638 matches
-
care: 25 membri ai Academiei Române, 45 membri ai altor academii din străinătate, 6 mitropoliți, 18 arhiepiscopi și episcopi, 36 doctori Honoris Causa, 326 de profesori universitari doctori, 223 doctori în științe medicale și în alte științe, 338 de poeți, eseiști, epigramiști, critic de artă, film, etc.În continuare se mai află o scrisoare de apreciere pentru munca de cercetare și editare a domnului Constantin Toni Dârțu, semnată de regretatul scriitor, filosof și eseist dr.Artur Silvestri, apoi este publicată o listă
PERSONALITĂŢI DIN ROMÂNIA PROFUNDĂ ÎN ENCICLOPEDIA LUI CONSTANTIN TONI DÂRŢU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 258 din 15 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364589_a_365918]
-
în: Ediția nr. 379 din 14 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Regulamentul Festivalului Național de Poezie „Ion Budai Deleanu” Ediția a-II-a, Geoagiu, 31.08- 02.09.2012 Cenaclul Literar„Ion Budai Deleanu”din Geoagiu împreună cu Liga Scriitorilor din România, Cenaclul Epigramiștilor Olteni, Asociația Scriitorilor din Județul Hunedoara și Asociația Florema Design din Orăștie organizează în perioada 31.08-02.09.2012 cea de-a doua ediție a Festivalului Național de Poezie„Ion Budai Deleanu”. Se vor trimite un număr de trei poezii
REGULAMENTUL FESTIVALULUI NAŢIONAL DE POEZIE ION BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361303_a_362632]
-
nouălea baraj în arc din lume din momentul respectiv. Lacul ce s-a format, adică cei 465 de milioane de metri cubi de apă, era atunci al doilea ca mărime de pe râurile din țara noastră”. În continuare, inginerul poet, prozator, epigramist, azi pensionarul Mălai, fixându-și ochii pe unul dintre tablourile expoziției, semnat de pictorul turdean Gavril Nechifor, îmi spune: „Nu voi uita niciodată caracteristicile tehnice ale barajului - înălțimea 166,6 metri, grosimea la coronament 6 metri, cea de la bază 25
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
acceleratul care înfășura distanțele pe roți înaintând cu viteză spre Orăștie pentru a participa la primul Festival Interjudețean de Poezie dedicat lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador Petre Gigea-Gorun, din Craiova, avândul ca inițiator pe tânărul scriitor Claudiu Șimonați, locuitor pe acele meleaguri încărcate de istorie.Era vineri 26 august a.c. Fereastra compartimentului în care ne aflam se transformase, parcă, într-un
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
prezența delegaților și a unui numeros public, și a presei hunedorene, după care scriitorul Al.Florin Țene a adus salutul membrilor Ligii Scriitorilor din România și a vorbit despre această organizație profesională. În continuare domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni vorbit despre activitatea cenaclului pe care-l conduce, aducând salutul acestora. După această deschidere festivă a urmat conferința”Ioan Budai Deleanu-promotor al promovării limbii literare române-191 de ani de la trecerea în eternitate “ susținută de către scriitorul și critical literar Al.
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361514_a_362843]
-
acceleratul care înfășura distanțele pe roți înaintând cu viteză spre Orăștie pentru a participa la primul Festival Interjudețean de Poezie dedicat lui Ioan Budai Deleanu, autorul poemului de largă respirație”Țiganiada “.Festival organizat de Liga Scriitorilor din România și Cenaclul Epigramiștilor Olteni, condos de distinsul ambasador Petre Gigea-Gorun, din Craiova, avândul ca inițiator pe tânărul scriitor Claudiu Șimonați, locuitor pe acele meleaguri încărcate de istorie.Era vineri 26 august a.c. Fereastra compartimentului în care ne aflam se transformase, parcă, într-un
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
prezența delegaților și a unui numeros public, și a presei hunedorene, după care scriitorul Al.Florin Țene a adus salutul membrilor Ligii Scriitorilor din România și a vorbit despre această organizație profesională. În continuare domnul ambasador Petre Gigea-Gorun, președintele Cenaclului Epigramiștilor Olteni vorbit despre activitatea cenaclului pe care-l conduce, aducând salutul acestora. După această deschidere festivă a urmat conferința”Ioan Budai Deleanu-promotor al promovării limbii literare române-191 de ani de la trecerea în eternitate “ susținută de către scriitorul și critical literar Al.
SCRIITORI CLUJENI PE URMELE LUI IOAN BUDAI DELEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361515_a_362844]
-
-i cu Cincinat! E talentat sau e șiret? Poeții spun că-i magistrat, Iar magistrații că-i poet! Destinul lui Cincinat pare o farsă sclipitoare cu un sfârșit amar. Cu o mare celebritate în timpul vieții, astăzi a rămas doar un epigramist uitat prin colbul bibliotecilor. Publică poezii încă din clasa a-V-a, fiind una din celebritățile Liceului Sf. Sava. Ca student în drept se bucură de prietenia câtorva scriitori și profesori, devenind prim-redactor al „Literatorului”. Macedonski îi dedică articole
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
alții. La moartea lui, Elena Văcărescu îi dedică un articol de amintiri în „La Roumanie Nouvelle”, numindu-l „un poete latin”. Radu D. Rosetti îi elogiază viața și poezia: „Cu Cincinat Pavelescu omenirea pierde pe unul din cei mai talentați epigramiști ai ei”. El de altfel scrisese niște versuri profetice pentru soarta lui: Și-acum, în drumul spre mormânt Privind amurgul arămiu, Când simpt ce-aș fi putut să fiu Mă-nduioșez văzând ce sunt” George Călinescu arată că Cincinat „ a
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
rimat îi dedicase lui Caragiale, numindu-l „un mare calomniat”, consolându-l cu infantilitatea criticilor: ” Să nu te miri când bârfitori Iubesc în nobila ta muncă: Copiii pietre nu aruncă Decât în pomii rodotori.” Cu amicul Periețeanu, „glorie a baroului, epigramist, poet și literat distins” a fost necruțător când acesta a publicat o plachetă cu „Opt portrete” de animale, descrise în tot atâtea sonete: „Volumu-n fond nu-i tocmai rău: Tiparul, stilul și hârtia; Dar nu-ți pricepem modestia De-a
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
supremație Nu la Paris, ci în guvern”. Cele mai spirituale epigrame ale lui Cincinat ni se par astăzi cele în care era el însuși implicat. Aici se vede candoarea inteligenței sale, mereu vii cu nemăsuratul orgoliu de a fi un epigramist prin naștere, incintestabil: „D-ale voastre epigrame Cincinat n-are habar. Aveți aerul că vindeți Cstraveți la grădinar.” Pentru Cincinat epigama era limbajul însuși prin care își depășea preopinentul prin idei: „Amândoi avem o boală Și-am căzut victima ei
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
inflexibilului magistrat, scandându-și tainic sentimentele sfioase în romanțe devenite ale tuturor și în epitalamuri care nu l-au celebrat niciodată pe el, neînțeles și nerealizat în idealurile sale artistice, cincinat Pavelescu rămâne ultimul trubadur în literatură și cel dintâi epigramist al nostru. Prof. ION IONESCU-BUCOVU Referință Bibliografică: CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 905, Anul III, 23 iunie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
redactor-șef: Grigore-Marian Dobreanu, redactor-șef adjunct: Constantin Brânzan), anul VI, nr. 22 / aprilie - iunie 2013. Indiscutabil, epigrama este „sarea și piperul“ unei literaturi, după cum dovedește și numărul 22 / 2013 al revistei Cugetul, ce apare la Craiova, sub egida Cenaclului Epigramiștilor Olteni. Prima pagină a rubricii Să ne amintim de clasici publică o poezie de fin umor, La o cafea («Femei am adorat și eu o droaie, / Pe toate le-am iubit că un zevzec; / Lenuța, Jeni, Mimi și Aglae... / Trecut
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
pp. 4 - 6). Rubrică secundă, C[enaclul]E[pigramiștilor]O[lteni] și „Cugetul“ la o aniversare (pp. 7 - 15), prin până „reîntemeietorului“ Petre Gigea-Gorun, reamintește (în aprilie 2013) că, în urmă cu cinci ani, în ajunul lansării op-ului Printre epigramiștii olteni (o impresionant-istorică antologie a epigramei din spațiul spiritual de Alutuania > Oltenia), la «11 aprilie 2008, orele 17», cei „șapte spadasini ai catrenului / penelului“ - Gabriel Bratu, Marius Coge, Petre Gigea-Gorun, Ștefan Marinescu, Constantin Păun, Mircea Ursei și N. Vintilă - au
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
impresionant-istorică antologie a epigramei din spațiul spiritual de Alutuania > Oltenia), la «11 aprilie 2008, orele 17», cei „șapte spadasini ai catrenului / penelului“ - Gabriel Bratu, Marius Coge, Petre Gigea-Gorun, Ștefan Marinescu, Constantin Păun, Mircea Ursei și N. Vintilă - au înființat Cenaclul Epigramiștilor Olteni și revista Cugetul - ca bază de lansare a „săgețior“ / „rachetelor“ satirice în spațiul cotidian-cosmo-comic. Frumoase epigrame aniversare, „șarje amicale“, „sonet-epigrame“, epistole blând-umoristice etc. semnează în numărul 22: I. I. Bencei, N. Bunduri, G. Butulescu, Ion Cuzuioc, Eugen Deutsch, Mariana
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
dați; Are însă doar intenții, / nu și posibilități.» - Unui profesor admirând o blondă), Mircea Ursei (« La Operă, ca un făcut, / Pe când se duse într-o seară, / Cu soața lui a fost văzut / De... secretara» - Ghinion), N. Vintilă („Pentru Cătălina Orsivschi, epigramista și creatoarea Muzeului-cu-Ouă-Încondeiate din Bucovina“: «Cătălina, te știu bine, / Ești femeie, nu găină, / Atunci, spune-ne și nouă, / Cum făcuși atâtea ouă?»), Constantin Păun («De când scrie Păunescu, / N-am văzut talent mai bun ! / Eu sunt unul fără... „escu“, / Deci semnez
ZECE REVISTE DE CULTURĂ/ LITERATURĂ DIN VALAHIME ÎN CRONICA DE VARĂ 2013 de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363936_a_365265]
-
pe cale de consecință, să editeze periodic o revistă. Care revistă are titlul ingenios și... buclucaș de "Booklook". Scriitorul Mihai Batog Bujeniță, căruia i se datorează ideia și care conduce revista de umor, este directorul publicației, iar redactor șef este prolificul epigramist Eugen Deutsch. De altfel, personal, am bucuria de a face parte din colegiul de redacție alături de prietenul George Roca din Australia și de umoriștii Mihai Haivas, Sorin Coltarciuc și Gheorghe Bălăceanu. Dar de ce a intrat Eduard Mattes din Haifa în
EDUARD MATTES INTRĂ ÎN BUCLUC de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2133 din 02 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362834_a_364163]
-
vie- Rodica Dascălu e de ajuns o oglindă bine lustruită adevărat mister pentru a-mi vedea sufletul exprimat prin propria privire reflectat de omul din preajmă oglindă vie pentru lăuntrul din mine lectură 21 ian 2015, la Atelier. Spre final epigramistul Aurel Sfichi ne-a tratat cu umor șfichiuitor de cea mai buna calitate. A fost frumos, și vom continua... Lectură recomandată: O mie de cocori de Kawabata. O carte în care imaginile devin stări sufletești în specificul nipon, dar devin
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
și fără pretenții despre poezie, artă și bucuria de a citi. Despre oameni ce să mai spun... Începând cu Cristina Stefan, prietenele mele Mioara Băluță, Carmen Ștefania Luca și Carina Banu, apoi scriitoare minunate precum Mihaela Băbușanu și Mara Paraschiv, epigramistul Eugen Sfichi, fosta mea colegă de serviciu și o poetă cu un suflet deosebit Rodica Dascălu și alți oameni frumoși, ne-am simțit atât de bine împreună că ne-a fost greu să ne despărțim după cele două ore. S-
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
aceasta varietatea a fost la ordinea zilei. Deși nu mulți la număr (întâlnirile la Atelier sunt mereu intime și extrem de plăcute), participanții s-au remarcat, în afară de talent, prin unicitatea lor. Am avut printre noi, poeți, scriitori, profesori, pictori, actori, ziariști, epigramiști, cu vârste de la 20 la mai multe zeci de ani, totul funcționând într-o comuniune perfectă. Pentru început, Cristina Ștefan ne-a prezentat o foarte tânără poetă, Alexandra Ghinga. Alexandra a venit însoțită de mai mulți prieteni, care o cunosc
SĂ NE CUNOAȘTEM SCRIITORII BĂCĂUANI! SERI LITERARE de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363348_a_364677]
-
Cluj, căreia i s-a făcut o schiță de portret literar, a trimis cele mai noi cărți ale sale: „Frumusețea scrisuluiˮ, „Consemnări pe curatˮ, „Îmi plec frunteaˮ. A urmat cel mai emoționant moment al zilei: Al. Florin Țene a acordat epigramistului Marian Popescu o „Diplomă aniversarăˮ ce a fost preluată de soția sa, Silvia Popescu. Partea a doua a ședinței de cenaclu a avut ca obiect câteva lansări de carte. Scriitorul Al. Florin Țene a venit înaintea asistenței cu recentul său
TOAMNA A VENIT CU ROADE BOGATE LA CENACLUL LITERAR „ARTUR SILVESTRIˮ de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1732 din 28 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/363449_a_364778]
-
i s-au tipărit în timpul vieții 6 volume de versuri care i-au adus notorietatea, a făcut gazetărie, a scris cronică dramatică și plastică etc. În anul 1914 s-a căsătorit cu pictorița și poeta Claudia Millian, fosta soție a epigramistului Cridim, având un copil, pe Mioara Lucreția. Opera lui a avut în epoca, dar și după aceea, un destin mai puțin obișnuit. Receptarea ei frizează senzaționalul. Românele “Coregent la limba română”, “Roșu, galben și albastru” și “Bărbierul regelui Midias sau
ION MINULESCU-POETUL CARE A REABILITAT ROMANŢA TRADIŢIONALĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362368_a_363697]
-
Star, reușește să aducă în fața cititorilor săi reflecțiile personale în texte pline de conținut dintre care aș evidenția câteva: „Octavian Goga și Ady Endre”, „Văcăreștii-o dinastie poetică”, „Dorina Stanca - scena și trecerea timpului!. Volumul cuprinde o serie de prezentări ale epigramiștilor de ieri și de azi, realizate cu luciditate, folosind cu atenție scrierile lor care îi recomandă ca fiind valoroși și nu ține seama, de cele mai multe ori, de orgoliul tot mai evident din lumea epigramiștilor. Răsfoind filele volumului am aflat numeroase
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
cuprinde o serie de prezentări ale epigramiștilor de ieri și de azi, realizate cu luciditate, folosind cu atenție scrierile lor care îi recomandă ca fiind valoroși și nu ține seama, de cele mai multe ori, de orgoliul tot mai evident din lumea epigramiștilor. Răsfoind filele volumului am aflat numeroase epigrame savuroase actuale și azi, scrise în perioada propusă de Silvia Popescu în cartea sa. Iată câteva dintre acestea compuse la vremea respectivă de colegii mei epigramiști: Marian Popescu - Schelet național Vine lumea să
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]
-
de orgoliul tot mai evident din lumea epigramiștilor. Răsfoind filele volumului am aflat numeroase epigrame savuroase actuale și azi, scrise în perioada propusă de Silvia Popescu în cartea sa. Iată câteva dintre acestea compuse la vremea respectivă de colegii mei epigramiști: Marian Popescu - Schelet național Vine lumea să mă vadă, Cornel Udrea m-a-ntrebat: De ce umbli-n Cluj pe stradă Ne-ngropat? Gheorghe Penciu - Unui ajuns Cu „puțintica lui răbdare” Și o cocioabă-n Tirchilești, În patru ani de guvernare Făcu cinci
TRĂIRI ŞI EMOŢII DIN LUMEA CONDEIERILOR de GABRIELA GENŢIANA GROZA în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362442_a_363771]