920 matches
-
o epibioză minimă. De remarcat că efectul protector este exercitat de ansamblul a două metale cu electronegativități diferite, nu și de doar un metal anume, oricât de electronegativ (reducător) ar fi. Faptul a fost demonstrat prin expunerea separată a unor epruvete din fier, respectiv zinc, acțiunii epibiotice a lui Chlorella [132]: în același mediu Knopp, aceeași Chlorella a depus cam aceeași cantitate de biomassă pe fier sau pe zinc, mai precis cu 17,12% mai puțin pe zinc. Rezultatul confirmă pe
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de rH în raport cu distanța față de anod. Ar fi nevoie, pentru aceasta, de eperimentul descris în continuare. Dispozitivul experimental (fig. 96) cuprinde o cuvă din material plastic (1), umplută cu apă distilată (2), pe al cărei fund s’a așezat o epruvetă din OL37 (4) (lungime 180 mm; lățime 40 mm; grosime 0,5 mm) protejată pe o lungime de 20 mm cu un strat de zinc (3). Ansamblul solidar alcătuit din electrodul redox de platină (5) și cel de referință (ESC
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pe o lungime de 20 mm cu un strat de zinc (3). Ansamblul solidar alcătuit din electrodul redox de platină (5) și cel de referință (ESC - electrod de calomel saturat) (6) a avut posibilitatea de poziționare, în imediata apropiere a epruvetei, în diferite puncte de-a lungul cuvei, realizând ridicarea profilului potențialului redox. Este evident că, din motive tehnice, acest potențial nu poate fi determinat în stratul laminar propriu-zis, ci într’unul destul de vag definit, dar aflat strict în imediata apropiere
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
diferite puncte de-a lungul cuvei, realizând ridicarea profilului potențialului redox. Este evident că, din motive tehnice, acest potențial nu poate fi determinat în stratul laminar propriu-zis, ci într’unul destul de vag definit, dar aflat strict în imediata apropiere a epruvetei, cu alte cuvinte cel care prezintă interes din punct de vedere redox pentru studiul epibiozei; fără discuție, cele observate la nivelul acestui strat, mult mai gros decât stratul laminar propriu-zis, vor fi valabile cu atât mai mult la nivelul stratului
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
stratul laminar propriu-zis, vor fi valabile cu atât mai mult la nivelul stratului laminar. Determinarea profilului potențialului redox exprimat ca rH, poate avea loc la intervale diferite de timp (1, 2, 3 zile) de la punerea în contact a apei cu epruveta, pentru a putea surprinde un eventual fenomen de echilibrare a acestor două elemente, lucru confirmat de alura într’o evoluție continuă și cu tendința scăderii diferențelor, a datelor experimentale corespunzătoare celor trei variante temporale (fig. 97, 98, 99). Astfel, dacă
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
de echilibrare a acestor două elemente, lucru confirmat de alura într’o evoluție continuă și cu tendința scăderii diferențelor, a datelor experimentale corespunzătoare celor trei variante temporale (fig. 97, 98, 99). Astfel, dacă în stratul laminar corespunzător zonei zincate a epruvetei rH-ul atinge după o zi valoarea de 23,2 (fig. 97), el evoluează spre reducător, unde se stabilizează (19,3 după două zile, respectiv 19,6 după trei zile) (fig. 98, 99). De-a lungul părții nezincate a epruvetei
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
epruvetei rH-ul atinge după o zi valoarea de 23,2 (fig. 97), el evoluează spre reducător, unde se stabilizează (19,3 după două zile, respectiv 19,6 după trei zile) (fig. 98, 99). De-a lungul părții nezincate a epruvetei, rH-ul - tot în stratul laminar - evoluează de la o valoare reducătoare în imediata apropiere a zonei zincate (14 - v. fig 99) spre una mai oxidantă, în zonele mai îndepărtate, unde se stabilizează la un nivel constant ce rămâne astfel indiferent
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
primii 20 mm) se datorează, în contextul experimentului de față, inducerii unui rH reducător, impropriu dezvoltării producătorului primar; efectul antifouling scade pe măsura depărtării de anodul de sacrificiu (v. fig. 93) - fenomen concretizat în mărirea cantității de biomassă depusă pe epruvetă - corespunzător creșterii rH-ului în stratul laminar (v. fig. 99), adică inducerii unor condiții mai favorabile dezvoltării producătorului primar (rH > 20). În acest context se poate discuta și anodul de sacrificiu, adică stratul de zinc, pe care s’au observat
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
sacrificiu, adică stratul de zinc, pe care s’au observat (v. fig 93, 95) depuneri algale; rH-ul în zona zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea metalului în cazul contactului său
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
zincată nu se situează în domeniul reducător, prin excelență inhibitor, ci în cel caracteristic părții distale a zonei nezincate a epruvetei (v. fig. 99), relativ oxidant, deci nenociv pentru organismele fotoautotrofe. Contactarea, în condiții similare experimentului de față, a unei epruvete din OL37 cu apă distilată, de fapt un test martor, permite o comparație între comportarea metalului în cazul contactului său cu un anod de sacrificiu, respectiv în lipsa acestuia (fig. 97-99: −⋅−⋅−). În fapt, întotdeauna metalul de protejat modulează în stratul laminar
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
Comportarea unor metale [13] Pentru evidențierea unei relații între intensitatea și totodată caracterul procesului de coroziune și rH ul mediului s’au testat într’un gradient de rH al mediului agresiv o serie de metale și aliaje, urmărind variație greutății epruvetelor în urma procesului. S’au testat metale caracterizate prin valențe diferite (Ag - monovalent, Cu - monoși bivalent, Fe - biși trivalent, Al - monoși trivalent) pentru a evidenția eventualele trepte în intensitatea coroziunii induse de trecerea de la o valență la alta în condițiile desfășurării
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
principiu a implicat (fig. 108) aplicarea unei diferențe de potențial de 30 V, prin intermediul unor electrozi din grafit (1), unei soluții foarte diluate (sat./ 1 000) de KCl (2), aflată într’un bac electroizolant (3) prevăzut cu un suport pentru epruvetele supuse experimentului (4). Clorura de potasiu a fost introdusă exclusiv pentru asigurarea conductivității electrice a mediului și aceasta în cantități minime, astfel încât se poate considera ca determinant în experiment doar caracterul redox al mediului. Variația greutății epruvetelor după 6 zile
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
un suport pentru epruvetele supuse experimentului (4). Clorura de potasiu a fost introdusă exclusiv pentru asigurarea conductivității electrice a mediului și aceasta în cantități minime, astfel încât se poate considera ca determinant în experiment doar caracterul redox al mediului. Variația greutății epruvetelor după 6 zile de tratament (ΔG = Ginițial - Gfinal) sunt expuse în figurile 109-113, în funcție de rH-ul zonei în care s’a aflat fiecare epruvetă. Analiza acestor grafice evidențiază câteva observații, expuse în continuare. a. În cazul argintului (fig. 109) se
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
minime, astfel încât se poate considera ca determinant în experiment doar caracterul redox al mediului. Variația greutății epruvetelor după 6 zile de tratament (ΔG = Ginițial - Gfinal) sunt expuse în figurile 109-113, în funcție de rH-ul zonei în care s’a aflat fiecare epruvetă. Analiza acestor grafice evidențiază câteva observații, expuse în continuare. a. În cazul argintului (fig. 109) se constată o coroziune puternică în zonele extreme de rH, în zona reducătoare formându-se produși solubili, iar în cea oxidantă insolubili. Metalul fiind monovalent
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
imediat funcționarea unor echipamente, deoarece se poate determina valoarea vitezei de coroziune CR („corrosion rate”) și deci perioada de funcționare a echipamentului prin teste de coroziune relativ simple (de exemplu, testul de imersiune, ce măsoară pierderea de greutate a unei epruvete dintr-un material). Viteza de coroziune se poate determina și prin metode electrochimice: <formula> unde: i - densitatea de curent; Ge - greutatea echivalentă; F - constanta lui Faraday (96485 C/g), ρ - densitatea materialului metalic. Ge poate fi calculat cu relația: <formula
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93482]
-
interzice înlăturarea capacelor de protecție a instrumentelor sau orice reglaje interne dacă aparatul este cuplat la rețeaua de alimentare cu curent electric; - pentru a înlătura orice pericol de apariție a arsurilor se interzice manipularea oricăror piese din instalație sau a epruvetei supuse analizei atât timp cât cuptorul are o temperatură mai mare ca cea ambiantă; - se recomandă utilizarea unor filtre speciale sau a altor metode de eliminare a eventualelor gaze toxice, emanate de epruvetele supuse analizei. 3.3. Desfășurarea lucrării de laborator 1
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
se interzice manipularea oricăror piese din instalație sau a epruvetei supuse analizei atât timp cât cuptorul are o temperatură mai mare ca cea ambiantă; - se recomandă utilizarea unor filtre speciale sau a altor metode de eliminare a eventualelor gaze toxice, emanate de epruvetele supuse analizei. 3.3. Desfășurarea lucrării de laborator 1. Se apasă butonul „ON” pentru a porni dilatometrul, pornind și calculatorul aferent acestuia. Se dă drumul la apa de răcire a cuptorului, urmărindu-se ca debitul de apă să nu depășească
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
a aparatului va fi indicată prin culoarea verde a ledului de pe sursa de putere. 2. Se măsoară cât mai precis proba cu ajutorul unui șubler digital. 3. Se așează proba de analizat în locaș, apropiind tija pistonului de una din bazele epruvetei, cealaltă bază fiind sprijinită de capătul fix al locașului. 4. Se închide etanș cuptorul. Se urmărește temperatura probei și a cuptorului pe display-ul aparatului. 5. Se pornește software-ul dedicat (calculator). 6. Se selectează „DATA ACQUISITION” din meniu și
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
NAME”, denumire sub care se vor stoca informațiile pe harddisk, cu extensia „.ipr” (specifică programului). 9. Se introduce în „DATA ACQUISITION” durata (în secunde) și temperatura maximă (în grade Celsius), figura 7. 9. Se introduce valoarea măsurată anterior a lungimii epruvetei, figura 8. 10. Se aduce traductorul de deplasare în poziția de zero; selectam „OPTIONS” din meniu. Alegem „SETUP DILATOMETER”, și apoi alegem „ADJUST ZERO POINT”, figura 9. 11. Apăsam „AUTO ZERO POINT ADJUSTMENT”. Pistonul se va mișca automat până când computerul
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93477]
-
adâncimii de călire a oțelurilor, studiul decarburării oțelurilor, analiza îmbinărilor sudate, microduritatea straturilor subțiri, evaluarea prelucrabilității, etc. 3. Modul de lucru 3.1 Aparatură A. Durimetrul universal Wilson Wolpert, model 751N - măsoară duritatea materialelor metalice, pe scările HB, HRC, HV. Epruvetele au dimensiuni mici. B. Durimetrul portabil Wilson Wolpert, model WHU - 330 - măsoară duritatea materialelor metalice pe scările HB, HRC, HV. Epruvetele au dimensiuni mari; se pot efectua analize pe piese ce nu pot fi aduse pe standul de încercare sau
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
3.1 Aparatură A. Durimetrul universal Wilson Wolpert, model 751N - măsoară duritatea materialelor metalice, pe scările HB, HRC, HV. Epruvetele au dimensiuni mici. B. Durimetrul portabil Wilson Wolpert, model WHU - 330 - măsoară duritatea materialelor metalice pe scările HB, HRC, HV. Epruvetele au dimensiuni mari; se pot efectua analize pe piese ce nu pot fi aduse pe standul de încercare sau în laborator. 3.2 Măsuri specifice de protecția muncii În cazul utilizării durimetrului universal se impun suplimentar următoarele măsuri de protecția
Tehnici de analiză în ingineria materialelor by Ioan Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91606_a_93478]
-
de util și steril se prelucrează (fie prin secționare axială, fie prin măcinare), în vederea formării atât a probelor diferențiale, cât și a celei globale. În vederea determinării proprietăților fizico-mecanice ale unor roci de construcții, se recoltează eșantioane care să permită confecționarea epruvetelor de forma și mărimea prevăzute în standardele de stat referitoare la aceste determinări. 2. Distanța minimă dintre probe Prin distanța dintre probe, în sensul prezentei instrucțiuni, se înțelege distanța dintre doua linii de probare vecine. O linie de probare este
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
prin carotare s-a obținut o cantitate mica de roca, atunci întregul material servește la constituirea cel puțin a probelor pentru analizele de bază și control. La unele roci de construcții, în vederea determinării proprietăților fizico-mecanice, prelucrarea probelor consta din confecționarea epruvetelor pe care se vor face aceste determinări. Materialul rămas după constituirea probelor unicat și duplicat, la toate substanțele minerale utile solide, se lichidează după constituirea eventualei probe tehnologice de laborator. 5. Analizarea probelor Pentru fiecare proba se efectuează analizele și
ORDIN nr. 93 din 23 iulie 1998 pentru aprobarea instrucţiunilor tehnice elaborate în vederea aplicării unitare a dispoziţiilor Legii minelor nr. 61/1998. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/121712_a_123041]
-
caz la caz, în funcție de aprobările speciale convenite de Administrația respectivă. 3.7. Convenție înseamnă Convenția internațională din 1974 pentru ocrotirea vieții omenești pe mare, astfel cum a fost amendată. 3.8. Încercare standard la foc înseamnă o încercare în care epruvetele sunt supuse într-un cuptor de încercare la temperaturi aproximativ corespunzătoare curbei standard de temperatura-timp. 3.9. Curbă de temperatura-timp înseamnă curbă de temperatura-timp definită prin formulă: Ț = 345 log(10)(8t+1) + 20, în care: Ț este media temperaturii
CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 1996 pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP), adoptat prin Rezoluţia MSC.61(67) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale la Londra la 5 decembrie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136364_a_137693]
-
2.2. Buletinul de încercare trebuie să conțină următoarele informații: 1. denumirea laboratorului; 2. denumirea producătorului materialului; 3. dată furnizării materialului și data încercării; 4. numele său simbolul de identificare a materialului; 5. descrierea materialului; 6. densitatea materialului; 7. descrierea epruvetelor; 8. metodă de încercare; 9. rezultatele încercării, inclusiv toate observațiile; 10. destinația materialului conform criteriilor de încercare la foc menționate în paragraful 2.1 de mai sus. Partea a 2-a Încercarea la fum și toxicitate 1. Aplicare Dacă un
CODUL INTERNAŢIONAL din 5 decembrie 1996 pentru aplicarea metodelor de încercare la foc (Codul FTP), adoptat prin Rezoluţia MSC.61(67) a Comitetului Securităţii Maritime al Organizaţiei Maritime Internaţionale la Londra la 5 decembrie 1996*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/136364_a_137693]