1,945 matches
-
românesc. Cărțile din această colecție se adresează specialiștilor și studenților din această arie academică, precum și tuturor celor interesați de înțelegerea conceptelor subsumate demersurilor cu privire la politic și a mecanismelor ideologice și instituționale ce asigură funcționalitatea politicii. Totodată, colecția își propune deschideri epistemologice spre zonele teoretice și discursive aflate în conexiune cu spațiul politic, așa cum sunt sociologia, antropologia, relațiile internaționale și studiile europene, studiile de securitate, jurnalismul și științele comunicării. Sunt încurajate, în acest sens, atât demersurile de natură normativă, cât și cele
Emanuel Copilaș este noul coordonator al colecției Colloquium () [Corola-blog/BlogPost/339364_a_340693]
-
precum Școala de la Palo Alto, și noile invenții pe linia retoricii europene, în cadrul Școlii de la Bruxelles și a Grupului μ. Abordând problematica discursului contemporan, autoarea constată că totul este discurs și discursivitate, începând de la viața publică firească, obișnuită, până la expunerile epistemologice savante: „știința a devenit un discurs riguros și sistematic; arta - un discurs figurat și patetic; filosofia - o analiză a discursului”. Iar la „nivelul simțului comun, marea majoritate a oamenilor nu dau atenție decât la ceea spun (sau aud) și neglijează
Daniela Gîfu: Temeliile Turnului Babel. O perspectivă integratoare asupra discursului politic. Prezentare de Eugeniu NISTOR () [Corola-blog/BlogPost/339477_a_340806]
-
categorii filosofice, în idei filosofice. La baza alegerii temei stau următoarele argumente: pe tema comunicării și mesajului filosofic nu există vreun studiu anterior, nici vreun articol și nici atât vreo lucrare de amploare; teza se înscrie în lucidul și amplul demers epistemologic al postmodernității și hipermodernității, de clarificare conceptuală ori reconceptualizare a instrumentelor de lucru specifice fiecărei științe, ca și de delimitare de către Filosofie a unui aparat teoretic de lucru propriu, specific. Din Filosofie s-au desprins pe rând diferite științe care
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
spunea că „cetățile cu legi proaste, dar respectate, le vor bate pe cele cu legi bune, dar nerespectate”. Noi, afirmă profesorul Vlăduțescu, vom crea o analogie și vom spune că o disciplină ce se organizează deficitar, este superioară ontologic și epistemologic unei discipline ce, pregătindu-se să devină perfectă, nu se organizează în niciun fel”. Sistematizarea pe 7 tradiții nu mai poate fi decât parțial acceptată ca paradigmatică, de comunitatea științifică. In lucrarea Domniei Sale de Doctorat în filozofie cu teza „Comunicare
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei () [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică () [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
sunt colectate în lumina teoriei” (M. Bunge, 1967, p. 214 ) și că „teoriile de astăzi se construiesc cu fapte puse în lumină de teoriile de ieri” (Pierre Duhem); - coerența, coeziunea și orientarea întreprinderii vor rămâne permanent în intervalul de intersecție epistemologică între noutatea ideii în argumentare și temeinicia teoriei ce comandă alegerea faptelor pe baza cărora se argumentează (faptul, spunea J.B. Grize, este cel mai puternic argument, 1990, p. 44); - pentru ca faptele reale să poată fi integrate argumentării ca evidențe, vor
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication () [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
este de dată recentă și nu aparține, în niciun caz, literaturii române”. Morfologia textului este una complexă: unele secțiuni sunt lirice, iar altele sunt epice. Întâlnim poezii, relatări, amintiri, povestiri, evaluări și comentarii culturale, financiare etc. Discontinuitatea jurnalului este una epistemologică și temporală. Constantin M. Popa gândește jurnalul sub metafora epistemologică a sextantului. În fapt, se pleacă de la conținutul semnificațional al vocabulei „sextant”: reper optic de orientare pe mare. Instrumentul marinăresc ajuta la orientare, dar, înainte de a i se atașa filtre
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
literaturii române”. Morfologia textului este una complexă: unele secțiuni sunt lirice, iar altele sunt epice. Întâlnim poezii, relatări, amintiri, povestiri, evaluări și comentarii culturale, financiare etc. Discontinuitatea jurnalului este una epistemologică și temporală. Constantin M. Popa gândește jurnalul sub metafora epistemologică a sextantului. În fapt, se pleacă de la conținutul semnificațional al vocabulei „sextant”: reper optic de orientare pe mare. Instrumentul marinăresc ajuta la orientare, dar, înainte de a i se atașa filtre, producea și orbirea utilizatorilor. Ca metaforă, sextantul configurează „încercarea de
Constantin M. Popa: Cum se comunică sfiala şi devoţiunea, de Ştefan Vlăduţescu () [Corola-blog/BlogPost/339630_a_340959]
-
și nevăzute. Oamenii sunt parte din realitate, sunt icoane create după o matrice asemănare Arhetipului, oglinzi în care se reflectă o parte infimă din cele văzute și nevăzute. („Oglinzi și icoane”) • Realitatea este în ultimă instanță un concept, o convenție epistemologică, ontologică. Realitatea nu este numai ceea ce este material, tangibil, ceea ce poate fi confirmat de instrumente, produs și reprodus de mașini proiectate de inteligența omenească. Chiar și sentimentul de iubire, o simplă idee, fantezie aparent ilogică, un gând răzleț, sunt de
DESPRE REALITATE de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340908_a_342237]
-
diverse domenii de vârf ale științei, recunosc și își asumă limitele proprii, specifice demersului de cercetare științifică ceea ce-i face să fie deschiși dialogului cu alte forme de cunoaștere. Trăim astăzi, totuși, într-o societate dominată de ceea ce înseamnă puterea epistemologică a științei. Practic, știința are o autoritate cu totul deosebită. Uneori, prin exagerare, se consideră că unica formă de cunoaștere legitimă și autentică este cea dată de cunoașterea științifică. Cu toate acestea, mai ales la vârf, există savanți care depășesc
TEOLOGIA SE POATE AFLA ORICÂND ÎNTR-UN DIALOG ONEST CU ŞTIINŢA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341724_a_343053]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
Sfântul Apostol Ioan vede Adevărul ca praxis, trăire, ucenicul său Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Hristos este Adevărul nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că el este viața și mulțimea ființelor își găsește semnificația nesticăciosă întru Hristos, care recapitulează (anakefaleosis) în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. Sfântul Ignatie
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
astăzi”, este de părere Emil Hurezeanu. După atentatele din Europa, putem vorbi despre un război al civilizațiilor? Sau despre un război al necivilizației cu civilizația? E mai tentant să intri în categorii ample și atrăgătoare din punct de vedere cultural, epistemologic. Noi, europenii, suntem ostaticii acestor categorii și sigur că avem o tradiție culturală a rapsozilor Apocalipsei, pe toate tonurile și în toate limbile. Cred că aceste delimitări sau aceste linii de fractură, de la Oswald Spengler la Samuel Huntington, denumesc pericole
„România este, alături de Polonia, în flancul de sud est al Europei, țara cea mai puternică și mai stabilă astăzi” () [Corola-blog/BlogPost/337853_a_339182]
-
scindării limbii originare. Conștient de complexitatea raporturilor dintre semne și cei ce le utilizează, Augustin ajunge la concluzia că trebuie disociată dialectica de retorică, cele două ramuri conexe ale unei metadiscipline concepută și perfect articulată ca doctrină a semnelor. Apropierea epistemologică dintre dialectică și retorică nu este nouă, deoarece ea se constată atât la stoici cât și în Retorica lui Aristotel. Pe urmele stoicilor (etimologia acestora este subordonată științei definițiilor), Augustin la rândul lui include etimologia în dialectica sa, fapt care
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
în comparație cu Aristotel, filosoful care a acordat o importanță minoră semnelor în raport cu lucrurile desemnate (în Retorica, Stagiritul consideră că „numele sunt imitații, iar vocea cea mai imitativă dintre toate facultățile noastre”), Augustin conferă semnelor demnitate, „singura în măsură să explice succesele epistemologice, precizia terminologică, exactitatea și profunzimea stratificărilor taxonomice, rafinamentul conceptual din speculația scolastică de mai târziu” (E. Munteanu). Punctul de vedere al lui Ludwig Wittgenstein este că Augustin „descrie un sistem de comunicare; numai că nu tot ceea ce numim limbaj este
DIN DIALECTICA SAU ÎNCEPUTUL DISCURSULUI SEMIOTIC AL LUI AUGUSTIN DE HIPONA de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/344424_a_345753]
-
drumul plăcut și emoționant pe care-l faci împreună cu autorul simți cum te îmbogățește, cum te face să te înalți. Acestea au fost sentimentele trăite ca lector al cărții talentatei poete Elisabeta Iosif „Orice semn este o insulă”! Excursul spiritual, epistemologic al autoarei te face să te adâncești în tine, să te regăsești pe tine pe colinele memoriei. În adolescență am debutat ca poet și ca reporter. Visam să colind lumea ca Geo Bogza și să scriu reportaj ca el. În
STEFAN DUMITRESCU ORICE SEMN ESTE O INSULĂ CRONICĂ LITERARĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1598 din 17 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/343398_a_344727]
-
totuși atât de nefericit, de tragic, de umilit în istorie. Pentru că dl profesor Ștefan Dumitrescu (intuiție, clarviziune, inspirație divină ?) pune, ca să spunem așa, după două mii de ani diagnosticul psiho-moral cel mai corect al poporului român. Iluminează, din punct de vedere epistemologic, dinspre interior către nivelul conștient, dinspre trecut către prezent destinul impresionant de uman și de tragic al unuia dintre cele mai vechi popoare ale lumii. Pornind de la o cercetare cazuistică foarte bogată, de la evenimentele istoriei (fericite și nefericite), de la notele
PSIHOLOGIA ŞI PEDAGOGIA POPORULUI ROMÂN de MARIA CANTUNIARI în ediţia nr. 1653 din 11 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377390_a_378719]
-
de la noi, și de pe mapamond, cuprinși de un sumbru entuziasm, au adoptat ca titlu teoretic comun desfințarea structurală a omului, detronarea iluziei care a făcut din acesta centrul vital al artelor și au propus, în schimb, instalarea artei pe soclul epistemologic al structurii. Neutralizarea omului ca agent al istoriei, pe care o concept unii comentatori culturali cu un straniu zel al negației, graba lor de a sugera spectacolul căderii de pe înălțimi a zeului denumit ARTIST, denotă o criză de structură, în
ARTA-OGLINDĂ CONVEXĂ A REALITĂȚII, ESEU DE AL.FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2293 din 11 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380046_a_381375]
-
continua lucrarea destinată mie: elevarea în tinerii studioși a sentimentului de prețuire a valorilor reale, autohtone și străine. Astfel, au putut vedea lumina literei tipărite: Odiseea conștiinței filosofice moderne și contemporane (de la Kant la postmodernism), Chivotul syncategorematelor și infinitul, Rătăcirile epistemologice ale empirismului, Filosofia criteriului și timpul funciar, În peștera lui Platon nu se naște Christ, Ce mult te-am iubit Eli... (eseu despre Mircea Eliade), O stafie umblă iar prin Europa (eseu despre Marx și Lenin), Lacrimile marelui orb (eseu
INTERVIU CU PROF. UNIV. DR. EMERIT TUDOR GHIDEANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374525_a_375854]
-
nu analizat în capitol separat, și conceptual de multiculturalism apare parantetic în cartea Național și universal în cultura română. Multiculturalismul reprezintă unul dintre cele mai controversate concepte ale filosofiei politice contemporane. Terminația în -ism trădează din start o voită ancorare epistemologică, prin avansarea unei paradigme explicative a unor stări de fapt, și una dominant ideologică prin promisiunea unor scheme și modele teoretice și practice de restructurare a realității (sociale, politice, etc.). Pentru unii, multiculturalismul reprezintă un atac organizat la valorile și
RECENZIE LA CARTEA NATIONAL SI UNIVERSAL IN CULTURA ROMANA DE ACAD.CONSTANTIN GH.MARINESCU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1273 din 26 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371042_a_372371]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371083_a_372412]
-
conotative ale operei de artă, aprecierea valorică, istorică și social-umană a acesteia. Aprecierea calității artistice a unei opere picturale, bazată pe sistemul triadic cu criteriile respective, poate avea loc respectând rigorile de ordin estetic (excelența formală și cromatică), de ordin epistemologic (valoarea de “adevăr” a operei de artă) și de ordin normativ-ontologic (semnificația sau valoarea existențială a operei de artă). În general, patru criterii devin funcționale în ordonarea axiologică a operei de artă 1) Criteriul tehnic (fizic-senzorial): a) procedee negative; b
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
Mă întreb eu, George Terziu, editorul publicației Cervantes, România, daca cea mai mare păcăleală posibilă nu este chiar viața: ne-am născut ca să murim!? Cu anexele ei: iubirea, cuvinte că și: copiii Editorul mai semnează un eseu interesant despre tristete-considerente epistemologice. mei, casa mea, averea mea...!!? Și astea spuse de oameni care nu mai sunt. Da, viața e păcăleală păcălelilor !!! Editorialul este semnat de Liliana Ghiță Boian proaspătă redactor șef a revistei.Articolul MELANCOLIA,CA SURSĂ CULTURALĂ DE INSPIRAȚIE(MITUL CREAȚIEI
A APARUT NUMARUL 8 AL REVISTEI CULTURALE CERVANTES ! de GEORGE TERZIU în ediţia nr. 837 din 16 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345898_a_347227]
-
Adevărul ca praxis, ca trăire, ucenicul său - Sfântul Ignatie Teoforul îmbină cunoașterea și viața într-o abordare antologică a Adevărului, deoarece viața înseamnă ființă veșnică, adică ființa care nu moare. Domnul Iisus Hristos este Adevărul, nu pentru că este un principiu epistemologic care explică universul, ci pentru că El este viața și mulțimea ființelor, care își găsesc semnificația nestricăcioasă întru Iisus Hristos, care recapitulează în întregime creația și istoria. Viața Sfintei Euharistii este viața lui Dumnezeu Însuși, ca viață de comuniune divină. De
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]