287 matches
-
29-42. • Vezi M. Wissemann, Die Spezialisierung des römischen Handels, în ibidem, 3, 1984, 1, • 116-124; N. Zugravu, Glosar de termeni, în V. Pârvan, op. cit., p. 261-268. Vasile Pârvan și-a fundamentat analiza valorificând materialul existent la acea vreme în domeniul epigrafic 47, papyrologic 48, literar 49 și chiar arheologic 50. Pe baza lui a urmărit dispersia și prezența diverselor „naționalități“ de negustori fie ca întreprinzători independenți, fie sub forma asociațiilor de comercianți (corpora, collegia, conventus), respectiv a italicilor în provincii, inclusiv
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
recherche scientifique (RPC 403) et l’École française de Rome, Roma, 1989, p. 339-365. 72 V. Pârvan, op. cit., p. 134, 137, 164. 73 Ibidem, p. 134. oraș a devenit, așa cum o acreditează izvoarele vremii 74 și cum o atestă descoperirile epigrafice și arheologice recente, un centru economic cu o activă „burghezie“ negustorească 75 și un nod de-o importanță excepțională în desfășurarea relațiilor comerciale dintre provinciile sudice și cele nordice, dintre partea occidentală și cea orientală a statului roman, dintre Imperiu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
dinamism comercial din secolele I-III d.H. se datora absenței oricărei constrângeri care ar fi putut îngrădi deplasarea negustorilor dintr-o parte în alta a statului, intervenționismul etatic în materie de comerț manifestându-se abia din secolul al III-lea79. Descoperirile epigrafice și studiile de economie romană imperială din ultimul secol au dat întru totul dreptate savantului român; „aucune entrave d’ordre juridique ou administratif - scria, în acest sens, Henriette Pavis d’Escurac - n’intervint jamais sous le HautEmpire, de la part des
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
annonară a uleiului baetic)83, pentru ca în Imperiul târziu să devină agent producător și comercial și să controleze circulația mărfurilor prin diferite forme de fiscalitate și prin măsuri legislative 84. • Vezi N. Zugravu, în ibidem, p. 139-153, cu numeroase surse epigrafice și bibliografie; adaugă J.-L. Ferrary, Cl. Hasenohr et M.-Th. Le Dinahet, avec la collaboration de M.-Fr. Boussac, Liste des Italiens de Délos, în Les Italiens dans le monde grec..., p. 183-235. • V. Pârvan, op. cit., p. 190-191; cf.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
p. 378-381 et passim.} {\footnote 102 Martiriul Sfanțului Sava Gotul, I, 2, ed. R. Knopf și G. Krϋger, Ausgewählte Mϋrtyreraten, 3-e, Auflage, Tϋbngen, 1929, p. 119 cf. Pr. Prof. Ioan Rămureanu, art. cît., p. 384-385.} {\footnote 103 V. Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911, p. 137.} {\footnote 104 Pr. Prof. Ioan Rămureanu, art. cît., p. 381-384 s.q.} Pătruns de credință cea adevărată, acest Sfânt Părinte pe care Dumnezeu ni l-a rezervat că pe un mare dar
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/166_a_478]
-
nu ne permite să tragem concluzia că în acel loc exista o școală de scribi. Cele mai multe inscripții care conțin abecedare nu sunt opera scribilor, ci a meșteșugarilor, care aveau slabe cunoștințe despre scrierea literelor 1. Relația dintre textele biblice, mărturiile epigrafice și instituțiile de învățământ ale vechiului Israel sunt subiect de cercetare relativ recent, multe aspecte ale acestei probleme așteptând încă să-și afle clarificarea 2. Formarea literară a cărților biblice și procesul integrării lor în canonul scripturistic ține, într-o
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
scrise exclusiv în limba ebraică, după cum demonstrează manuscrisele de la Marea Moartă. Limba și scrierea greacă erau folosite la redactarea documentelor și inscripțiilor, atât în Egipt 2, cât și în comunitățile iudaice elinizate din bazinul Mării Mediterane. În orice caz, mărturiile epigrafice care s-au păstrat până în zilele noastre demonstrează limpede că la începutul Evului Mediu, în țările creștine, ebraica înlocuiește treptat greaca și latina, evreii europeni folosind exclusiv limba ebraică, atât pentru inscripții, cât și pentru documente și texte literare. După cum
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
pe fragmente de vase a numelor celor condamnați la așa-numita „ostracizare”. Pe teritoriul Țării Sfinte s-au descoperit mai multe astfel de ostraca, cele mai importante fiind cele de la Arad, Hazor, Lachiș și Samaria. O semnificație deosebită prezintă materialul epigrafic abundent descoperit la Arad, scris în ebraică și în aramaică. S-au descoperit 107 ostraca în ebraică, majoritatea scrise cu cerneală și câteva incizate (3 dintre ele au fost descoperite în 1976 și descifrate de Rainey). Unele vase de la templu
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
Introducere Prezența creștinismului în Sciția Minor încă din primele secole, fapt relatat în scrierile unor istorici ai antichității, a început a fi demonstrată de către cercetarea arheologică de la sfârșitul secolului XIX. În secolul XX, analiza creștinismului, sub diferitele sale aspecte (organizatoric-funcțional, epigrafic, arhitectural etc.), avea să intre în domeniul de cercetare al specialiștilor odată cu individualizarea unor noi elemente privind prezența paleocreștină în necropolele Sciției Minor. Pentru analiza elementelor sus-amintite, ca urmare a interesului acordat de către arheologia secolului XX, această știință avea să
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
text amestecat de formulări creștine și nu numai. În multe cazuri, mormântul sau lespedea funerară sunt denumite memoria, și, mai rar sau numai o singură dată, tumulus. În primul capitol destinat Istoricului cercetării, cititorul pasionat întâlnește izvoarele narative, arheologice și epigrafice utile studierii aprofundate și informării asupra cvasi-totalei cercetării arheologice, dar și o vastă bibliografie de specialitate. Capitolul succesiv, destinat cercetărilor în necropolele din Sciția Minor conține: un catalog alfabetic detaliat al descoperirilor arheologice și problemele ce se impun unei prezentări
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
și cu unele Considerații finale. Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I Istoricul cercetării 1. Izvoare narative, arheologice și epigrafice Materialele narative, arheologice și epigrafice referitoare la diferite regiuni din teritoriul țării noastre, stăpânite în antichitate de romani - Dobrogea, Transilvania, Oltenia, Banatul, vestul Munteniei -, au constituit o foarte veche preocupare. O importantă sursă narativă pentru tema noastră o constituie volumul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
Această contribuție istorică, sub forma unor analize sistematice, vine în sprijinul aprofundărilor științifice ulterioare ori individuale de îmbogățire culturală despre istoria creștinismului pe meleagurile pontice românești. Capitolul I Istoricul cercetării 1. Izvoare narative, arheologice și epigrafice Materialele narative, arheologice și epigrafice referitoare la diferite regiuni din teritoriul țării noastre, stăpânite în antichitate de romani - Dobrogea, Transilvania, Oltenia, Banatul, vestul Munteniei -, au constituit o foarte veche preocupare. O importantă sursă narativă pentru tema noastră o constituie volumul II din Fontes Historiae Daco-Romanae
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
foarte veche preocupare. O importantă sursă narativă pentru tema noastră o constituie volumul II din Fontes Historiae Daco-Romanae - Izvoarele istoriei României (București, 1970), publicat de Haralambie Mihăescu, Gheorghe Ștefan, Radu Hâncu, Vladimir Iliescu, Virgil C. Popescu, precum și culegerea de informații epigrafice publicată de Emilian Popescu (Inscripțiile grecești și latine din secolele IV-XIII descoperite în România, București, 1976). Materialul arheologic, fiind destul de vast, îl vom aminti de-a lungul prezentării noastre în spațiile destinate analizei acestui element. Începând din a doua jumătate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
fost găsit osemintele unor martiri, ale căror nume se pot verifica în textele martirologiilor, susținute de confirmarea unei inscripții grecești (prima jumătate a secolului IV): (Martirilor) Kyrillus, Kyndeas și Tasius le încredințez pe Euphrasius, cu siguranță martiri locali, atestați și epigrafic, atestați de textele martirologiilor, de unde aflăm despre prezența unui număr destul de mare de adepți ai creștinismului căzuți în timpul persecuțiilor de la sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea în unele așezări din provincia dunăreană. Textelor din martirologii
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
doctrinei creștine. În interiorul cavoului a fost descoperită și o cruciuliță de aur, ale cărei brațe erau formate din mici tuburi din foi subțiri de aur, lipite la capete. Este vorba de un mormânt (cavou de familie) creștin. Analiza semnelor descriptive (epigrafic sau pictural), a poziției scheletelor (V-E) cât și a inventarului, determină datarea monumentului în secolele VI-VII. 3. Beroe (Piatra Frecăței, jud. Tulcea) Situl arheologic Beroe, aflat pe malul Dunării, la 3 km sud de comuna Ostrov (jud. Tulcea
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
la o serie de descoperiri întâmplătoare (prilejuite de numeroasele lucrări edilitare și de modernizare a Mangaliei). Tot acum și aici, rezultatele intervențiilor repetate de salvare și al săpăturilor organizate au scos la lumină o varietate de descoperiri arheologice, numismatice și epigrafice, corespunzătoare diferitelor etape ale vechiului oraș. Continuarea săpăturilor arheologice în oraș azi nu mai e posibilă datorită prezenței unor construcții moderne, amplasate peste zona arheologică, deși era cunoscută efectuarea unor sondaje de către Oreste Tafrali și, parțial, de către Th. Sauciuc-Săveanu în
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
a fost că mulți dintre martirii amintiți în metropola provinciei - Tomis - n-au suferit martirajul în acest oraș, datorită coincidenței frapante între diferitele sărbători celebrate în cetatea tomitană și cele din unele așezări provinciale de pe limesul dunărean. Descoperirea unui fragment epigrafic în limba greacă, menționând prezența unui martir și episcop, probabil din timpul persecuției lui Licinius din 320-323, al cărui nume a rămas necunoscut. Începând din secolul IV, episcopii de Tomis se evidențiază ca apărători îndârjiți ai ortodoxiei teologice, păstrând cu
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
deja nominal, a căror prezență este confirmată de inscripțiile descoperite aici. 12.4 Salsovia (Nufărul, jud. Tulcea) Cetatea Salsovia a fost locuită încă din epocile bronzului și elenistică. O diplomă militară din vremea lui Nerva (96-98), cel mai vechi document epigrafic cunoscut până acum la Salsovia, ne indică prezența unei unități de cavalerie. Cetatea a funcționat drept castru încă în prima jumătate a secolului III (Itinerariul Antonini și Tabula Peutingeriana); ulterior este amintită o vexilația Legio I Iovia și o unitate
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
rurală și o necropolă tumulară. Dacă la 1872 zidurile cetății, groase de 2 m se păstrau la o înălțime de 3 m, exploziile belice (1940-1945) și extragerea pietrei de către localnici au afectat destul de mult monumentul antic. Un document de natură epigrafică descoperit la Salsovia, de proveniență păgână, descrie ultimele eforturi de supraviețuire a religiilor păgâne în fața creștinismului. Prin urmare, inscripția a fost depusă la baza unui simulacru înălțat din porunca împăratului Licinius (308-324), pentru cinstirea Sfântului zeu Soare, iar aceasta, pentru
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
amfore sub gâtul căreia sunt scrise cu vopsea două însemnări, de unde rezultă că acest vas a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe întreaga suprafață a cetății s-au mai descoperit printre altele și unele amfore care aveau niște formule epigrafice creștine, dintre care amintim: 1) Maria a născut pe Isus; 2) Maica Domnului; 3) Lumina lui Dumnezeu; 4) Dumnezeu preastrălucitor etc. În afară de blocul marcat cu o cruce adâncită, descoperit în puțul unei fântâni secrete, s-au m-ai găsit alte
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
întâlnit în necropole păgâne. Elementele prezenței paleocreștine sunt date de înhumarea lor în bazilică, de orientarea V-E a defuncților, de semnul crucii pe o cărămidă din mormântul D, precum și de descoperirea unor amfore (în afara mormintelor, vezi infra) conținând formule epigrafice creștine); 6) Tomis (municipiul Constanța): din cele 27 de mormintele simple cu groapă rectangulară, descoperite între 1987-1992, unele prezentau urme de sicriu, marcaje de una sau mai multe țigle, altele nici măcar atât. Absența inventarului funerar a determinat o datare specifică
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
dromos (descoperită la 15 august 2001). Monumentul conține scheletele a doi martiri (Epictet și Astion, secolul III). Asistăm la o înhumare ulterioară din secolul VI, precum și la o serie întreagă de elemente paleocreștine: reprezentări picturale în roșu și verde, scrieri epigrafice, orientarea V-E a scheletelor, absența inventarului etc.; 4) cripta mică a unei bazilici din Histria (jud. Constanța), descoperită în 1950. Cripta, zidită din cărămizi legate cu mortar, a fost prevăzută cu o scară din cărămidă construită în partea de
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
nord-vestul orașului a cărei sacristii a fost însemnată cu cruci de marmură sau de calcar, asemenea capitelurilor care mai au și inscripții cu caracter creștin; 5) descoperirea la Capidava (jud. Constanța) a unei cruci de bronz cu reprezentări sculpturale și epigrafice creștine; 6) prezența la Dinogeția (Bisericuța, jud. Tulcea) a unei pietre gravate (gemă abraxea) cu conținut creștin; 7) descoperirea la Histria (jud. Constanța) a unui mic tezaur de obiecte de aur (cruciulițe, fibule din aur și din bronz purtând semnul
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
opaițe, vase, obiecte de metal, sculpturi, a unei cruciulițe de bronz etc.; b) fragmentul dintr-o lucernă cu ansa cruciformă care a aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe suprafața cetății au mai fost descoperite și câteva amfore cu formule epigrafice creștine (vezi supra) catarame decorate în mijloc cu câte o cruce; 12) prezența la Tomis (municipiul Constanța): a) a unui fragment epigrafic grecesc ce amintește de prezența unui «martir și episcop»; inscripția (secolul VI) fiind incompletă, nu a putut fi
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]
-
aparținut preotului Lukonochos, fiul lui Lukatios. Pe suprafața cetății au mai fost descoperite și câteva amfore cu formule epigrafice creștine (vezi supra) catarame decorate în mijloc cu câte o cruce; 12) prezența la Tomis (municipiul Constanța): a) a unui fragment epigrafic grecesc ce amintește de prezența unui «martir și episcop»; inscripția (secolul VI) fiind incompletă, nu a putut fi identificat nici personajul. Textul contribuie la atestarea prezenței episcopatului la Tomis; b) a unor invocații paleocreștine prezente pe inscripțiile funerare grecești, care
Elemente ale prezenţei paleocreştine în necropolele din Sciţia Minor (secolele IV-VI) by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100982_a_102274]