902 matches
-
peste 700.000 de familii în 1989). Când ne referim, prin urmare, la tipologia familiei, trebuie să avem în vedere că putem găsi aproape o infinitate de criterii (și tipuri), dar că multe dintre ele nu au aproape nici o valoare epistemică (familie activă, familie pasivă, de pildă), că unele au o funcție conjuncturală (în cercetări pe diferite teme), după cum există tipuri de familie care au o valoare științifică generală pentru sociologia familiei. Ele vor fi analizate în cele ce urmează. 3
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
dorința de a avea un copil sau, eventual, doi. În rest, este calcul pragmatic. Cu câteva axiome, paradigma costuri-beneficii construiește sisteme argumentative eficiente în descrierea și explicația fecundității, depășind cantonarea în perimetrul atât de delicat, dar și atât de fragil epistemic al subiectivității pure, al dragostei în sine pentru ființele umane. Cred totuși că deocamdată este greu să se înțeleagă diferențele marcante dintre Est și Vest, dintre societățile tradiționale și cele moderne, fără a invoca un factor cultural important: schimbarea radicală
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
bărbaților este mai mult o scuză a violenței familiale decât o cauză a ei și că resorturile reale ale agresivității sunt localizate în situația economică, cu precădere în șomaj (Bryjak, Soroka, 2001). Respectiva teză mi se pare nu numai falsă epistemic, ci și nocivă social. E adevărat că soluția structurală a reducerii multor rele sociale, inclusiv a violenței familiale, este eradicarea sărăciei și o mai echitabilă distribuire a resurselor socioeconomice, dar până atunci, lupta împotriva consumului abuziv de alcool trebuie să
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
mecanic, între cele trei dimensiuni (cognitivă, emotiv-evaluativă și comportamentală) funcționând un permanent circuit cauzal (vezi figura 15); - gândirea nu este o procesare ingenuu-logică de informație, ci în mintea omenească există scheme (schemata) ce structurează și organizează universul informațional. Aceste scheme epistemice prin care noi ne însușim lumea determină și modelează fluxul gândirii, putând duce la ceea ce se numește gândirea automată (automatic thoughts); - gândire automată înseamnă că ea se desfășoară în cea mai mare parte în afara controlului conștient al individului, este mai
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
din extremitatea acului va declanșa un atac întețit al altor albine în același punct; multe vor muri, colonia - inclusiv regina - va rămâne.) Oricâte analogii sau chiar mecanisme formale s-ar evidenția între nivelul uman și cel infrauman, rămâne problema crucială epistemic și tulburătoare uman, și anume dacă datul conștiinței nu aduce ceva fundamental diferit în ceea ce privește altruismul: în prima împrejurare el este „instinctiv”, în cea de-a doua e deliberativ. Distincția este notată și de Wilson (1979): „Capacitatea comună pentru sacrificiul suprem
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
purtătorii materiali ai valorilor apar obiectele, fenomenele, situațiile, prin semnificațiile lor axiologice. Același obiect poate fi purtător al mai multor valori și poate fi, de asemenea, obiect ontologic sau gnoseologic, în funcțiede modalitățile de însușire a lumii de către om (subiect epistemic, subiect axiologic etc.). O atare rezolvare se referă însă la evaluarea, la valorizarea realității înconjurătoare, și nu la valori ca principii de sine stătătoare. Desigur, raportul dintre valorizare și valori este complex, și cu greu sunt posibil de demarcat cei
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
din urmă, promovat de disciplinele socioumane, în particular de sociologie și psihologia socială, arată, pe baza cercetărilor de teren și experimentale, că practicarea concretă a valorilor și normelor diferă atât de mult de la situație la situație, încât își pierd eficiența epistemică de principii universale. Mulți analiști ai vieții cotidiene și experimentaliști în domeniul normelor de grup consideră că viziunea (filosofică) asupra judecăților de valoare și a axiologicului în general, ca date universale, este un gen de misticism. Rațiunea universală axiologică, simțul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
versiune reducționistă se ajunge la explicarea prin formula alegerii variantei optime (raționale) de atingere a scopului, ținând seama de costuri și beneficii. Asupra acestei probleme vom reveni. R. Boudon (1994) crede că abordarea cognitivistă de factură neo-weberiană poate rezolva tensiunea epistemică dintre universal și contextual, în domeniul judecăților morale, al fenomenului axiologic în general. (Să observăm, împreună cu sociologul francez, că, dacă universalismul axiologic este cvasiinoperant în analiza realului social, contextualismul este inoperant în știință, fiindcă, dacă totul este atât de local
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în cunoaștere. Deși nici aceasta nu stă la îndemâna oricui, e mult mai ușor a crea expresii decât teorii sau chiar idei. Pe de altă parte, noi termeni sau noi asocieri de termeni pot avea, prin concizia și sugestivitatea lor, efecte epistemice considerabile. Să remarcăm, în fine, că, având în vedere explicația plurinivelară (socioculturală, psihologică, biopsihosociologică, genetică și funcțională etc.), teorii axiologice care în intenții se vor concurențiale sunt, în cea mai mare parte, nu numai posibil, ci și necesar complementare. Și
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
ele fiind conectate structural, dar cunoscând, în același timp, o continuă procesualitate: o fină, aproape alchimistă procesualitate intraindividuală, una în variatele relaționări interpersonale și intergrupale, și o macroprocesualitate istorică a mediului (contextului) social. Afirmațiile de mai sus au o valoare epistemică orientativă, experiența științifică de până acum arătându-ne că, oricât de tentantă ar fi abordarea holistică sincretică, imaginea globală nu poate fi realizată decât prin cercetări analitice, pe subiecte particulare, urmărind apoi realizarea unor sinteze. Capitolul 2tc " Capitolul 2" Comportamentul
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
bogat ar fi. Situațiile concrete, contextul comunitar-cultural și alți determinanți conduc la ideea că abordarea trebuie să fie mai degrabă ideografico-localistă decât nomotetică (vezi și Iluț, 1997) și în legătură cu prosocialul. M. Snayder (1993, apud Batson, 1998) susține că e profitabil epistemic să avem în vedere identificarea predictorilor pentru comportamente prosociale specifice, în situații specifice, ale unei populații specifice și într-un timp specific. Aș sublinia în acest sens că nu e vorba de idiograficul pur, despre situații, oameni și conduite mereu
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
experiențele mele trecute ori cea pe care tocmai o trăiesc în ce categorie din cele expuse se încadrează?”, trebuie afirmat prompt că e foarte probabil că în nici una. În primul rând, fiindcă sunt tipuri ideale, în sensul weberian, de prototipuri epistemice; în al doilea rând, ele nu epuizează modalitățile de raportare prin dragoste la celălalt. Bunăoară, mai rar astăzi, când libera exprimare în toate domeniile a devenit o valoare socială, în vremuri anterioare nu de puține ori iubirea rămânea nedeclarată, nedezvăluită
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
apoi rezultatele efective cu cele prezumate de lider sau de o altă persoană. Datele diverselor studii nu dezvăluie o corelație pozitivă prea ridicată, statistic vorbind, între estimările personale și răspunsurile subiecților. Se înțelege că aceste constatări argumentează nu doar statutul epistemic al sociometriei, ci pot servi ca repere în evaluarea capacităților empatice ale liderului, a interesului și preocupărilor lui față de grup. 3.3. Cooperare și competițietc "3.3. Cooperare și competiție" Cu deosebire în cazul grupurilor mici și mijlocii bine determinate
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
coord., 1994) - are loc o cvasitautologie, un raționament circular: „o anumită conduită este înfățișată ca fiind datorată trăsăturii”, iar „trăsătura” însăși este dedusă din comportarea efectivă (p. 168). E greu de știut astfel dacă trăsătura determină comportamentul sau invers. Justificat epistemic este să admitem și în această problematică operarea circularității cauzale: un mănunchi de însușiri și abilități pe care un individ le posedă fac ca el să devină lider, iar, o dată devenit lider, potrivit nevoilor și caracteristicilor grupului, toate sau unele
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o metodă instrucțională care oferă cursantului posibilitatea obținerii unui bagaj informațional important asupra propriilor interese de învățare. Așa cum se observă în literatura de specialitate, ingredientele unei anchete de succes sunt: activitatea cursantului se desfășoară în baza propriilor motivații și curiozității epistemice; sunt dezvoltate întrebări/itemi care să le lămurească pe acestea din urmă, întrebări de structură problematizată (derivate de la o controversă ori de la o dilemă în fața căreia se află cursantul); cursantul își va analiza propriile judecăți și ceea ce deja cunoaște despre
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
3.1. Metode bazate pe cooperaretc 13.3.1. Metode bazate pe cooperare" 13.3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalttc "13.3.1.1. Învățarea cu ajutorul celuilalt" Atât învățarea prin cooperare, cât și învățarea prin competiție își au un imbold epistemic major în teoriile formării imaginii de sine și ale comparării sociale. Unii autori sintetizează opțiunile de dezvoltare ale psihologiei sociale în acest domeniu prin tentativa de a oferi răspunsuri la câteva întrebări fundamentale; în ceea ce ne privește, vom relua aici
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Bacon/Pearson Education, New York. Cardon, A. (2002), Jocurile manipulării, Editura Codecs, București. Carnegie, D. (1991), Arta de a reuși în viață, Editura Expres, Deva. Carothers, Lisa (1997), Ice Breakers (on line), home.earthlink.net. Călin, M. (1996), Teoria educației - fundamentarea epistemică și metodologică a acțiunii educative, Editura All, București. Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ (ediția a III-a), Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I. (coord.) (1983), Perfecționarea lecției în școala modernă, Editura Didactică și Pedagogică, București. Cerghit, I., (2006
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
Poetry, and Power in Hellenic Thought from Homer to Aristotle (1991). Chiar din titluri se atrage atenția asupra itinerarului semnificativ parcurs de autor. Drumul conduce de la literatură către aderențele sale multiple în sfera culturală și, mai departe, spre proximitățile ei epistemice, într-un sistem de referință unde o serie de opțiuni valorice eterogene definesc o mentalitate. Dionysos, zeul lunecător cu mai multe înfățișări și nume, patronează două părți ale acestui proiect ambițios, căruia S. i se consacră începând din anii ’80
SPARIOSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289809_a_291138]
-
o formă de cooperare între discipline diferite cu privire la o problematică, a cărei complexitate nu poate fi surprinsă decât printr-o convergență și o combinare prudentă a mai multor puncte de vedere.” Interdisciplinaritatea derivă din spațiul cercetării științifice, iar ca demers epistemic, în domeniul educației, poate fi sesizat sub două aspecte: 1. concentrarea conținuturilor în perspectiva interdisciplinară precum și 2. proiectarea și organizarea proceselor didactice în viziune interdisciplinară. Conexiunea disciplinară cunoaște patru niveluri de concretizare: multidisciplinaritatea, pluridisciplinaritatea, interdisciplinaritatea și transdisciplinaritatea. Multidisciplinaritatea vizează juxtapunerea
FIZICA ŞI PERSPECTIVA INTERDISCIPLINARĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Iuliana-Elena State () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_903]
-
coordonatele eticoștiințifice ale expertizei medico-legale psihiatrice prin ceea ce s-a numit „naturalizarea epistemologică de cunoaștere a psihicului uman”, justificată de multitudinea situațiilor din lumea vie, inclusiv mentale, ca și de criteriile etico științifice ce o promovează. Se stabilesc astfel punți epistemice Între actus reus și mens rea, care, deseori, depășind dreptul, promovează drepturile omului la reinserție socio-umană. Premizele etico-științifice ale expertizei medico legale psihiatrice Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În primul rând, conținutul său epistemologic de Înțelegere științifică a structurării și
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
de realitate dintre fapta comisă și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
și judecata perturbată ca și prin consonanța de opinii științifice cu puterea de a despuia diagnosticul de lacune și opinii subiective. De aceea realitatea mentală nu trebuie explicată prin sentimentele expertului care susține fără argumentare epistemică disonanța dintre diagnostice. Cerințele epistemice ale acestui gen de expertze se vor obiectiva În analiza de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de ea. Marker al stării
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
de acuratețe științifică privind capacitatea de evaluare și proiectare corectă sau incorectă a consecințelor faptei prin paradigma reprezentării conținutului și consecințelor sale ce include discernământul față de ea. Marker al stării de conștiință la un moment dat, reprezentarea devine o punte epistemică dintre boala mintală și faptă, de natură predominent ontologică, lipsa reprezentării fiind considerată un simptom de boală mintală din care decurge nonimputabilitatea faptei. Expertiza medico-legală psihiatrică Își afirmă, În al doilea rând, viziunea sa ontogenetică privind natura și evoluția comportamentului
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
al bolnavului, onestitatea etică față de acesta, neutralitatea științifică drept bază a obiectivității actului expertal, devin pilonii de bază ai acestei discipline de graniță dintre drept și medicină care Își afirmă fără rezerve statutul științific propriu prin criteriile sale nomotetice și epistemice de definire actuală a științelor. Psihiatria medico-legală contribuie astfel la scientizarea dreptului și a practicii judiciare.
COORDONATE ETICO - ŞTIINŢIFICE ALE EXPERTIZEI MEDICO - LEGALE PSIHIATRICE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, I. Agrosoaie, C. Scripcaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1481]
-
somatică, iar pe de altă parte boala psihică, sunt rezultatul a două modele de gândire, dar și a două atitudini metodologice: viziunea medicală și viziunea psihologică. Să încercăm să analizăm aceste două aspecte. Punctul de vedere medical convertește, în plan epistemic, suferința somatică în boală. Procesul patologic reprezintă o fixare a atenției predominant sau chiar exclusiv asupra sferei biologicului, a „trupului carnal” atins de starea de alteralitate, considerată ca boală. Boala este o denaturare a „firescului” stării de normalitate. Punctul de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]