501 matches
-
a sintetiză cele spuse până acum: sunt de părere că sistemul vizionar al lui Blake este, într-adevăr, nesistematic, fiind marcat de idiosincrasii variate și diseminat într-o profuziune de texte de întindere și valoare inegale, de la bucăți ocazionale până la eposuri bine închegate. Totuși, acestea prezintă un mesaj poetic coerent și convergent, astfel încât ar putea fi recuperate din perspectiva coagulanta a unei interpretări unitare, care mi-aș dori să nu fie taxata nici drept absolutista, nici drept laxa. Spuneam mai sus
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
The Four Zoas și Milton are un dublu efect: pe de o parte, accelerează expunerea și, pe de altă parte, ascunde funcția personajelor și a relațiilor dintre ele. Mai multe pasaje eliminate sau înserate complică în mod semnificativ organizarea unor eposuri 14. Alteori, ortografia idiosincratică a lui Blake este evidentă, iar acest fapt, neutru în sine, devine supărător în cazul unor pasaje lungi și complicate, care reclamă măcar limpezime în transcriere pentru a fi înțelese. Punctuația liberă și capitalizarea aparent întâmplătoare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Deși victorios, ultimul nu distruge universul steril creat de primul, ci încearcă să-l reconstruiască de pe alte premise. Dincolo de panoramă vie asupra morții inevitabile a operelor de artă neinspirate pe care o oferă, metaforă extinsă din Night the Fourth a eposului The Four Zoas traduce intenția eului creator de a reforma artă mimetica într-o manieră radicală, în acord cu ceea ce el consideră a fi postulatele estetice etern valabile: "Terrified Los beheld the ruins of Urizen beneath / A horrible Chaos to
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aproape matematice. Legi ascunse ale armoniei dictează o retorică aparte, fiindcă Blake este de părere că adevăratul poem trebuie să fie, simultan, profet și orator, cele două ipostaze rămânând imperative. Alternarea fragmentelor din Jerusalem este obligatorie din perspectiva cadenței unui epos. Din nou, transpare ideea de "dictare" la care eul creator este constrâns de către o putere superioară neidentificata: "When this Verse was first dictated to me I consider'd a Monotonous Cadence like that used by Milton & Shakspeare & all writers of
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
tuturor ființelor, profețita de Faptele Apostolilor (3:21). Michael Ferber punctează că neoplatonicii utilizează acest termen pentru a descrie evadarea sufletului din învelișul de carne efemera (1985, p. 189). Blake însuși este atat de obsedat de această idee, încât întregul epos Jerusalem poate fi plasat sub auspiciile sale. Până în debutul secolului al XVIII-lea, filadelfienii câștigă teren: profeții francezi, ce-și au originea în protestanții francezi din Munții Cévennes și cunoscuți sub numele de "camisarzi", ajung și în Anglia. Rupp notează
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ideal în și printr-un text care devine, astfel, motivația pentru o comunitate hermeneutica ai cărei membri împărtășesc o limbă comună" (1989, p. 223). Această aserțiune capătă sens pe deplin dacă suntem atenți la dialogul celor patru ființe din finalul eposului: "And they conversed together în Visionary forms dramatic which bright / Redounded from their Tongues în thunderous majesty, în Visions / În new Expanses, creating exemplars of Memory and of Intellect" (E: 258). 9. Profetism. Potrivit lui Hermann Gunkel, caracteristică principala a literaturii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
ci reprezintă un gest conștient din partea eului poetic. Deși Blake declară că accederea la starea vizionara este singura experiență menită să aducă în ființă poemul profetic, devine evident, din studierea fie și numai a unui singur manuscris, precum cel al eposului The Four Zoas, că numeroase schimbări formale se produc la nivel textual. S-ar putea obiectă că The Four Zoas nu a fost gravat și că a rămas în stadiul de eboșa, dar obiecția pe care eu o formulez în raport cu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
numerologică între 4 și 3, prezența în poemele târzii ale lui Blake (1991, pp. 368-369). Ulterior, George Mills Harper aduce dovezi suplimentare în aceeași direcție (1969, pp. 235-255). În fine, Stuart Curran publică un studiu extins asupra modelelor structurale ale eposului Jerusalem, în care notează că 4 și 3 "reprezintă, în mare, elementul etern și cel decăzut" (1973, p. 334). În opinia mea, cheia întregii probleme rezidă în simbolistică pătratului, care, în concepția lui Blake, devine cel mai important simbol al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
identificabil virtual în toate manifestările ontologice (un exemplu de ceea ce aș numi "panantropism blakean"). Această multiplicare argusiană este, ulterior, unificată într-o unică icoana antropica, ce-i permite eului să atingă fericirea celesta și cunoașterea supremă (vom vedea că, în eposul Jerusalem, acest Homo Magnus este incarnat de Isus). Acesta este mesajul blakean definitiv în privința salvării spirituale: "I each particle gazed / Astonishd Amazed / For each was a Mân / [...] / My Eyes more & more / Like a Șea without shore / Continue Expanding / The Heavens
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Susțin că există o evoluție constantă în scriitura lui Blake, de la profețiile timpurii, în care nivelul social este deja subminat, pe alocuri, de figuri mitologice aflate în faze incoative (precum este cazul unor personaje precum Orc sau Los), și până la eposurile de maturitate, în care cursul evenimentelor este dictat de fenomene desprinse de pe canavaua Eternității. Tocmai de aceea privesc întregul proces că pe unul cronologic, întins de la momentul elaborării profeției America (1793) și până la momentul încheierii poemului epic Jerusalem (1804-1820). Damon
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
armonia de utopia comunitară regăsita. La nivel metafizic, conflictul dintre aspectele metafizice ale ființei umane constituie criză, Apocalipsa este regenerarea, iar adevărată cunoaștere intuitivă reprezintă redescoperirea armoniei. La nivel estetic, criza este constituită de greșelile săvârșite de Milton în textul eposului Paradise Lost, războiul împotriva lui Satan, corupătorul artei vizionare, este regenerarea, iar reunificarea cu Ololon constituie regasirea armoniei. În fine, la nivel religios, criza este gelozia pe care Albion o nutrește față de Jerusalem, care este sortită să devină Mireasă Mielului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
de poemele blakeene, voi evita repetițiile și nu le voi relua în continuare. Desigur, lectorul atent realizează că voi fi constrâns să las deoparte câteva intrigi secundare sau figuri mitologice de importanță mai redusă, cazuri valabile mai ales în raport cu marile eposuri. Totuși, nu voi opera niciodată selecții menite să altereze sau să trădeze adevărul analitic. 4.2. Nivelul social (America, Europe, The Song of Los) Primul nivel este cel social. Fiind axat asupra unor realități de natură concretă, el corespunde viziunii
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trebuie precizat că acesta este doar începutul; revoluția socială izbucnește în Lumea Nouă, dar flăcările sale vor mistui rapid Europa însăși. A treia secțiune, Europe, care, după Bloom, "este cel mai subtil și mai dificil poem blakean, cu excepția celor trei eposuri" (E: 903), constituie o alegorie socială și cuprinde un vast spectru de fenomene, din sfera istorică până la cea politică. Pe de altă parte, Gallant opinează că deopotrivă America și Europe "sunt poeme de strictă actualitate, încărcate de aluzii politice până
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și, în al treilea rând, apocalipsa" (1990, p. 270). De asemenea, criticii sunt de acord că poemul a fost abandonat de Blake din pricina ambițiilor prea mari și prea dificil de duș la îndeplinire. Bloom atrage atenția asupra cadrului tautologic al eposului, opinând că Blake l-a abandonat pur și simplu fiindcă acesta "explică, prea bine și prea detaliat, cum anume lumea a ajuns în întunericul epocii sale, dar nu explică deloc în ce constă acel întuneric și cum urma el să
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
mai multe niveluri, incluzându-le pe cel psihologic și pe cel metafizic. Axul central, prezent atât la nivel social, cât și la nivel metafizic, este elementul antropic, fiindcă omul este miezul fenomenologiei blakeene 194. Faptul se impune chiar de la debutul eposului The Four Zoas. În Night the First, Los anunță că dramă metafizica în curs de desfășurare, menuetul confuz de durere și de suferință, intonat de conflictul dintre elemente, are loc în creierul uman: "I see the shower of blood: I
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
asupra suferințelor lui Urizen, în care un ochi critic atent ar putea desluși contururile unei metafore concentrate, încapsulând însăși esență poemului. Gloriile de odinioară ale intelectului sunt evocate de "noua fecioare învesmântate în lumina", care substituie cele nouă Nopți ale eposului. Concomitent, aceasta transfigurare expresiva confirmă interpretarea căreia am încercat să-i fiu fidel: anume că The Four Zoas constituie o materializare textuala a viziunii duble. În ansamblu, cele nouă fecioare exprimă dominația exercitată de facultatea metafizica și tentativele vane ale
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
experimentală și coruptă, propagata de Bacon, de Newton sau de Locke, este abandonată în favoarea celei dintâi. Ultimul vers din Night the Ninth nu poate ascunde tonul optimist adoptat de eul creator, constituind, în opinia mea, cheia retorica și epigraful întregului epos: "The dark Religions are departed & sweet Science reigns" (E: 407). Această formulă reiterează, într-un ecou involuntar, firește, credința lui Schleiermacher în caracterul esențialmente omonim al științei și al cunoașterii vizionare: "Știință adevărată este viziune completă" (1958, p. 39). Wilkie
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
creatorul propriu-zis al acestuia. Într-o schemă carteziana, el dobândește ipostază de res cogitans și, de vreme ce acțiunea este filtrată constant de privirea să omniprezentă, trebuie să facă loc, la nivelul textului, manifestărilor exterioare ale lui Milton (eroul de facto al eposului), care joacă rolul de cogitatum: "Los stood în that fierce glowing fire; & he also stoop'd down / And bound my sandals on în Udan-Adan; trembling I stood / Exceedingly with fear & terror, standing în the Vale / Of Lambeth: but he kissed
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
burgheze ipocrite. Având în prim-plan tribulațiile spirituale parcurse de două personae poetice, Milton și Los/Blake, și oferind reflecții profunde asupra naturii artei, Milton este, în opinia mea, un manifest estetic, formulat în apărarea autonomiei procesului de creație 198. Epos-ul blakean constituie o pledoarie pentru imaginația dezlănțuita, ca și o apologie a inspirației reale, fiindcă acestea sunt facultățile care stau la baza tuturor manifestărilor artistice. În A Descriptive Catalogue (1809), text redactat că introducere la o expoziție extrem de importantă
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
Madness / Cast on the Inspired, by the tame high finisher of paltry Blots, / Indefinite, or paltry Rhymes, or paltry Harmonies" (E: 142). Soluția finală este cea oferită de Parousia sau de Judecată de Apoi (acesta este și motivul pentru care eposul se încheie în această notă), care reprezintă actul definitiv al lui Christos de la sfârșitul timpului. Precum sugerează eul creator, Generarea trebuie înlocuită cu Regenerarea, dar transferul autorității ontologice de la estetic la religios va constitui tema eposului Jerusalem: "These are the
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și motivul pentru care eposul se încheie în această notă), care reprezintă actul definitiv al lui Christos de la sfârșitul timpului. Precum sugerează eul creator, Generarea trebuie înlocuită cu Regenerarea, dar transferul autorității ontologice de la estetic la religios va constitui tema eposului Jerusalem: "These are the Sexual Garments, the Abomination of Desolation / Hiding the Human Lineaments aș with an Ark & Curtains / Which Jesus rent: & now shall wholly purge away with Fire / Till Generation is swallowd up în Regeneration" (E: 142-143). Chiar dacă nu
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
trei clase de viziuni, întocmai celor trei niveluri de semnificație, sunt reconstruite în interiorul celei de-a patra, iar cercul se închide (libertatea socială, traversând crize de factură metafizica și estetică, este reorganizata, pe o treaptă superioară, ca libertate spirituală). Întregul epos narează sacrificiul de sine al lui Albion (anihilarea sacra a ego-ului grosier este simbolizata de respingerea lui Satan) și refacerea stării de unitate primordială a tuturor ființelor. Trebuie să semnalez, aici, metaforă elaborată care descrie Golgonooza, Orașul Artei și al
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
și musulmanii, cu chipurile întoarse spre răsărit, așteaptă venirea prințului lui Iezechiel că Mahdi sau Mesia" (Peters, 1995, p. 34). Împingând analiză mai departe, aș putea spune ca Golgonooza ar putea fi interpretată în termenii unei metafore textuale totalizatoare a eposului Jerusalem. Pe de o parte, poemul cuprinde patru capitole, fiecare deschis către celălalt, care reflectă, specular, organizarea celor patru porți ale orașului, iar, pe de altă parte, el este un text consacrat creației și redempțiunii spirituale, ceea ce reiterează funcțiile primare
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
176). Una dintre cele mai evidente dificultăți rezidă în limbajul poetic însuși, care este, potrivit lui David Wagenknecht, "nu doar complex și bogat, ci și extraordinar de dens și de esențializat" (1973, p. 258). Wagenknecht subliniază că, măcar în contextul acestui epos, "limbajul este (subl. în text, n.m.), în proporție excepțională, forma" (1973, p. 258). Corolarul meu ar fi acela că obsesia blakeană în privința semanticii iluminate înaltă limba engleză la proporțiile unui idiom șui generis, apt de a suprima, pe alocuri, esteticul
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
aș în Ancient Time / For lo! The Night of Death is past and the Eternal Day / Appears upon our Hills: Awake Jerusalem, and come away" (E: 256). Panoramă subsecventa a umanității cvadruple constituie o reificare a ideii principale prezente în epos, vizând formă vizionara absolută. Eul creator sugerează că, odată ce simțurile sunt purificate prin abluțiuni spirituale, ele capătă acces la forma ontologica supremă, aptă de a reda realitatea în maniera împătrita. Metaforă exprimând "haosul întunecat" implică, printr-o rețea subtilă de
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]