1,345 matches
-
pentru destinul lumii, cărțile nu ascultă de poetica explicită a autorilor. Nu numai că ele fac ce vor cu lectorii, dar fac același lucru cu creatorii lor. Ca o evidență irepresibilă identificăm această situație în cazul cărții lui George Stanca, „Epistolar” (București, Editura Adevărul Holding, 2011). Volumul este proiectat ca „o sumă de exerciții de stil” și se situează autoscopic drept carte „poate uneori corozivă, alteori calină, cu câteva excepții deloc otrăvită, vitriolantă, pe alocuri scrisă cu tandrețe, chiar”. Ratarea elegantă
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
vălătuci, ifose, damfuri și fitze”. Sunt urmărite înainte de toate forțele interne ce mișcă angrenajul stilului ce face nota distinctă a unei formule existențiale. Organizarea adresării este aceea a scrisorii publice îndreptate către o persoană și aflată la dispoziția tuturor. Radiografiile epistolare vibrează către o nuanță ce se transformă în amprentă, în efigie a personalității. Mihaela Rădulescu este evocată-invocată astfel: „genul ideal de femeie pentru gustul meu. De amantă (...). Căci ai ceva mortal”. Tabloul fizic evaluat la superlativ și cimentat ca prim-
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
face pe autor să-și asume eventuala eroare și să trăiască responsabil tragedia lumii: aceea de a nu avea dreptate când crezi că ai dreptate. Deosebita capacitate de exprimare face ca frazarea să fie rapidă, coerentă și clară. Prin acest epistolar scris în contul unor congeneri, George Stanca ne vorbește nouă cu sensibilitate, cu sinceritate, cu suferință. Ne vorbește literar și existențial: finalmente, din acest motiv cartea de față este valoroasă și constituie o lectură agreabilă. Partajează asta: Facebook Email LinkedIn
GEORGE STANCA: Stiluri existenţiale, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/george-stanca-stiluri-existentiale-de-stefan-vladutescu-cv-sri/ [Corola-blog/BlogPost/339605_a_340934]
-
unii predomină una, la alții, alta; unirea amândurora e perfecțiunea, purtătorul ei, genial.“( Din scrisoarea către I.C. Negruzzi, din 17 iunie 1870,). Citind corespondența lui Eminescu, de altfel destul de restrânsă cantitativ, mi-am dat seama că nu izvorăște din spiritul epistolar, ca aceea a lui Alecsandri sau chiar Titu Maiorescu. Ea reprezintă într-un fel o manifestare de forță majoră, ce nu are nimic de-a face cu plăcerea de a dialoga a lui Caragiale. Dar din ea aflăm drama eminesciană
CORESPONDENŢA EMINESCIANĂ-MANIFESTARE DE FORŢĂ MAJORĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 458 din 02 aprilie 2012 by http://confluente.ro/Corespondenta_eminesciana_manifestare_al_florin_tene_1333367022.html [Corola-blog/BlogPost/346315_a_347644]
-
Acasă > Literatura > Beletristica > POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA Autor: Mioara Timofte Publicat în: Ediția nr. 1872 din 15 februarie 2016 Toate Articolele Autorului Articolul este o parte dintr-un român epistolar. Acesta, publicat pe data de 3 octombrie, 2015, cuprinde 42 de scrisori, corespondență imaginara între două personaje: Mit- personajul feminin și Ermit - cel masculin. O fantastică și - îmi doresc din toată inima - fascinantă poveste de iubire! Cartea este semnată Mioara
POETUL, CREDINȚA ȘI ÎNCREDEREA de MIOARA TIMOFTE în ediţia nr. 1872 din 15 februarie 2016 by http://confluente.ro/mioara_timofte_1455554966.html [Corola-blog/BlogPost/380992_a_382321]
-
naștere și 130 de la trecerea în neființă- Când rostim numele scriitorului rus Feodor Mihailovici Dostoievski, imediat ne ducem cu gândul la marile sale romane: Crimă și pedeapsă, Idiotul, Frații Karamazov, însă pe lângă acestea autorul se afirmase mai înainte cu romanul epistolar Oameni sărmani ( 1845- 1846), despre care Bielinski scria:” un talent neobișnuit, original, care dintru început, de la prima lui operă, s-a desprins categoric din pleiada scriitorilor noștri, mai mult sau mai puțin tributari lui Gogol în ceea ce privește orientarea și specificul lor
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului.html [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
în permanentă căutare prin care încerca să găsească soluții la problemele nodale ale unei epoci de crepuscul al feudalismului rus, peste care se grefau puternic și brutal formele noilor relații capitaliste.era perioada când se afirmase în prima sa operă-romanul epistolar Oameni sărmani. Această latură psihologică a realismului dostoievskian era aceea care deschidea o nouă pagină în istoria literaturii ruse. Atât Nekrasov și mai cu seamă Bielinski au salutat cu entuziasm apariția acestui scriitor, care pătrundea “în străfundurile sufletului omenesc “, aducând
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 by http://confluente.ro/Dostoievski_geniul_romanului_rus_si_parintele_existentialismului.html [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]
-
căreia nu dorește să-i devină părtașa - jurnalul Virginiei Bogdan reușește, în frumoasa limba a lui Voltaire, să puncteze detaliile semnificative ale evenimentelor din ultimii ani, culese și convertite într-o lectură, din ce in ce mai interesantă, prin imixtiunea unui interval de ambitus epistolar. (GHEORGHE A. STROIA, traducere în limba franceză: prof. VIRGINIA BOGDAN) „La maison aux broderies de lumière” dépasse leș limites d'un journal quotidien, en se constituant de multiples séquences du soi, décrites et vécues, quelquefois en marge de l'angoisse
CASA CU BRODERII DE LUMINĂ (LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE) O CARTE JURNAL A SCRIITOAREI VIRGINIA BOGDAN de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 923 din 11 iulie 2013 by http://confluente.ro/Gheorghe_a_stroia_casa_cu_br_gheorghe_stroia_1373515385.html [Corola-blog/BlogPost/363904_a_365233]
-
Veturia Goga Una dintre femeile importante nu doar celor apropiați, a fost soția poetului Octavian Goga, Veturia. De reținut poate, că fiecare dintre cei doi era la a doua căsătorie. Prima dragoste a poetului, despre care aflăm dintr-un dosar epistolar întocmit de universitarul sibian Ilie Gutan, ar fi fost Aurelia Rusu, o tânără de 18 ani, elevă la Seminarul pedagogic din Blaj, dezmierdată blajin prin formula „gingașa surioară“. O altă iubire, Adelina Olteanu-Maior, constituie și ea un moment de referință
OCTAVIAN SI VETURIA GOGA de MIHAI ŞTIRBU în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/Octavian_si_veturia_goga_mihai_stirbu_1341206898.html [Corola-blog/BlogPost/345718_a_347047]
-
poet, declared himself a Buddhist aș an empowered Christian. During more than 15 years I hâd talks and letters about Mihai Eminescu, mainly în and from India, but also other continents; they make some personal and Indo-eminescological history în an epistolar novel I hâd honor to dedicate to your excellency, Mr. President of India, Dr. Sharma ji. Kind of field researcher, I taught Romanian, between 1977-1984, at University of Delhi, while Prof. dr. Prabhu Dayal Vidyasagar was teaching Hindi at Bucharest
BAUDELAIRE ŞI POEŢII ROMÂNI -INDOEMINESCOLOGY de GEORGE ANCA în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 by http://confluente.ro/Eveniment--Comemorari/george_anca_1497600283.html [Corola-blog/BlogPost/340064_a_341393]
-
căreia nu dorește să-i devină părtașa - jurnalul Virginiei Bogdan reușește, în frumoasa limba a lui Voltaire, să puncteze detaliile semnificative ale evenimentelor din ultimii ani, culese și convertite într-o lectură, din ce in ce mai interesantă, prin imixtiunea unui interval de ambitus epistolar. (GHEORGHE A. STROIA, traducere în limba franceză: prof. VIRGINIA BOGDAN) Așteptăm autorii interesați să ne contacteze, pe adresa editurii, sau pe pagina web, la următoarele date de contact: Editură ARMONII CULTURALE, Str. Siret, bloc 28, ap. 30, Adjud, jud. Vrancea
LA MAISON AUX BRODERIES DE LUMIÈRE (CASA CU BRODERII DE LUMINĂ) – DE PROF. VIRGINIA BOGDAN (FOCŞANI) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_gheorghe_stroia_1373473601.html [Corola-blog/BlogPost/363908_a_365237]
-
la gânduri, si la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară, În noaptea fulgeratelor melancolii. Prin gaură ozonului, o lină semiluna Mi-ar stinge sarea amânduror amigdale, Să tac, cum e tăcerea când e bună, Alerte fie numai umbrele epistolare. Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară, Că până unui zeu, pe filă unui schit, Și- n vis, abia, de voi veni, interioară, Și numai cineva de m-ar fi învelit... Cu un : Abia de te mai cred, că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
trup, la gânduri, si la insomnii... Presimt iar norii negri, ce o să apară,În noaptea fulgeratelor melancolii.Prin gaură ozonului, o lină semilunăMi-ar stinge sarea amânduror amigdale,Să tac, cum e tăcerea când e bună,Alerte fie numai umbrele epistolare.Abia, dacă voi fi pe mâine mai ușoară,Ca până unui zeu, pe filă unui schit,Și- n vis, abia, de voi veni, interioară,Și numai cineva de m-ar fi învelit...Cu un : Abia de te mai cred, că
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/lilia_manole/canal [Corola-blog/BlogPost/381380_a_382709]
-
apropie de marea retorică europeană a anului 1848, exemplul de referință fiind [[Felicité Lamennais]]. Istoriografia momentului este la fel de tributară prozei romantice, fapt demonstrat în lucrarea monografică cu titlul "Ideologia revoluționară a lui Alexandru Papiu Ilarian". [[Mircea Zaciu]] a caracterizat discursul epistolar din "Corespondența lui Alexandru Papiu Ilarian", publicată de C. împreună cu [[Iosif Pervain]], drept un câmp de manifestare a “marilor patimi romantice”, precursoare de expresie literară. A reeditat sau editat postum lucrările unor scriitori ardeleni de la mijlocul secolului al XIX-lea
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
după manuscris inedit, text îngrijit, cronologie si notă asupra ediției de ~, Editura Napoca Star, Cluj-Napoca, 2004; "Biblia Vulgata Blaj 1760 - 1761", editor coordonator, pref., indice și transcriere din chirilică (alături de alții) de ~, I-V, Editura Academiei Române, București, 2005; Timotei Cipariu, "Epistolar", text îngrijit, studiu introductiv și note de ~, Editura Academiei Române, București, 2005 (prefață de Eugen Simion). III. Articole (selectiv). "Publicistica științifică a lui August Treboniu Laurian", în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXII, 1979, p. 179-201; "Blajul luminist. O analiză
Ioan Chindriș () [Corola-website/Science/307371_a_308700]
-
Școală de la Păltiniș" (stațiune de munte în care filozoful Constantin Noica își desfășura, prin seminarii private, împreună cu câțiva discipoli, proiectul cultural de recluziune formativa voluntară în fața realității regimului comunist), ca elev preferat al lui Noica. Volumele "Jurnalul de la Păltiniș" și "Epistolar", mărturii ale acestui parcurs formativ, au în epoca un ecou important în rândul publicului cultivat. Prin ideile valorizate și comentate cu precădere în opera (alienarea, contingenta, libertatea, aporia morală, facticitatea), tematica gândirii sale poate fi definită că existențialista și agnostica
Gabriel Liiceanu () [Corola-website/Science/297563_a_298892]
-
Egipt, unde putea să fie apărat de mătușa sa, sora Helviei, și de soțul ei, guvernator al Egiptului. Va rămâne acolo, la Alexandria, până în anul 31 d.Hr. Principalele sale scrieri etice sunt "Scrisori morale", o utilizare timpurie a formei epistolare. A avut o carieră agitată, care a inclus și exilul în Corsica pentru adulter cu Iulia Livilla, nepoata împăratului Claudius. Întorcându-se din exil, a fost preceptorul lui Nero. Acesta, devenind împărat, l-a implicat în conjurația lui Pison și
Seneca () [Corola-website/Science/298163_a_299492]
-
ales Gigantomahia greacă. Un sens aparte, mai mult de emancipare decât de răzvrătire, are grupul celor 200 de îngeri (de tipul eroilor celor civilizatori) conduși de prințul ceresc Semzaza, mit mult mai vechi, prezent in Cartea lui Enoh. Definiția din Epistolarul paulin e vagă : ,Îngerii oare nu sunt toți duhuri slujitoare , trimiși să slujească pentru cei care vor fi moștenitorii mântuirii ?’’ (Evr.I,14). Teologia creștină a prefațat definițiile riguroase și clasificările taxonomice exacte. Ioan Damaschin scrie că : ,Îngerul este o
Îngeri în mitologie () [Corola-website/Science/322844_a_324173]
-
Bisericii Răsăritene a subliniat-o mai târziu și Sfântul Grigorie de Nazianz: „numai cel ce devine una cu Dumnezeu este mântuit”. (Epistole, 101, PG XXXVII, col. 118). 6 Totuși, Sfântul Ignatie este mai apropiat decât Sfântul Apostol Pavel de modelele epistolare elene; vezi William R. Schoedel, Ignatius of Antioch: A Commentary on the Letters of Ignatius of Antioch, Fortress Press, Philadelphia,1985, p. 35 și Norman Russell, The Doctrine of Deification in The Greek Patristic Tradition, Oxford University Press, Oxford, 2006
Nr. 1, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/145_a_96]
-
-i confere compozitorului o glorie internațională incontestabilă fără precedent în istoria muzicii. Mulți călători care treceau prin Veneția căutau să-l vadă și să-l asculte pe ""Preotul roșu"", de la "Edward Wright" la violonistul "Pisendel", de la flautistul "J. J. Quantz", epistolarul "De Brosses" și până la regele "Friedrich al IV-lea" al Danemarcei. Există numeroase și prețioase mărturii asupra ceea ce reprezenta viața muzicală venețiana și asupra efectului electrizant al interpretării și creațiilor lui Vivaldi. Multe dintre partiturile lui publicate au fost dedicate
Antonio Vivaldi () [Corola-website/Science/298526_a_299855]
-
de Artă la Secția de Știință și Cultură, iar în anii '70 și '80 începe o prodigioasă activitate de scriitor și profesor, ajutând ca referent de editură la apariția unui număr de lucrări considerate „dificile” în epocă (Jurnalul de la Păltiniș, "Epistolar" etc.). După o perioadă în care folosise în activitatea didactică și publicistică pseudonimul "Jánosi" și varianta românizată "Ianoși", în anul 1958 își schimbă oficial numele în "Ioan-Maximilian Jánosi". Ion Ianoși a reprezentat cu cinste cultura română prin organizarea în 1972
Ion Ianoși () [Corola-website/Science/299196_a_300525]
-
de la Curte, scriindu-și prima versiune a celebrei cărți „"El Buscón"”, roman picaresc. Aceste schițe i-au adus ceva renume între studenți, dar avea să se dezică de ele în timpul maturității literare. Tot în această perioadă are loc un schimb epistolar între Quevedo și umanistul Justo Lipsio, în care cei doi deplâng războaiele care amenință să distrugă Europa. Când Curtea își mută din nou sediul la Madrid, Quevedo o urmează și locuiește acolo între 1606 și 1611, dedicându-se activității literare
Francisco de Quevedo () [Corola-website/Science/307850_a_309179]
-
fără ferestre, separată printr-o partiție de anticameră. Deși medic, tatăl lui a păstrat o bună parte din educația clericală în spiritul căreia a fost crescut: chiar și în scrisorile sale folosește expresii specifice Bisericii. Mama romancierului are un stil epistolar mai personal, inspirat mai degrabă din romanul sentimental al secolului al XVIII-lea decât din viețile sfinților. De altfel, Dostoievski și-o va aminti mereu pe mama sa ca pe o femeie grațioasă, mereu capabilă să afișeze afecțiune și căldură
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
care nu are puterea de a vindeca răul din jurul lui. Compasiunea pe care i-o arată femeii "pierdute" Nastasia Filipovna sau tinerei ostracizate, Marie, din satul elvețian îl apropie și mai mult de paradigma hristică. "Oameni sărmani" este un roman epistolar care descrie relație dintre Makar Devușkin, un funcționar-copist de patruzeci și șapte de ani, și Varvara Dobroselova, o tânără croitoreasă. Cei doi sunt rude îndepărtate și încep să corespondeze sau să își trimită cărți. Devușkin nutrește pentru Dobroselova o iubire
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
textologie și istorie literară. Grație preocupărilor sale, atitudinilor culturale și, mai ales, operei eminesciene, pe care a cercetat- o, sub multiple aspecte, profesorul Gheorghe Bulgăr a stabilit, în timp, relații de o autentică dăruire și prețuire intelectuală. A inițiat dialoguri epistolare cu Perpessicius, Nichifor Crainic, Dumitru Murărașu, Virgil Cândea, Dimitrie Macrea, Mihai Steriade, Mihai Drăgan, Emil Manu, Augustin Z.N. Pop, Gheorghe Pop, Virgil Carianopol, Gheorghe Mihăilă, Gheorghe Eminescu, Dimitrie Păcurariu, Gabriel Țepelea, Mircea Zaciu, Florin Steriade, precum și cu Alf Lombard
Gheorghe Bulgăr și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3142_a_4467]