180 matches
-
trecere, cu straie frecvent descrise în colinde: „D-un veștmânt prelung,/ Lung până-n pământ./ Scris îmi este, scris,/ Soarele și luna;/ În spatele lui,/ Soare cu căldura;/ În ambii umerei/ Doi luceferei;/ Jur-prejur de poale/ Cerul plin de stele,/ Toate văzdurele”. Enumerația aglutinantă compune un tablou uranian total. Repetiția verbului predicativ are menirea de a spulbera orice îndoială asupra celor ce urmează, contemplarea peisajului astral adus pe pământ și, mai mult, pe un pământean, fiind accentuată de sentimentul că sferele sacre au
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
trâmbiți zicând,/ Cu lula fumând,/ De la vad la vad/ Pân’ la Țălingrad” (Ilidia - OravițaBanat). Stilul special de natație îl propulsează pe Pătru în lumea mitului în care am pătruns prin imperfectul indicativ și rămânem prin prelungirea momentului descris cu o enumerație de verbe la gerunziu. Singura apariție a prezentului indicativ face o trimitere la locuitorii timpului profan, comparația având rolul de a semnala proporțiile mitice. Forța și însușirile deosebite ale voinicului au fost demonstrate și, în același timp, s-au îndeplinit
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ei fiind scriitori, dregători, scutieri și paharnici, ca ipostaze ale profanului, în opoziție cu dimensiunea spirituală sacră a mezinei și a împăratului. Cu totul impresionantă este lunga serie de caracteristici divine ale celor trei feți logofeți. Petru Caraman consideră această enumerație aglutinantă o caracteristică a variantelor românești pentru motivul european al copiilor cu emblemă astrală. Basmul dâmbovițean adaugă mărcilor uraniene simboluri spirituale și vegetale: condeiul științei stă după ureche, buzele preiau frumusețea rodnică a florei și, poate, sunt capabile să cânte
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și emoției estetice, în toată furia ei, în timp ce, de asemenea, încearcă să împărtășească cititorilor săi acest sentiment intens, el se revarsă în cea mai mare parte a timpului în acest lirism dezordonat, făcut din sincope, din exclamații, din vocative și enumerații, pe care l-am numit lirism fascist. Nu este un lirism într-o cheie minoră, ci acela al marilor orgi ale pasiunii.” (trad. mea, A.M.) Nu este vorba de a face iden- tificări precise sau să stabilim un profil psihologic
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dus cu pompă de bâlci până în divan, unde îl ia în primire adevăratul vodă, mustrîndu-l mieros. O altă uimitoare scenă este aceea în care Brâncoveanu, iritat de jafurile clucerului Costandin Știrbeiu, îl cheamă la sine și-l împroașcă cu o enumerație furtunoasă de dovezi infamante: "...Dar până când aceste jafuri să le faci, cluciare Costandine, că din nimica, eu te-am rădicat și te-ai făcut slugiar mare, comis mare, și cluciar mare, al șeasele scaun al divanului, și te-am miluit
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
mai ortoman∕ Ș-are oi mai multe ∕ Mândre și cornute ∕ Și cai învățați ∕ Și câini mai bărbați”. Totul este narat repede, expeditiv și obiectiv, participarea sufletească a naratorului fiind remarcată doar prin dativul etic „vor să mil omoare”, iar câteva enumerații cu termeni urmați de epitete adjectivale: „oi mândre”, „cai învățați”, „câni mai bărbați”, evidențiază motivele care stau la baza complotului. Atmosfera liniștită din prima parte este ușor tulburată, ideea fiind sugerată de versul „Pe lapus de soare”, unde apusul de
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
spor de gingășie sentimentelor exprimate. Ca și în alte creații populare, se întâlnesc, ca formule specifice, dativul etic ("vor să mi te omoare", "ca să mi-\ omoare"). care intensifică participarea afectivă a autorului anonim sau a mioarei năzdrăvane, interjecțiile ("iată", "mări"), enumerațiile, repetițiile și reluările ("stăpâne, stăpâne", "mioriță laie, laie bucălaie". "fluieraș de fag", "fluieraș de soc", "mult zice" etc.) prin care se insistă asupra aspectului înfățișat. Versificația este cea specific populară: rima împerecheată sau monorimă, ritm trohaic și măsura de cinci
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
193; Calea Plevnei: Podul de pământ; Calea Griviței era strada Târgoviștei; strada Smârdan era strada Germană; Calea Moșilor fusese numită Podul Târgului de Afară, strada Câmpineanu 194 era Știrbei-Vodă. Trebuie să pui capăt acestui capitol. Mi-ar fi greu să prelungesc această enumerație, fiindcă nici nu-mi pot reaminti toate transformările făcute în curs de aproape 50 de ani.195 128 bucureștii de altădată 190. Hanul Manuc a fost construit în 1808 de un bogătaș armean, Emanuel Mârzaian (Manuc-bei), în partea de sud-est
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
în apropiere de Hala Centrală. 193. Podul Calicilor sau Podul Caliței, dar nu Galiției, cum notează greșit Bacalbașa. 194. Strada Ion Câmpineanu intersectează strada Știrbei-Vodă în spatele Palatului Regal. 195. Dacă ne referim numai la zona centrală a Bucureștilor de pe la 1870, enumerația lui Bacalbașa (cu unele omisiuni: clădirea Teatrului Național, inaugurată în 1852, palatul Când mă uit înapoi îmi dau seama cât de însemnate transformări au suferit Bucureștii. În alte orașe mari din Europa întâlnești pe lângă numeroase firme comerciale noi și foarte
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
sub conducerea lui N. Bassarabescu; bisăptămânalul Oltul (1873- 1874), dirijat de foarte junele Al. Macedonski; Revista științifică (de vulgarizare a știin țelor „naturale și fizice“, 1870-1882), redactată de P.S. Aurelian, C.F. Robescu și Gr. Ștefănescu; Cititorii au putut observa din enumerația făcută cum că presa de acum 50 de ani se distingea prin două caracteristice: Întâia că erau puține ziare cotidiene, iar apariția celor mai multe nu avea dată fixă; apăreau când o dată, când de două, când, cel mult, de trei ori pe
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
coexistența caracterului arhaic (cifre fatidice, formule magice, conjurații demonice etc.) cu cel nou (scene, limbaj din viața obișnuită). Alături de tropi, de personificare, iterație, invocație, blestem („Aibă mersul racului / Și casa gândacului / Și odihna vântului”), se întâlnesc gradații ascendente și descendente, enumerații ș.a. Predominante sunt exprimarea metaforică și abundența structurilor comparative. Bolii i se poruncește să iasă și să piară „Ca roua de soare, / Ca spuma de mare”, duhurilor rele li se spune: „Vă duceți în gura vântului / Să vă loviți de
DESCANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286736_a_288065]
-
populare, iar în partea a doua propune o interesantă tipologizare a incantațiilor populare „după forma în care sunt îmbrăcate, după modul în care se practică”. Potrivit acestui criteriu literar de clasificare, descântecele au următoarele tipuri: rugăminte, poruncă indirectă, blestem, comparație, enumerație, gradație, dialog, povestire. Alături de aceste două corpusuri de texte, merită a fi reținută dintre numeroasele broșuri și volume publicate de G., monografia etnografică Ouăle de Paști (1937), prima lucrare, nu numai la noi, asupra încondeierii ouălor, interesantă și azi prin
GOROVEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287318_a_288647]
-
14 versuri, trohaice de obicei, din câte 5-6 sau 7-8 silabe. Un procedeu artistic ce caracterizează întreaga poezie populară, dar mai frecvent lirica, este paralelismul, cu principalele tipuri: tautologic sau de sinonimie, adversativ, contrastant sau de opoziție, cumulativ sau de enumerație și progresiv sau de gradație. În transfigurarea poetică sunt prezente diferite trepte, de la simpla relatare până la alegorie. Metaforele cele mai frecvent întâlnite sunt de tip onomastic (mândra - iederă, badea - trandafir) și de relație (codrul - frate), care stabilesc legături cu cadrul
CANTEC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286072_a_287401]
-
ceea ce avem în minte. Am ales intenționat expresia vagă „a avea în minte”; astfel, ea corespunde totalității fenomenelor psihologice, puțin cunoscute și incorect clasificate, asupra cărora comunicatorul sau emițătorul, informează pe ceilalți: cunoștințe, amintiri, imagini, păreri, dorințe sentimente etc. Această enumerație demonstrează varietatea elementelor pe care le putem comunica. 1.2.2. În limbajul curent, desemnăm cu termenul de indice orice element care revelează ceea ce este în mod disimulat. În ceea ce privește comunicarea, putem numi indice ceea ce oferă informații asupra unei stări psihologice
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
naratorul; narațiunea la persoana a IlI-a și la persoana I, subiectul operei literare, momentele subiectului, timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. ● Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metafora. Alegoria. Inversiunea. Strofa și versul. Rima (monorima, rima împerecheată, încrucișată, îmbrățișată). Măsura. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). ● Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretică). ● Genuri
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus. 7. Stabilește n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei narațiuni). 8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumerație/ o altă figură de stil. 9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat. 10. Precizează măsura, ritmul și rima strofei de mai sus. 11. Selectează un fragment, de cel mult n
ORDIN nr. 4.787 din 1 septembrie 2003 pentru aprobarea Calendarului şi a Metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale organizate în vederea accesului absolvenţilor clasei a Viii-a m clasa a IX-a a anului şcolar 2004-2005. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156661_a_157990]
-
de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]
-
Redactează un rezumat, de maximum n rânduri, al textului de mai sus. 7. Stabilește n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei narațiuni). 8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumerație/o altă figură de stil. 9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat. 10. Precizează măsură, ritmul și rimă strofei de mai sus. 11. Selectează un fragment, de cel mult n
ORDIN nr. 4.327 din 30 august 2002 cu privire la aprobarea Metodologiei de organizare şi desfăşurare a examenului de capacitate 2003. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/150296_a_151625]
-
de recurenta (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorica, exclamația retorica, invocația retorica), figuri semantice (epitetul, comparația, metaforă, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsura metrica, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
aliterație, antiteza, arta poetica, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorica, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorica, laitmotiv, lirism obiectiv/subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar
ANEXE din 31 august 2004 cu privire la lista disciplinelor la care se sustine examenul naţional de bacalaureat pentru probele d), e) şi f) şi programele pentru disciplinele examenului naţional de bacalaureat din sesiunile anului 2005*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/165281_a_166610]
-
de recurență (motiv poetic, laitmotiv); - nivelurile textului poetic: fonetic, morfosintactic, lexico-semantic și stilistic. c. Limbajul și expresivitatea textului poetic - caracteristicile limbajului poetic (expresivitate, ambiguitate, sugestie etc.); - imaginarul poetic; - procedee artistice/ figuri de stil - concept, clasificare: figuri sintactice și de construcție (enumerația, repetiția, paralelismul sintactic, refrenul, simetria, antiteza, interogația retorică, exclamația retorică, invocația retorică), figuri semantice (epitetul, comparația, metafora, oximoronul, sinestezia, simbolul), figuri de sunet (aliterația); - elemente de prozodie: strofa, vers, vers alb, măsură metrică, rimă, ritm. 4. Dramaturgia a. Dramaturgia - accepții
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
aliterație, antiteză, artă poetică, autor, basm cult, câmp semantic, cititor, comedie, comic, comparație, compoziție, conflict, construcția subiectului (expozițiune, conflict, intrigă, punct culminant, deznodământ), curent literar, dramaturgie, dramă, elemente ale situației de comunicare (emițător, receptor, mesaj, cod, canal, context)/ funcțiile comunicării, enumerație, episod, epitet, eul liric, exclamație retorică, fantastic, ficțiune, figură de stil, final, imagine artistică, incipit, indicații scenice, interogație retorică, laitmotiv, lirism obiectiv/ subiectiv, metaforă, modalități de caracterizare a personajului literar, modernism, moduri de expunere (narațiune, descriere, dialog, monolog), motiv literar
ORDIN nr. 4.786 din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156685_a_158014]
-
personajul; narațiunea la persoana a III-a și la persoana I; subiectul operei literare; momentele subiectului; timpul și spațiul în narațiune). Descrierea (portretul literar, tabloul). Dialogul (mijloc de caracterizare a personajelor). Personajul: caracterizarea - portretul fizic și portretul moral. - Personificarea. Comparația. Enumerația. Repetiția. Epitetul (tipuri de epitete). Hiperbola. Antiteza. Metaforă. Alegoria. Inversiunea. - Strofa și versul. Rimă (monorima, rimă împerecheata, încrucișata, îmbrățișată). Măsură. Piciorul metric (bisilabic). Ritmul (troheul și iambul). - Textele literare - populare și culte. Caracteristicile operei folclorice (orală, anonimă, colectivă, sincretica). - Genuri
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]
-
rânduri, al textului de mai sus. 7. Stabilește n argumente, care să demonstreze că fragmentul reprodus aparține unei descrieri (sau unei narațiuni) sau unei opere epice/lirice/dramatice. 8. Transcrie un fragment, de cel mult n cuvinte, care conține o enumerație/o altă figură de stil. 9. Explică, în maximum n rânduri, care sunt raporturile dintre autor, narator și personaj în textul dat. 10. Precizează măsură, ritmul și rimă strofei de mai sus. 11. Selectează mărci lexico-gramaticale/un fragment/de cel
ORDIN nr. 5.001 din 31 august 2006 privind aprobarea calendarului, a programelor şi a metodologiei de organizare şi desfăşurare a testelor naţionale, în vederea accesului absolvenţilor clasei a VIII-a în clasa a IX-a a anului şcolar 2007-2008. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/180462_a_181791]