416 matches
-
nu s-au spus - Să le păzești cu veghe de ogar. Din ele eu apoi să împletesc Minune de lumină și noroi, Stindarde cu argint împărătesc Și noapte cu luceferii strigoi. Nu vămuiesc tratate și comori - Istoria-i bolnavă de eres. Tu să-mi aduci din soare și din nori Hambare de cuvinte cu’nțeles. Te-oi pune autor, deopotrivă, Cu mine pe coperte, pe uluci, Dar, iată, ți-este glezna colestivă Și aripa copaie de năluci. O! vântule, cu palma
POEZII PUBLICATE ÎN DIFERITE ZIARE ŞI REVISTE ALE VREMII de ION PENA în ediţia nr. 2243 din 20 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370153_a_371482]
-
ale bolilor reale sau doar închipuite, de personaje care ne aduc spaima neputinței și a zădărniciei, determină apeluri, de obicei inconștient, la moduri insolite de evadare...”. Afirmând că acest volum este „o oază de vis, într-o lume, în care eresurile, cu nota lor de fantastic...” sunt salvatoare pentru cititor, doamna Bahna îi acordă prozatoarei un statut de vindecare prin lectură. Referindu-se la poezia doamnei Mariana-Rogoz Stratulat, venită recent în lumea creației literare vrâncene, nu pot să nu remarc faptul
PLECĂCIUNE DOAMNELOR de GHEORGHE NEAGU în ediţia nr. 2194 din 02 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353357_a_354686]
-
când respir, te mint! Când zic ades' Că te-am uitat, că nu te mai iubesc, Te mint în stihuri pline de-nțeles În care ne'nțelesuri strâng și țes. Când neaua plânge peste cetini verzi Venind tiptil din tainicu-ți eres Mă minți și tu, de parcă mă dezmierzi În purpura tăcerilor din maci. Pe-un mal surpat al râului de-argint Cu luntrea-ți veche, vajnice cârmaci, Ai acostat pe-un braț de mărgărint Și-ai dispărut lovind cu pumnii-n
POEMELE AMURGULUI (2) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353032_a_354361]
-
sau cu celelate “națiuni” conlocuitoare. Când am ajuns eu pe meleagurile lor, mentalul colectiv era dominat încă de teamă și de supersiții care amprentau fiece mișcare, oricare învoială înfăptuită sau nu, își evaluau reușitele în funcție de intimitatea cu duhurile, cu nenumărate eresuri, se raportau la acestea, chiar vârsta biologică la care ajungeau era un dar al fidelității și gradului de adorație față de ele. Cel mai adesea, ofrandele erau “barometrul” înțelegerii și păsuirii lor de către divinitate. Racolarea, convertirea din primii ani ai epocii
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS(II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 179 din 28 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354249_a_355578]
-
celor puternici, întărire a slăbănogilor, stârpitoare a răutăților, izvorâtoare a milostivirii (Icos 7). Sfânta Cuvioasă Parascheva este invocată prin rugăciuni și cântări, ca fiind mărirea monahilor, povățuitoarea obștii, cinstitoarea cuvioaselor, păzitoare a sihaștrilor, povățuitoare a dreptei credințe și surpătoare a eresurilor (Icos 8). Sfânta Cuvioasă Parascheva este cinstită ca fiind aducătoare de ploi mănoase, îmbelșugătoare de roade bune, veselitoarea plugarilor (Icos 9). Sfânta Cuvioasă Parascheva este lăudată ca cinstitoare a celor ce ne miluiesc, întăritoare a celor ce ne slujesc, împreună-lucrătoare
SFÂNTA PARASCHEVA CEA MULT FOLOSITOARE. IMPACTUL ŞI INFLUENŢA EI ÎN VIAŢA CEA EVLAVIOASĂ A CREŞTINULUI CONTEMPORAN ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1375 din 06 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353047_a_354376]
-
spiritualității răsăritene”. În jurul Gândirii îndrumate de el s-a dezvoltat o impresionantă creație literară tradiționalistă (poezie, eseu), atât de inspirație strict ortodoxă, „pe ogașele dogmaticii” creștine, cât și de sensibilitate general metafizică, liberă față de motivele creștine, și chiar „în duhul eresului” (aluzie la propria metafizică a Marelui Anonim, expusă deja de Blaga în Diferențialele divine, din 1940, care provocaseră replica teologică a pr. D. Stăniloae de la Sibiu). Activității de animator al culturii și operei de gânditor ortodox ale lui Crainic i
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
Toate Articolele Autorului Evadare E pe-aici atâta vară, C-aș dori să fiu la țară, Aș dori să uitasfaltul, Să admir din nou înaltul. Să merg iarăși prin pădure, Frunza freamăte ușure. Grauri, gaițe și presuri, Basme, vechi povești, eresuri. După umbră să știu ora, La-demână tuturora, Clipa să-și suspende zborul Și să murmure izvorul. Bat potecile alene, Din poieni culeg catrene, Vântur frunzele uscate, Pace și singurătate. Lapidar și analitic: Parc-aș fi în neolitic! Gândul străpungând mistere
EVADARE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357051_a_358380]
-
paradisși de-aceea efemerulEste încă risipitîn oceanu-n care cerulA căzut din infinit !... XIV. POEM FASTUOS, de Cristina Lila, publicat în Ediția nr. 334 din 30 noiembrie 2011. Sînt adesea înțelesuri, Ce nu au cum să ne scape, De angoase și eresuri Care vin să ne adape. Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii amețitoare - Ce de ploi au fost arate - Azi sînt doar arse de soare ! Și mai sînt acele clipe, Ce ne lasă să visăm, Sînt atîtea mari sărate Și cîmpii
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/357087_a_358416]
-
veșnicia s-a născut la sat”cum scria cu adâncă înțelepciune și îndreptățire marele filozof Lucian Blaga) s-a exprimat însă tacit și în acest spațiu , prin păstrarea și dezvoltarea limbii și credinței strămoșești, a datinilor și obiceiurilor, miturilor, legendelor, eresurilor, precum și valorilor esențiale ale artei, culturii și civilizației românești. Cercetarea sistematică, cu mijloace moderne, și punerea în circuitul științific al acestui imens tezaur de valori istorice, culturale și de civilizație, conservat”în situ” de satele românești în general și de
DR. MITE MĂNEANU,PREFAŢA LA MONOGRAFIA COMUNEI GLOGOVA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 929 din 17 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357219_a_358548]
-
Ion Ionescu Bucovu Publicat în: Ediția nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Se știe că Eminescu și-a iubit mama mai mult ca orice pe acest pământ. Ea a deschis ochii poetului în lume cu poveștile și eresurile pe care i le spunea în scurta lui copilărie trăitoare la Ipotești. Mama l-a învățat primele buchii ale cărții, i-a transmis dragostea de natură, de folclor și de pământul natal. Raluca Iurașcu, numită așa înainte de căsătorie, se trăgea
EMINESCU ŞI DULCEA LUI MAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357464_a_358793]
-
hi ha passió per a la sang que et consumeix, car Ella dugué leș pors del vent, homenatge a Gonca Özmen) (de Pregonares la llum, 2013) EN EL ENTREMARGEN Soy el único puente de la conciencia de tu herida de muerte. Eres sólo la huella de mis miedos: los peces de la soledad abruptă nadan en corro el apetito del reloj, como la alta fornicación en triángulo obsceno, homenaje a André Cruchaga) Soy palabra-surco desvanecida en la vaciedad del grito, la fluencia del
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
de la soledad abruptă nadan en corro el apetito del reloj, como la alta fornicación en triángulo obsceno, homenaje a André Cruchaga) Soy palabra-surco desvanecida en la vaciedad del grito, la fluencia del lenguaje perdido en el bosque de las sombras. Eres la multitud de significados de la tristeza entre barrotes, cárcel en el măr de los silencios, polifonía de los sentidos alborotados en la postrera cámara de la flor amortiguada, mientras el viento tira del deseo y resopla el aliento del cántaro del
«LA HOTAR [‘A L ENTREMARGE ] DE PERE BESSÓ TRADUS DIN CASTILIANĂ ÎN ROMÂNĂ DE MARIA ROIBU de MARIA ROIBU în ediţia nr. 964 din 21 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/358518_a_359847]
-
care țes și ne priveam adesea fără de înțeles, când luna îți cădea pe bucla de pe frunte. ce seri imperiale în plopi sunând foioși peste frunzișul leneș ce ne cânta tăcut, și nu știam, iubito, că vin din absolut, când ascultam eresul ca doi copii pioși. a fost doar timpul-ornic fățarnc, ipocrit, zvârlind în aer visul și razele de lună, s-a destrămat ca ceața, după o grea furtună, pierind pe căi deșarte, cum piere orice mit. marți, 20 mai 2014 Referință
ROMANŢĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344708_a_346037]
-
BIG BANG Autor: Aga Lucia Selenity Publicat în: Ediția nr. 1227 din 11 mai 2014 Toate Articolele Autorului Atom, fără bătăi de cap, Primul Big Bang, încorporat, Chimie, cu cili electroni, Răstălmăcești printre ioni.... Eu sunt foton, decorticat, Dintr-un eres, alambicat, Și-am căutat cărări, prin haos, Spre stele, ce mi-au fost adaos... Parcă-s aici și parcă nu-s Și câte nu am eu de spus Despre impulsuri, flux și spini Despre corpusculi anodini... Și nu-nțeleg a
BIG BANG de AGA LUCIA SELENITY în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350713_a_352042]
-
Strămoșii fie mândri: nici nu s-ar recunoaște. La școală, în armată - „Cu stângul înainte!”: Argumentare clară, spre mari învățăminte. Din neștiute neguri se nalță atavisme, Fațete felurite, prin timp ecou, truisme. Anume episoade prin vreme repetate: Savoare și ridicol, eresuri câte toate. Sonor și metaforic percep tot Universul; Senin, fără opreliști, se derulează mersul. Străin de superstiții, nu cred în simple semne, Că-ar fi prevestitoare la teamă să îndemne. Neprevăzut apare în față un obstacol - Nu-l sesizase poate
SUPERSTIŢII de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 352 din 18 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358889_a_360218]
-
mai înțeleg Și-aleg versetele din care Ei scot atât: ce le convine Și se înalță doar pe sine, Că ei n-au sfinți în calendare Dar Cartea Sfântă nu e plină De recompense pe ales Și tot strecoară un eres Frământăturii de făină Ci pentru călcători: osândă Mustrări, pedepse la tot pasul Aicea li se-nmoaie glasul Și stau cu ochii-nchiși la pândă Garvriil trimis de Dumnezeu Pe Maica Domnului cinstește Cu ce atunci vă osebește Purtarea voastră de-
VREMEA RĂTĂCIRILOR de ION UNTARU în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359518_a_360847]
-
nemărginitul. Prinși într-un cerc ce ne-a unit, Jucându-ne mereu cu timpul, Iubito, cred că ne-am grăbit, Noi ne-am mascat adesea chipul. Naivi, noi nu am înțeles Că ne înghite infinitul. Și, prinși de-al valului eres, Iubirii nu-i trăim sfârșitul. Să încercăm să înțelegem Gândul ce ne-a călăuzit Și cerului tribut să-i cerem Doar timpul ce nu ne-am iubit. Străini, vom trece peste moarte Când ne va împietri cuvântul. Timpul iubirii, ce
FEMEIA SUFLETULUI MEU (1) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1106 din 10 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359814_a_361143]
-
Tomisului, Bretanion, datează din anul 369 când împăratul Valens (364-378) întorcându-se dintr-o campanie împotriva goților cu care încheiase o pace la Noviodonum (Isaccea de astăzi) îl întâlnește pe Bretanion în catedrala tomitană și încearcă să-l atragă la eresul arian. Episcopul îl înfruntă apărând învățătura celor 318 părinți a sinodului de la Niceea din anul 325 la care el însuși luase parte, (deci cu 53 de ani în urmă!) ține un discurs înflăcărat și-l părăsește pe împărat împreună cu clerul
BRETANION, EPISCOPUL TOMISULUI de ION UNTARU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359912_a_361241]
-
preot greco-catolic, dar am crescut în Biserica Ortodoxă, învățată fiind, și seara, și dimineața, că avem un singur și bun Dumnezeu și pe care nu-L putem, nu avem dreptul să-L hărtănim între noi, oamenii, după canonite și neînțelese eresuri. Evanghelia Melaniei Cuc începe cu descoperirea actului personal de botez, a actelor care atestau decesul, dar mai ales, apartenența la comunitate, la sat, a bunicului și tatălui nostru, și cu descoperirea unei Evanghelii, pe care acei oameni, țăranii aceia cu
Evanghelia după Melania Cuc (sau Testamentul Melaniei Cuc) () [Corola-blog/BlogPost/339647_a_340976]
-
efervescență culturală. Se vorbeau câteva limbi, căminarul avea o bibliotecă bogată. Și mai presus de orice voia ca fiii lui să învețe carte. Apoi mamă-sa iubea folclorul, le spunea basme, le cânta și îi încânta cu snoave, proverbe și eresuri. Și copilul Eminescu a îndrăgit natura Ipoteștilor, pădurea, lacurile, dealurile, câmpul, ciobanii, prisăcarii, țapinarii. Apoi la Cernăuți a avut norocul să dea peste un om al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
femei îmi trec pe dinainte... nu sunt de azi, și nici de ieri, și nu le mai țin minte... Și totuși, femeie, mereu te-îmbrățișez fie și-n gând spre a mă regăsi în noaptea cea de taină, noapte de eres... Și iarăși sunt, și iarăși ești, eternă Gee... Ctrl/Cmd+V Referință Bibliografică: FEMEIA / Elena Neacșu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1242, Anul IV, 26 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Elena Neacșu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
FEMEIA de ELENA NEACŞU în ediţia nr. 1242 din 26 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/341554_a_342883]
-
-te-nțeleg frumosul Devine sfânt și păcătosul. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 136 For Rhea, for ever Dacă venirea mea te tulbură, iubito, Eu am să vin mereu, cât pot de des, Iubirile se nasc din mituri, Iar erezia din eres, O erezie este să las dorul Să treacă peste noi atâția ani, Dar cine-a pedepsit omorul? Onoarea face mulți dușmani. Acum, precum umilul rigă la Canossa Vin eu în haine - zdrențe îmbrăcat Să-ți cer, Maria mea, Formosa, Cuvântul
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
se alătură alor mele - pedeapsa neîncrederii în mântuire, și ele... * De la o vreme, meșteresc în gând un șarpe de aramă, la care privind, să scap de otravă ... * Degeaba, eu nu sunt alesul, nu mă trag din Moise, deși-i moștenesc eresul. Degeaba, mor, mor cu încetul, eu neavând profetul. * Și totuși, (sărmanul!) încă mai nădăjduiesc că, odată cu anul, în pustiul inimii mele va răsări într-o zi un șarpe de aramă, încolacit pe un stâlp - antidotul izbăvitor... * Încă nu vreau să
ŞARPELE DE ARAMĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 464 din 08 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/340674_a_342003]
-
județele Sălaj, Ilfov si Harghita. Acestora li se vor alătura oaspeți din Republica Moldova. În total, peste 450 de participanți vor asigura acoperirea celor șapte secțiuni tematice din programul Festivalului: Arte religioase (tradiții cultice legate de practicile religioase), Literatură populară (basme, eresuri, poezie și teatru popular), Arte muzicale (interpreți vocali și instrumentali), Arte coregrafice (dans popular), Arte plastice tradiționale (meșteșuguri artistice), Arte mecanice (creație tehnică tradițională) și Artă culinară (meniuri după rețete tradiționale). Festivalul Național al Tradițiilor Populare reprezintă o excelentă oportunitate
Muzeul Astra [Corola-blog/BlogPost/100043_a_101335]
-
caer en la redención, ni en la condena moralista de sus personajes, elabora relatos bien escritos de trama interesante y personajes creíbles”. 6. Dr. Mab D´Ávilla Roberts- periodista, escritora Brasil en Antologia de Literatură, Peru, 2016: “Bella obra literaria. Eres genial. Tus letras me encantam. Gracias por compartir”. 7. Escritor, novelista, poeta, profesor Israel Levy Ronny Benlabrat en Antologia de Literatură, Peru, 2016: ” Hermoso relato pară hacer nuestros adolescentes mas felices, victoriosos y sensibles a la luz del alma. Felicitaciones
CORNELIA PĂUN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2110 din 10 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342836_a_344165]