINESCU [Corola-blog/BlogPost/93362_a_94654]
-
de rând. „Pe acoperișuri, pe stâlpii felinarelor, prin cele mai neașteptate locuri atârnă ciorchine flăcăi și bărbați în toată firea” - descria la 1966 Juan Goytisolo în romanul său Señas de identidad. Femeile țipă isteric, provocând taurul și ațâțând bărbații, mulțimea entuziasmată urlă în mod barbar, toată lumea combate, cu toate mijloacele. „E un public simplu, primitiv, fără turiști..., fără Señoritos cu pălării mari, cu boruri largi și țigări de foi, fără femei frumoase, cu piepteni în păr și mántile fistichii, instalate comod
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93381_a_94673]
-
amintești imaginile luate din elicopter în care apărea o mașină de cursă ce se dădea peste cap de trei ori și se făcea praf, în timp ce ocupanții ei erau azvârliți afară? — Desigur! Erau spectaculoase. — Și îți amintești cum se auzeau strigătele entuziasmate și râsul cameramanului, pentru că-și dădea seama că toate posturile de televiziune aveau să-i cumpere înregistrarea? — Și asta îmi amintesc. — Atunci poți să-ți faci o idee despre ce contează cu adevărat. Imaginile acelea au făcut înconjurul lumii, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2101_a_3426]
-
pe care le căutam. Din curiozitate l-am întrebat dacă Lee îi povestea despre proiectele la care lucra. — Da, sigur că da, a răspuns cordial. Adesea venea aici sus la un pahar când termina lucrul. în ultimul timp era foarte entuziasmată. Nu o mai văzusem așa. Era foarte mulțumită de proiectul la care lucra. —Cele două coloane. —Exact. Coloanele cutii. Deși nu asta era denumirea lor corectă. Ea le numea cumva mai ciudat. M-am uitat la Stephen cu un fel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1980_a_3305]
-
enormă apăsase pe ele, formând groapa aceea. Nu era prea adâncă, abia o jumătate de palmă față de nivelul restului terenului. Îi dădu ocol și apoi se aplecă dintr-o dată, cercetând cu toată atenția locul. Iată aici ceva interesant! exclamă el entuziasmat. Câteva picături de culoare maronie se vedeau împrăștiate la unul dintre capetele scobiturii. La o privire mai superficială ar fi putut trece neobservate printre frunzele de pe jos. Inspectorul își scoase telefonul mobil și făcu câteva fotografii din mai multe unghiuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
șotron, să găsească loc de stat pe trepte. O referire plină de umor la trecut era tot ce-i trebuia. Isabelle putea face lucruri remarcabile În societate pornind de la o singură idee. Mai Întâi o repeta, fermecată, Într-un contralto entuziasmat și cu o umbră de accent sudist; pe urmă o ținea la distanță și-i surâdea cu zâmbetul ei neîntrecut; apoi o oferea În diferite variante, jucând cu ea un fel de de-a prinselea mental - toate În forma nominală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
lenjerie, alege un mic articol roz și-l ridică la lumină apreciativ. CECELIA: Roz? ROSALIND (de afară): Da! CECELIA: Foarte șic? ROSALINDA: Da! CECELIA: L-am găsit! (Se zărește În oglinda mesei de toaletă și Începe să-și rotească șoldurile entuziasmată.) ROSALIND (de afară): Ce faci, o probezi? (Cecelia se oprește din fandoseală și iese, ducând articolul de Îmbrăcăminte pe umărul drept. Pe cealaltă ușă intră ALEC CONNAGE. Își rotește repede ochii În jur și strigă cu o voce puternică: Mama
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
absolut totul până la Keiko, dar În momentul În care a cunoscut-o pe Reiko, a Încetat să-mi mai facă confesiuni. Despre Keiko Îmi aduc și acum bine aminte. Yazaki m-a sunat o dată din Japonia și mi-a spus entuziasmat că a Întâlnit o femeie superexcentrică și că o să-mi facă cunoștință cu ea data viitoare când avea să vină la New York. Și era Într-adevăr o femeie excentrică! Prima dată când am cunoscut-o, Keiko nu avea decât douăzeci și unu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ai dus să arunci o privire. Ce s-a întâmplat? Korsch se așeză pe scaunul ocupat un pic mai devreme de Becker. Arăta mai animat decât îl văzusem vreodată înainte și în mod clar ceva îl făcuse să fie foarte entuziasmat: — Cineva a crezut că îi lipsea un pic de aer creierului său, așa că i-a făcut o gaură specială. O treabă cu adevărat îngrijită. Între ochi. Medicul legist care era acolo estimează că a fost probabil o armă foarte mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
îi dai un telefon fiului lui Frau Lange la revista lui. Poate că reușește să aranjeze vreo vrajă ca să îndepărteze urmele alea. 17 Vineri, 21 octombrie Când i-am sugerat prima dată ideea lui Hildegard Steininger, ea nu fu prea entuziasmată: — Dați-mi voie să văd dacă am înțeles eu bine. Vreți să vă dați drept soțul meu? — Exact. — În primul rând, soțul meu e mort. Iar în al doilea rând, nu semănați deloc cu el, Herr Kommissar. În primul rând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
prin păduri după comori / ... / Comorile mele aprind lumânări" (Cuvintele mele). Poezia Destin, semnată de Eleonora Stamate, se constituie și ea într-un crez artistic, căci poeta își simte încrustate-n palmă cuvintele pe care le "scormonește" stingheră, mirată, dar și entuziasmată găsind, prin interemediul lor, calea spre a cânta iubirea și natura. Amintind de crezul artistic arghezian, Romita Mălina Constantin afirmă și ea că-și rotunjește un cuvânt până-l simte dansând (dincolo de cuvinte, eu). Dacă tematica antologiei ne apare destul de
RECENZIE REALIZATĂ ANTOLOGIEI “ARTĂ SFÂŞIATĂ”( 73 DE POEŢI CONTEMPORANI) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361356_a_362685]
-
Goana după aer, cât și cu prilejul Festivalului Berii care tocmai era pe rol zilele acelea, acolo, în inima municipalității, zguduind imobilele medievale cu decibelii muzicii rock, pop și rap, să împartă exemplare gratis, din cartea ieșită proaspăt de sub teasc.Entuziasmat la lanasare, de felul cum îi fusese primit volumul, el crezu că tot așa se va comporta lumea și de data aceasta, cu ocazia ... IV. 7 (FĂRĂ NICIUN TITLU), de Nicolae Suciu , publicat în Ediția nr. 1831 din 05 ianuarie
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/362802_a_364131]
-
puse pe deget. Martorii aplaudară încă o dată și apoi Sandu spuse: - Hai să facem poze draga mea, și întorcându-se către cele trei persoane, le spuse, doriți să faceți și Domniile voastre poze cu noi? - Da cum să nu! Răspunseră aceștia, entuziasmați. Și prima oară îi dădură domnului în vârstă aparatul de fotografiat. Acesta le făcu poze celor doi tineri și apoi aparatul umblă din mână în mână. Făcură o mulțime de poze împreună. Toți erau veseli și fericiți, de parcă se cunoșteau
CAPUL LUI DECEBAL de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1149 din 22 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362787_a_364116]
-
cade chipiul pe jos, îl ridică, îl scutură de praf și pleacă spre alte meleaguri unde repetă scena. Era vorba de onoarea fetei care rămânea în continuare în sat și după plecarea lui”. Tocmai era aproape de a realiza întâlnirea când entuziasmat... a deschis ochii. În lumina slabă din compartiment, în fața locului ocupat de el, printre pleoape a văzut o frumoasă doamnă, având o eșarfă petrecută după gât, surprins că îl privea, având un zâmbet forțat pe fața ei frumoasă și albă
NECUNOSCUTA de BERTHOLD ABERMAN în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/361095_a_362424]
-
vie și asumată, ori aceasta înseamnă dedicare voluntară în spațiul acesta fără limite, însă fertil și fecund, al neliniștii, îngrijorării și preocupării. Prin ce face pe scenă și prin ceea ce afirmă în fața miilor de oameni și tineri ce îl aclamă entuziasmați, și prin aceste două cărți deja, el nu face altceva decât să destindă spiritul românesc, adică să îl însenineze cu umorul său profund, neaoș și tandru, însă în același timp, îl cheamă la renaștere, revenire, reînviere și regenerare, la a
OMUL FRUMOS – DAN PURIC, AJUNS LA ÎMPLINIREA A 55 DE ANI DE VIEŢUIRE PĂMÂNTEASCĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364127_a_365456]
-
făcu ea jocul... Știi, eu cu Eugen... am hotărât să ne căsătorim, adică să facem cununia civilă cât mai curând... - Felicitări, dragii mei! Sincerele mele felicitări! Să aveți casă de piatră, cum se spune! Vai, ce mare bucurie! strigă ea entuziasmată, ridicându-se de pe scaun pentru a merge să-i îmbrățișeze, după care reveni, dar nu cu aceeași atitudine binevoitoare. Ceva în interiorul ei o întristase vizibil. - Te-ai întristat și... cred că nu mi se pare, Laura. Fruntea sus! o îndemnă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (12) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367707_a_369036]