320 matches
-
carte de călătorie, RFR, 1938, 7; Radu Patrulius, George Matei Cantacuzino, „Arhitectura”, 1975, 4, 5; Anghelescu, Creație, 117-244; Zaciu, Lancea, 129-145; Personalități românești ale științelor naturii și tehnicii, București, 1982, 79-80; Petre Pandrea, Atitudini și controverse, îngr. și pref. Gh. Epure, București, 1982, 547-548; Felea, Prezența, 140-145; Maftei, Personalități, V, 67-70; Ierunca, Subiect, 31-36; Z. Ornea, Scrieri postume ale lui G. M. Cantacuzino, RL, 1993, 22; Mihai Zamfir, La Bruyère în Moldova, RL, 1994, 10; Dicț. scriit. rom., I, 437-440; Zaciu
CANTACUZINO-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286067_a_287396]
-
jumătate de vie? Dacă tot am pornit pe urmele viilor, atunci să ne amintim și de o scrisoare prin care „Constantin feciorul lui Manole Moraet ș-a Măriicăei” spune că cele trei fălci de vie ce sunt în Dealul lui Epure „acele vii au fost partea maicii mele, a Măriicăei, ce-i răposată. Și ea la săvârșirea ei... cu limbă de moarte... au dat acele vii,... la Sventi Sava... Deci și eu,... cu toată inima mea, ș-am datu și eu
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
mister pierzîndu-și aura de întîmplare pe care i-o conferă libertatea umană. Sau altfel spus: menirea este înscenarea libertății la nivelul unei necesități absconse. * Întrucât destinul nu are în vedere decât dialogul solitar cu limita interioară, teoria destinului devine o epură a vieții, deci ceea ce rămâne din viața unui om după ce din economia ei au fost eliminate: 1) presiunea limitelor exterioare; 2) imprevizibilul ca factor al reușitei și eșecului; 3) iraționalitatea lumii umane ca efect final al întretăierii unor țeluri divergente
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
individ deprins să mânuiască limbajul de lemn al domeniului său. Ce importanță avea că un text de "estetică" era scris de Marcel Breazu, Dumitru Matei sau Ion Pascadi, sau unul de "istoria gândirii romînești" de Al. Tănase, Gogoneață, Cazan sau Epure? Îmbinările acelea de cuvinte, puse pe hârtie ca "lucrări de plan", publicate automat de Editura Academiei sau de Editura Științifică și necumpărate și necitite de nimeni, intrau în lume orfane, aduse din îndepărtatele deșerturi ale spiritului, poposind o clipă în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
și pe care acum îl vedeam la lucru: capacitatea de a-și da un destin prin ascultarea atentă a unei interiorități care nu putea fi nici abătută, nici traficată. Rareori, cred, paternitatea a îmbrăcat, precum în cazul meu, forma unei epure. Cu deplină îndreptățire aș putea de aceea să mă întreb dacă fiul meu a avut sau nu un tată. În sensul obișnuit, nu a avut. Ne-am întîlnit la un moment dat al vieților noastre, nespus de stingheri unul în fața
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
unor țidule și părți date pe jumătate de bătrân și nu pe bătrân întreg. Patru sunt bătrânii pe care s-au dat asemenea părți și țidule. La fel, cuvântul iuzbașă este considerat tot nume propriu, de persoană-bătrân, cazul bătrânilor izbașea Epure (sic) și izbașea Dima (de unde Dimaci), cred și scriu autorii monografiei satului Suraia, ceea ce nu poate fi acceptat. Dar rămâne important de reținut faptul că tradiția cu privire la întemeierea satului Suraia este identică, în esența sa, cu tradiția privind întemeierea satului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
venituri și de satisfacere a nevoilor traiului. Pentru datarea primei împărțiri a moșiei satului în prima jumătate din secolul XVII pledează și mențiunea că doi dintre bătrânii umbrăreșteni au, pe lângă numele de botez, și funcția deținută, iuzbașa Dima și iuzbașa Epure. Or, se știe, termenul iuzbașă, asimilat celui de sutaș sau hotnog, comandant al unui steag = corp de oaste cu 100 ostași, se întâlnește în Moldova la începutul secolului al XVII-lea. Ca prezență demografică, de locuitori devălmași, la care putem
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în martie 1852 Judecătoriei ținutului Tecuci să dispună a i „să alegi și a stâlpi” niște cumpărături, pe care le făcuse anterior „în hotarul moșiei Umbrărești di pi la unii din răzășii acei moșii”, din bătrânii Manea, Sobieschi, Scurtu, Rahilia, Epure, Calalbu, Țarălungă, stânjeni care, adunați, însumau 80 unități, cumpărătorul dorind acum să și-i strângă laolaltă într-un singur trup de moșie. Cererea pentru alegerea și adunarea lor la un loc nu și-ar fi avut motivație și nici nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
În documentul din 29 iunie 1697, prin care se face „Socotiala a patru bătrâni din satul Torcești”, stabilindu-se descendenții acestora, găsim în fruntea celor opt părtași din „bătrânul lui Gurban” pe un „Hilip din Umbrărești” cu urmașii săi, Mihail Epure, tot umbrăreștean, fiul său, Nastasiuc, el fiind unul din cei 34 bătrâni pe care umbla satul Umbrăreștii-răzeși, menționat în acte ulterioare cu funcția de iuzbașă. Dar sunt și alte nume comune Umbrăreștilor și Torceștilor, dintre ele amintim cele mai frecvente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Întâlnim aspectul acesta și la Umbrărești, dar mai puțin precizat decât la Cudalbi, când, în decembrie 1835, cilenul trimis de Judecătoria ținutului Tecuci, medelnicerul Dimitrie Papadopol, stabilește la fața locului părțile vândute și nevândute de către răzeșii „din bătrânul izbașa Năstasă Epure”. Unora din ultimele generații li se atribuie numai câte 3 palme, 2 palmace și 2/3 (exact așa în textul original), fără a se arăta ce reprezintă fracția, dar deducem că 2/3 din palmac, ceea ce ar da, după hotarnica
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
diferitele grupe de familie ale unei așezări devălmașe”, cum a crezut și a scris cercetătorul jurist C. Constantinescu-Mircești în lucrarea Vrancea arhaică. Pentru câțiva bătrâni umbrăreșteni am găsit date din care rezultă viețuirea lor reală la Umbrărești (Vlasie, iuzbașa Năstase Epure, Mihăilă Azimioară, Guneș), că unii din descendenții bătrânilor originari au preluat această calitate în amintirea urmașilor și în scris după câteva generații (Rahilie, Bobocea, Murgoci), am identificat numele unor bătrâni originari despre care nu se mai ținea minte în sat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și să se întoarcă la servitoarele lui care erau și ale negustorilor jidani, după voturile cărora umbla și... adrisantul. Într-o notă publicitară erau invitați alegătorii aflați în cimitirele urbei „precum cimitirul Eternitatea, Trei Erarhi și cimitirul evreiesc de la Hanul Epure și cel din regimentele de roșiori, să se prezinte la primărie pentru a-și ridica cărțile de alegători pentru comună." Erau tușați și vitriolați tot felul de opozanți din Bârladul acestui timp: Dorneanu de la țărăniști „agățat acum de barba dlui
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
comișii Ioan Nicolcescu, Alecu Tudori, Costachi Codrescu, G. Docan, P. Veisa; Praporciul G. Costăchescu; căminarul Cernat; paharnicul Iordache Popa; serdarii Costache Nanu, Pavel Apostol, Iacob Fătu; medelnicerii Mihăiță Ștefănescu, C. Goroiu; slugerul Șt. Nicolau; jitarii Iancu Țogascu (I. Romașcu), Iancu Epure; satrarul G. Damian; nobilii N. Codreanu, D. Cernat, G. și D.Cerchez, Costachi și Șt. Racliș, Costachi Ciucă, V. Ursanu; dd Iancu Epureanu, A. Bontăș, profesorul Ioan Popesco, Al. Cârjă, Lupașcu, Costachi Sturza, Beidiman (nu Beldiman); doamnele spătărese Catinca Radu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
latină, C. Alexandrescu, G(avril) Constantinovici; la Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la Galați, cu rezerva cuvenită, „să vedem și Arhondologhia Moldovei de C. Sion, Iași 1892, care are și indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mobil al criticului. Detaliile nu merg pe firul principal al operei, dar compun cimentul ei. Sînt, de asemenea, cele care creează rețelele dintre texte. Adesea, dînd "rezumatul" operei, cu aerul unei survolări detașate, de la mare înălțime, istoricul literar oferă o epură semnificativă a universului traversat. În realitate, apetitul detaliului indică știința artistului miniaturist, neîntrecut în arhitectura grațioasă a filigranului. SCENE ALE MEMORIEI. LA ANTON HOLBAN În crearea unei strategii romanești de anvergură, cel mai important loc pare să-l ocupe "condiția
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
decadente, însă răspunde unei sensibilități simboliste descărcate de negativismul propriu temelor și reprezentării decadente. Rodolphe Rapetti descoperă această "misoginie fascinată" vehiculată de ipostazele feminității prezente în arta plastică, deopotrivă cu o idealizare a corpului feminin decantat de energiile libidinale până la epura spectrală menită să ofere o contrapondere expresiilor volitive ale libidoului, incarnată de femeia fatală. Femeia apare deopotrivă ca un vampir sexual și ca o ființă vampirizată, emaciată, clorotică, de o hipersensibilitate ostentatorie. Și într-un caz și în celălalt, isteria
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cuvintele scrise greșit : Când pisica nu-i acasă Șuarecii juacă pe masă.’’ f)Transformă fiecare cuvânt astfel încât diftongul ia să fie înlocuit cu diftongul ie : piatră - pietre poiană .................... piață ................ amiază .................... viață ................ nuia ........................ g)Transcrie numai cuvintele scrise corect : el, iel, epure, iepure, eșire, ieșire, liceie, licee, poezie, poiezie, caiet, caet. h)Scrie câte un cuvânt pentru fiecare din diftongii învățați. Alcătuiește propoziții cu aceste cuvinte. Atât în clasa I, cât și în clasa a II-a, etapa de învățare a diftongilor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
cu 25 de paturi. Punerea în practică a dispoziției a întîrziat datorită temerilor proprietarilor de case de a nu-și molipsi imobilele prin primirea bolnavilor holerici. Până la urmă, după presiunile insistente exercitate de către Isprăvnicie, au fost amenajate locuințele clucerului Mihalache Epure și a pitarului Ioniță Barbu, nelocuite de stăpânii lor și aflate "la marginea târgului, la un loc înalt", deci bine aerat. După unele presupuneri, aici a activat, sub îndrumarea doctorului Theodori, chirurgul Franz Bede, fost "secundar" al spitalului "Precista" din
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
Pârvu Alioșa clarinet 5. Șoimu Ionel clarinet raru Ioan eufoniu trombonel Marin el iu rmației ă interpreta formației Sivia E t o prestație deosebită de-a lungul anilor, fapt care s-a văzut în ap posturile de 6. Au 7. Epure Sebastian 8. Matei Sorin trombonel 9. Dragomir trombon 10. Lupu Rucă bas 11. Pruteanu Licv percuție 12. Silvia Ene solista fo De remarcat faptul c ne a avu arițiile pe televi e Național. A înregistrat 2 CD-uri m de
Festivalul Internațional de Fanfare. In: Festivalul Internaţional de Fanfare by Aurel Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1310_a_2193]
-
vis. 12 Noile imagerii numerice produc o cunoaștere și o putere mai mult decât de invidiat. După telescop, miscroscop și radiografii, procesările informatice ne sporesc în mod considerabil stăpânirea distanțelor, a organelor și bolilor lor, a construcțiilor după planuri și epure și a propriilor noastre ipoteze intelectuale, permițând o traducere vizuală a unor modele teoretice abstracte. Noile proteze de vedere, multiplicând informația, ne sporesc facultățile de intervenție asupra mediului și suprafața de contact cu universul. Înzestrați de acum cu o vedere
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
obiceiului românesc) și în această listă se poate citi strădania de a civiliza, de a franțuzi (mai ales prin nume) bucate altminteri destul de fruste pentru papilele gustative occidentale. Uneori acest efort naște preparate culinare cu denumiri amuzante, cum ar fi „epure de Sighișoara à la Bucureșteanca“ (nu vom condamna intenția de fuziune interregională, care ar trebui chiar stimulată, dar pomenirea dublei proveniențe, una a produsului și cealaltă a tehnologiei, e hilară). Nostime mai sunt „musacaua à la Moldova“ (nimeni nu afirmă
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
cu marii proprietari care le încălcau moșiile, ei s-au războit între dânșii. Aproape de Șuletea, se aflau altădată Siliștenii, sat dispărut, obârșia lui Constantin, Antioh și Dimitrie Cantemir, și ei răzeși de neam. Aproape sunt și Epurenii, sau „Fântâna lui Epure“, cum i se zicea pe vremea lui Ștefan cel Mare, vatră a Cantemireștilor. Marea moșie de peste 3000 de fălci a boierilor Kostăchești ce și-au zis în urmă, și Epureni, este formată în cea mai mare parte din trupurile moșiei
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
Gând și semn Liviu DĂNCEANU Semn(al)ul este epura unui gând; ori jerba lui. Un gând muzical, literar, plastic... Oricare ar fi el, gândul nu poate fi cuprins niciodată integral în semn. Și nici semnul în gând. De aceea scrierea este fundamental defectivă. De aici capcanele și riscurile comunicării
Gând și semn by Liviu DĂNCEANU () [Corola-journal/Journalistic/83454_a_84779]
-
pierzându-și aura de întâmplare pe care i-o conferă libertatea umană. Sau altfel spus: menirea este înscenarea libertății la nivelul unei necesități absconse. * Întrucât destinul nu are în vedere decât dialogul solitar cu limita interioară, teoria destinului devine o epură a vieții, deci ceea ce rămâne din viața unui om după ce din economia ei au fost eliminate: 1) presiunea limitelor exterioare; 2) imprevizibilul ca factor al reușitei și eșecului; 3) iraționalitatea lumii umane ca efect final al întretăierii unor țeluri divergente
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
G. Ibrăileanu, basarabeanul Paul de Gore (periodice, majoritatea în limba rusă, dar și opere de rezistență ale literaturii române), Petre Caraman (lucrări din domeniul etnografiei, folclorului, slavisticii, etc.), Th Simenschy(opere de referință din domeniul orientalisticii), Iorgu Iordan, Natalia Al. Epure (peste 4.000 de volume, cărți, periodice și manuscrise). Importanța Bibliotecii constă în raritatea exemplarelor oferite: „Dovadă stau unicatele de periodice din BCU Iași, precum și cele peste 130 de titluri aflate în fondul de carte veche și rară, figurând în
BCU Iaşi:Parcurs sentimental:schiţă monografică by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/443_a_752]