454 matches
-
bura-n (apud Dixon 1994: 169) tata(Abs-O) a se întoarce-(rel)+Abs mama(Erg-A) a vedea(nonviit.) ' Mama l-a văzut pe tata care se întorcea' ŋuma yabu-ŋgu [banaga-ŋu-rru] bura-n (apud Dixon 1994: 170) tata(Abs-O) mama(Erg-A) a se întoarce-(rel)-Erg a vedea(nonviit.) ' Mama, care s-a întors, l-a văzut pe tata'. Dacă nu sunt îndeplinite condițiile necesare pentru coordonare sau pentru relativizare, e nevoie de reorganizarea structurii gramaticale, prin operația de antipasivizare
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcat printr-un caz oblic/prepozițional 66; O poate fi omis; d) construcția antipasivă e marcată explicit, ca și construcția pasivă. O construcție ergativă tipică din limba dyirbal, precum: yabu ŋuma-ŋgu bura-n (apud Dixon 1994: 10) mama(A-Abs) tata(Erg) a vedea(nonviitor) ' Tata a văzut-o pe mama' are următoarea versiune antipasivă: ŋuma bural-ŋa-nyu yabu-gu (apud Dixon 1994: 13) tata(Abs) a vedea(antipasiv-nonviitor) mama(Dat) ' Tata a văzut-o pe mama'. Deși sunt mecanisme sintactice paralele, pasivul și
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
bază și în structurile de suprafață, transformate prin modificarea structurii de bază; acestea se realizează prin elemente concrete ale limbii în PF (Stan 2005: 182−183). Tranzitive Inergative Inacuzative CP 3 IP C 2 2 VP ti Ii C 2 Erg.i VPi Agent ! V' 2 Nom.j Vi Temă CP 3 IP C 2 2 VP ti Ii C 2 Nom.i VPi Agent ! V' ! Vi CP 3 IP C 2 2 VP ti Ii C 2 Nom.i VPi
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
C 2 2 VP ti Ii C 2 Nom.i VPi Temă ! V' 2 ti Vi Ergativitatea morfologică (transparență) (Bittner și Hale, 1996: 534) Tranzitive Inergative Inacuzative CP 3 IP C 2 Nom.j I' Temă 2 VP I 2 Erg.i VPi Agent ! V' 2 tj V CP 3 IP C 2 Nom.i I' Agent 2 VP I 2 ti VPi ! V' ! V CP 3 IP C 2 Nom.i I' Temă 2 VP I 2 ti VPi ! V
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
marcării morfologice. Din punctul de vedere al locului/sursei Cazului structural, ergativul corespunde însă nominativului (Cazurile cele mai înalte în configurația sintactică), iar absolutivul, acuzativului (aflate mai jos în configurația sintactică). Conform OCP, în limbile acuzative, Cazul X este Nom. (= Erg.), iar în limbile ergative, Cazul X este Abs. (= Ac.). Agr1P 2 Agr1' 2 Agr1 TP 2 T' 2 T Agr2P 2 Agr2' 2 Agr2 VP 2 argumentul V' A/S 2 Verb argumentul O/S Arborele IP (Bobaljik 1993) Arborele
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
2 Agr1' 2 Agr1 TP 2 T' 2 T Agr2P 2 Agr2' 2 Agr2 VP 2 argumentul V' A/S 2 Verb argumentul O/S Arborele IP (Bobaljik 1993) Arborele IP reprezintă o configurație sintactică universală, în care: − Agr1 = Nom., Erg.; acordul subiectului; − Agr2 = Ac., Abs.; acordul obiectului. Conform acestei parametrizări, diferența dintre limbile de tip acuzativ și limbile de tip ergativ este dată de calitatea uneia dintre proiecțiile AgrP de a fi activă în construcțiile intranzitive: (a) în limbile de
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
poate atribui Caz complementului (sau specificatorului acestui complement) dacă și numai dacă X0 atribuie rol tematic specificatorului proiecției XP. IP sau VP 3 3 Spec I' Spec V' θ 3 θ 3 I0 VP V D 3 AC Spec V' ERG Atribuirea Cazului în limbile ergative (Holmer 2001) Murasugi (1992)13 propune o analiză diferită a ergativității în termeni minimaliști: centrul funcțional de jos responsabil de verificarea Cazului este Tr(anzitivitatea) (în loc de AgrO), iar cel de sus este T (în loc de AgrS
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
NPi I' The man 3 I VP 3 Nom NP V' ti 3 V NP g 4 hit the woman Ac Limbi acuzative (engleza) IP 3 NP I' The woman 3 I VP 3 Nom NP V' the man 3 Erg V NP hit ti Limbi ergative Baker (1997: 79) formulează observația că abordarea de tip Principii și Parametri reprezintă o dezvoltare formală a intuiției lui Dixon că "subiectul" este același în toate limbile, pe când "pivoții" variază; subiectul lui Dixon reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
denumirile cazurilor În câteva studii (Nash 1998b, Legate 2006a, 2007 etc.) sunt prezentate abordările teoretice ale ergativității care au propus stabilirea unor concordanțe sistematice între denumirile cazurilor din limbile acuzative și cele din limbile ergative. 3.2.1. Abs. = Ac., Erg. = Nom. Această ipoteză a fost formulată în studii ca: Levin și Massam (1985), Bobaljik (1993), Chomsky (1995 [1993]), Laka (1993)18, Bittner și Hale (1996). Pe scurt, nodul AgrO este obligatoriu în limbile ergative. În propozițiile tranzitive, AgrO atribuie acuzativul
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
în limbile ergative. Soluția autorului este că alegerea Agr bun depinde de trăsăturile de Caz ale categoriei pe care o selectează: în limbile ergative, V e obligatoriu activ; în limbile acuzative, T e obligatoriu activ. 3.2.2. Abs. = Nom. (Erg. = Ac.)19 Această soluție este adoptată de Murasugi (1992), Ura (2001)20, în forma completă, stabilindu-se echivalențe între cele patru cazuri, și de Bok-Bennema (1991), Bittner (1994)21 în forma Abs. = Nom. Murasugi (1992) a formulat un Parametru ergativ
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectul este forțat să urce în IP, unde primește nominativul. Spre deosebire de limbile ergative, limbile acuzative au antipasivizare obligatorie: subiectul din limbile acuzative, neavând cazul ergativ, trebuie să urce în I ca să primească nominativul. 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg. Legate (2008: 55−57 și în alte lucrări − vezi Bibliografia) susține că S și O nu primesc același Caz în toate limbile ergative. În funcție de acest criteriu, autoarea identifică două clase de limbi ergative: (a) în prima clasă, absolutivul este
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
este forțat să urce în IP, unde primește nominativul. Spre deosebire de limbile ergative, limbile acuzative au antipasivizare obligatorie: subiectul din limbile acuzative, neavând cazul ergativ, trebuie să urce în I ca să primească nominativul. 3.2.3. Abs. = Nom. și Ac.; Erg. = Erg. Legate (2008: 55−57 și în alte lucrări − vezi Bibliografia) susține că S și O nu primesc același Caz în toate limbile ergative. În funcție de acest criteriu, autoarea identifică două clase de limbi ergative: (a) în prima clasă, absolutivul este realizarea
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
de nominal (de exemplu, în islandeză, cazul dativ este atribuit nominalelor cu rolul Țintă). Woolford (2006)27 susține că există două tipuri de Cazuri nonstructurale: lexical − determinat de itemul lexical − și inerent − determinat de rolul tematic implicat. 3.3.1. Erg. = caz morfologic Marantz (1991) abandonează noțiunea de Caz abstract, în favoarea celei de caz morfologic: orice NP trebuie să primească un afix morfologic. Autorul propune următoarea ierarhie a realizărilor cazuale: a. caz lexical guvernat b. caz dependent (Ac. sau Erg., dependent
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
1. Erg. = caz morfologic Marantz (1991) abandonează noțiunea de Caz abstract, în favoarea celei de caz morfologic: orice NP trebuie să primească un afix morfologic. Autorul propune următoarea ierarhie a realizărilor cazuale: a. caz lexical guvernat b. caz dependent (Ac. sau Erg., dependent de valența verbală) c. caz sensibil la context (Nom., Gen.) d. altele Ierarhia disjunctivă a realizărilor cazuale (Marantz 1991) Conform acestei ierarhii, ergativul este un caz dependent atribuit subiectului (coocurent cu obiectul), iar acuzativul este un caz dependent atribuit
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
lexicale VP. Spre deosebire de Marantz (1984), la Nash (1995) nu există implicația că obiectele ar fi proiectate diferit în limbile ergative și în cele acuzative; în ambele tipuri de limbi, obiectul este inserat ca soră a verbului lexical. 3.3.2. Erg. = Caz inerent/lexical Ipoteza că ergativul este caz nonstructural are numeroși susținători 28: Woolford (199729, 2006), Anand și Nevis (2006), Butt (1995)30, Legate (2006), Mahajan (1990)31, Massam (2002)32, Mohanan (1994)33 etc. În această abordare − arată Anand
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
ipoteza lui Bobaljik (1992), conform căreia tiparele cazuale diferite din limbile nominative și din cele ergative apar ca urmare a opțiunii pentru poziția de verificare a Cazului în propozițiile intranzitive: ● AgrS − activ, AgrO − inert: Nom.−Ac.; ● AgrO − activ, AgrS − inert: Erg.−Abs. Numele nominativ și ergativ reprezintă nivelul descriptiv corespunzător Cazului structural verificat în Spec,AgrS; numele acuzativ și absolutiv corespund cazului structural verificat în poziția Spec,AgrO (Laka 2006: 375). Laka (2006: 376) susține că gramaticile nominative și ergative reprezintă
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
atribuie Cazul acuzativ, iar în limbile de tip (b), nu; în limbile de tip (a), Cazul nominativ nu este atribuit în propozițiile tranzitive: subiectul primește Cazul ergativ inerent de la v, iar obiectul, Cazul acuzativ structural de la v. 3.3.3. Erg. = marcare diferențiată a subiectului Anand și Nevins (2006) susțin că, în hindi, ergativul este Caz inerent, iar diferențele de domeniu dintre subiectul ergativ și nominativ sunt legate de lipsa acordului formal dintre T și subiectul ergativ. Autorii formulează următorul parametru
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
nu întâmplător o limbă ergativă numai morfologic. Un argument suplimentar pentru interpretarea pe care o dau autorii cazului ergativ ar fi faptul că și Cazul acuzativ este legat, în mod paralel, de marcarea pacientului în diverse limbi. 3.3.4. Erg. = Caz structural Bruening (2007) realizează un inventar al susținătorilor ipotezei că ergativul este caz structural: Bejar și Massam (1999)38, Bittner (1994), Bittner și Hale (1996), Bobaljik (199239, 1993), Davison (199940, 2004), Laka (1993)41, Marantz (1991), Phillips (199342, 1995
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
obiectul este smuggled peste argumentul extern; VoiceP este complementul auxiliarului pasiv be. Roberts (2007b) arată că acest tip de analiză poate fi folosit și pentru a explica partiția ergativ−acuzativ: T/AspP atribuie Abs./ Nom. argumentului extern; v*P atribuie Erg./ Ac. argumentului intern; ergativul și acuzativul sunt trăsături φ. Reprezentarea acestei analize este următoarea: IP 3 DP I 2 2 D NP I VP The book [+ past]3 V VoiceP 3 PartP Voice' 2 3 (DP) Part' Voice vP 2
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
distrugerea lui Ion a orașului'; (b) legată de construcții ca: the destruction of the city by the enemy 'distrugerea orașului de către dușman'. Autoarea sintetizează astfel relația dintre sistemul acuzativ, cel ergativ și nominalizări: Sistem acuzativ Sistem ergativ Nominalizări A nom. erg. PP S nom. abs. gen. P ac. abs. gen. Alexiadou (2001: 166) Într-o abordare care merge în aceeași direcție, Coon și Salanova (2009) analizează limbile mẽbêngôkre și chol, arătând că ergativitatea este rezultatul nominalizării numai în prima limbă, unde
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Some Universals of Grammar with Particular Reference to the Order of Meaningful Elements", în: J. H. Greenberg (ed.), Universals of Language, Cambridge, Massachusets, London, England, MIT Press, p. 73−113. 18 În acest fel, Dixon stabilește corespondența Abs.−Nom. și Erg.− Ac., asupra căreia s-au formulat numeroase ipoteze − vezi Capitolul 2, 3.2. 19 Dixon (1994: 63) discută situația unor limbi în care nominativul este marcat: limbile din familia nord-africană cushitic; limbile berber, vorbite în Maroc și în Algeria; limba
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mecanic: (a) dacă o trăsătură de Caz este verificată structural într-o propoziție, atunci aceasta este realizată ca Nom./Abs. (Caz obligatoriu); (b) dacă două trăsături de Caz sunt verificate structural într-o propoziție, a doua este realizată ca Ac./Erg.; c) Cazul obligatoriu dintr-o propoziție cu mai multe Cazuri este atribuit în proiecții funcționale de sus până jos. 68 Ideea este reluată în Alexiadou (2001: 117). 1 Conform acesteia, expresia sintactică a argumentelor se poate determina întotdeauna pe baza
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
mărime din Africa și a 17-a din lume. Pe teritoriul Libiei, în dreptul Golfului Sirtelor (Sidra), Sahara întâlnește Marea Mediterană. Element dominant al naturii țării, deșertul îmbracă aspecte variate, de la platouri pietroase (Hamada al Hamra, în vest) la întinderi vaste nisipoase (erguri) și munți (în sud, un sector al Munților Tibești, altitudine maximă Muntele Bette, 2286 m); precipitații, în general, reduse (Sebha, 15mm/an); mai bogate (până la 600 mm/an) în Cirenaica (nord-est), acestea cad în timpul iernii; nu există cursuri permanente de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
3. Ciamurliu Mic 4. Dunicler 5. Caramurat 6. Carasular 7. Chiringi 8. Osmanfaca 3. Echiscea 1. Echiscea 2. Hezimdede 4. Hagichiosler 1. Hagichiosler �� 2. Baraclar 3. Carachisla 4. Nădejdea 5. Armutli 1. Armutli 2. Cocargea 3. Paragic 4. Azaplar 5. Ergi 6. Hardali 1. Hardali 2. Alexandria 3. Aptaat 4. Gorno Cadieva 5. Giurnghiuli 6. Devengichioi 7. Cecideresi 8. Tersicondu 9. Hagichioi 7. Carali 1. Carali 2. Bogdaili 3. Bogdaili Ciamurli 4. Deli-Iuzufcuius 5. Durași 6. Ienige-Haidar 7. Esetli 8. Musubei
LEGE nr. 3.472 din 23 iulie 1921 pentru organizarea Dobrogei Noua. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/134216_a_135545]
-
de invaliditate Retardare mentală CRITERII DE INVALIDITATE ÎN OFTALMOLOGIE - BAREM PROCENTUAL Deficiență vizuală ușoară - 20-49% AV la AO (cu corecția cea mai bună) să fie cuprinsă între 2/3 - 1/3 (2/3, 1/2, 1/3) 30% pentru hemeralopie (ERG modificat) Deficiență vizuală medie - 50-69% AV la ochiul cel mai bun cu corecția utilă cea mai bună să fie cuprinsă între 1/4 - 1/10. * 60-69% se acordă când AV este cuprinsă între 1/8 - 1/10 CV la ochiul
ANEXA din 19 aprilie 2001 CRITERII SI NORME DE DIAGNOSTIC CLINIC, DIAGNOSTIC FUNCŢIONAL SI DE EVALUARE A CAPACITĂŢII DE MUNCA. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/139583_a_140912]